105 matches
-
să-i Împlementez o doză babană dă veseleală, m-am nemerit să-i duc Într-o duminică, care atmosfera ei să arăta aparentă, pă piticii Îmbrăcați În pierrot a lu doctoru Margulis, iar luni l-am dedulcit pă juma la monomania cu mersu la pescuit În bălți. Ce nebuneală-ntre urechi și cu pescuitu ăla: că tomna io am rămas bușbeu ca tontu. Monșeru dă Broscoui-țestos iera În cuhne și opărea un mate. M-am pus cu spatile la geam, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Tot respectul pentru monarhia habsburgică pre cât prezintă principiul unei pacinice conviețuiri de popoare deosebite și străine unele de altele. Dar de la această fericită idee de stat, care e tot ce se poate mai ingenios ca echilibru de puteri, până la monomania și esclusivismul maghiarilor e o deosebire cât cerul de pământ. Desigur că nu vom include în stima noastră pe betyarii foilor ungurești și pe ovreiașii de la "Pesther-Lloyd". Ș-apoi ce aere își dau? Ce-ar face Anglia în ocazia cutare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e un neam râzător de feliul lui. Nu le mai rămâne decât arma cea mai de jos a spiritului: minciuna și mistificația. Neputincioase arme contra adevărului pururea deși târziu învingător, dar singurele ce le-au rămas. De aci vorbe ca "monomanie, absurditate, poznaș, ziar de insulte, amenințări de asasinat, falsificarea lui Lamarck sau Darwin" toate neputincioase în contra unui adevăr limpede ca lumina zilei, dovedit prin cărți gospod, răsdovedit prin realitate. Când vom avea un cap a d-alde C. A. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
umană, se confruntă cu tragismul primului război mondial, ceea ce face ca drama „datoriei” să fie o dramă a cunoașterii. Personajul principal din Ciuleandra (1927) se caracterizează printr-o ereditate încărcată, care generează crima pasională.Romanul prezintă un simplu caz de monomanie, interesant dar lipsit de implicațiile și rezonanța celui din Pădurea spânzuraților.Spiritul romancierului se îndreaptă în direcția neașteptată a narațiunii filozofice din romanul Adam și Eva (1925). Este o metafizică a desăvârșirii morale prin iubire.Creația fantastică bazată pe ideea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
acționa uniform,mânat nu de un ideal,ci de “o lăcomie obscură,poate mai puternică decât a altora,dar comună cu a tuturor”. Caracterizarea lui Lovinescu duce la concluzia greșită, că Ion e o abstracție golită de viață,întruparea unei monomanii, iar opinia lui Călinescu la încheierea paradoxală că la țară nu există oameni inteligenți. Meritul lui Rebreanu stă întocmai în a fi arătat,respectând adevărul realității,că țărănimea e scindată în “pături antagoniste“ și că țăranul angajat în lupta de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
drept, că avem de a face cu o componentă nefericită a naturii umane și că am prefera să nu fim obligați la această deviere a gândului; dar altă soluție nu există.“ S-ar zice că metoda optimă de a evita monomania secătuitoare, sărăcirea trăirii, obsesivitatea este intermitența, suspendarea conștientă a „fluxului continuu“, înțelepciunea lui „din când în când“. O iubire care confiscă, pe termen lung, toate energiile spiritului, care evacuează, radical, întregul spectru al reflexivității și al acțiunii personale se surpă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu încurajatoarea sa formulă „Mănânc, deci slăbesc!“), am experimentat și excesul, și (mai rar) inaniția. Nimic! Drept care, urmăresc dietetica televizată cu interes, dar fără iluzii. Rezultatul este însă paradoxal: cu cât văd mai mulți fanatici ai abstinenței, sau ai feluritelor monomanii salvatoare, cu atât devin mai sceptic și mai pofticios. „Specialiștii“ nu reușesc să mă convingă: sunt prea siguri de competența proprie și de eficacitatea rețetelor lor. Au un entuziasm inuman pentru înfrânare, o euforie suspectă a retenției. Se mobilizează cu toții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Rohia mergând până la idolatrizare, nu am citit texte în care să fie elogiat mai frumos. Și acum să-i vedem pe "Marin Oltescu", respectiv pe "Alexandru". Într-adevăr, practica și gândirea mistică ale lui Steinhardt au devenit un fel de monomanie, care îi alterează felul de a gândi în general și îi influențează negativ înțelegerea problemelor politice sau culturale. De exemplu, el înțelege celebrul roman al lui Dostoievski, Posedații, în care sunt arătați un grup de revoluționari ruși din secolul trecut
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
așa, dar găsești în aceste note și paragrafe pe care nu ți-ai dori să le găsești. Spre exemplu, paragraful ales de mine din Notă a informatorului Marin Oltescu. Mă îndoiesc că "gândirea mistică" ar fi devenit pentru Steinhardt o "monomanie", care să-i altereze "felul de a gândi". Nu cred, de asemenea, că relatarea interpretării pe care Steinhardt o dă romanului Posedații, i-ar fi favorabilă acestuia. Sesizez, de asemenea, o diferență între nota lui Oltescu din 1966 și cea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cel mai înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre, sordide (desigur, ne-tipice) e o pasiune a naturaliștilor" [Husar, p.119]. În comparație cu "monomaniile" personajelor balzaciene, românele din jumătate a doua a secolului al XIX-lea sunt mai puțin tipizate și mai complexe. Vom constata în literatura perioadei cercetate o individualizare mult mai nuanțată a personajelor, acestea nu mai sunt personaje-tip76 în sensul strict
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu că nu este, ceea ce ar fi fost o grosolănie. Ci exact ce și cât trebuia spus în împrejurarea dată. Știința de a complimenta cuviincios. Cât despre scriitorul Mircea Cărtărescu, spânzurat ca îngerul lui Mazilescu de propriul har, obsedat până la monomanie de calitatea, anvergura și rezistența propriului scris, el este de o asemenea autenticitate, încât mi-a inspirat stimă în toate împrejurările. În fine, cât despre talentul lui, iată o întâmplare pe care cred că i-am și povestit-o. Îi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
decât gestul “descoperii prin acoperire”, adică al aducerii personajului în fața teatrului cititorului, pentru a-i permite acestuia să sesizeze mecanismul subtil prin care o persoană se transformă în personaj și adevărul în pretext. Mai toate personajele Istoriei ieroglifice suferă de monomanie, setea de putere fiind de cele mai multe ori responsabilă de maladiile lor psihice. Acționând ca o molimă contagioasă, viclenia, răutatea, nebunia “surori sint, răutatea începe, vicleșug urmadză, iară nebuniia mai mult îl desfrâneadză”. Jocul pe două sau mai multe planuri, ca
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
munca de bibliotecă fișele da ! fișele n au, din cauze și condiționări istorice precise, o mare tradiție la noi. Și nici un mare prestigiu. A sta cinci, zece, douăzeci de ani, în miezul unei probleme, irită, sperie, pare multora o adevărată monomanie. Acest stil de a lucra umilește pe veleitarul publicist, îi dezvăluie incompetența și incultura, pune în umbră și chiar elimină textele improvizate zise ușor accesibile. Cultura implică și o anume dificultate și rezistență la facilitate, încă un truism, desigur. Necesar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vicii ale culturii române. Și nu numai ale celei actuale. A consacra peste două decenii unei monografii gigantice despre pictorul Ioan Andreescu, precum criticul de artă Radu Bogdan, este considerat, cu aere distinse și evident spirituale, drept un caz de monomanie etc. Marile construcții culturale, de orice tip, de la enciclopedii la dicționare și instrumente de lucru, la sintezele personale, dau soliditate și asigură adevărata identitate unei mari și adevărate culturi. Elogiul muncii intelectuale organizate, al științei și metodei îl făceau, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se lăsa definit de ele. Febra lor s-a dovedit trecătoare ca și amorurile sale, care-i un lucru mai degrabă sănătos. Îmi pare că și superficialitatea presupune artă, eleganță - grația de a evita printr-o eschivă subtilă și discretă monomania, habotnicia în numele principialității. − Gândește-te ce-a însemnat pentru femeile lui să se vadă puse pe pânză ca pe o nouă cale opțională în viață. N-ar fi grozav ca, fără a căuta anume, partenerul să-ți descopere un chip
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
perfect conștientă de acest fapt. Parisul o fascinase, vizitase Turnul Eiffel, Grădinile Tuilleries, Catedrală Nȏtre-Dame, Arcul de Triumf, Place de Concorde, dar și Moulin Rouge. La întoarcerea în țară, adoptase un puternic snobism intelectual, criticând rivalitățile meschine, discuțiile fără sens, monomania unora care preferă să discute numai de profesia lor, poate și pentru faptul că ea nu- și permitea să scape vreo vorba măcar despre profesia ei. După aceea, trecuse alternativ de la stări în care nu-i pasă câtuși de puțin
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
îndeplini datoria față de tatăl ei, comite un hybris voit al jelei peste măsură, al violenței și urii, excesul ei suplinind limitele unei condiții vădite de inferioritate a femeii, și răspunde presiunilor cu o consecvență care ar putea fi taxată de monomanie dacă n-ar ascunde o luciditate salvatoare (p. 88). Deși suferă o inevitabilă deformare a caracterului, figura tragică a fetei crește în întunecată măreție față cu gravele, totalele scăderi ale mamei : Clitemnestra constituie elementul negativ de care se detașează antitetic
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
inconsecvențe strigătoare. Evident că, în situația aceasta, ajunsesem să n-am încredere în sinceritatea tuturor conducătorilor, ba la alții, la unii din cei care-mi păreau în adevăr sinceri, să descopăr unele pliuri sufletești surprinzătoare, adevărate cazuri de manii sau monomanii și figuri tipice de maniaci. Dar în mișcările sociale, cazurile de acest fel sunt destul de frecvente. * O particularitate caracteristică a vechei mișcări socialiste e ateizmul. Doctrina clasică pretinde că religiile sunt instituțiuni de împilare a mulțimii. "Religia? O frază de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fr. délire, germ. Verrücktheit. Manualul din 1838 al lui Étienne Esquirol, Des maladies mentales, considérées sous les rapports médical, hygiénique et médico-légal, vol. I-II, reprezintă un punct de cotitură în formarea concepției moderne despre paranoia, mai bine zis, despre "monomanie" (monomanie), termenul propus de el în defavoarea celui de "paranoia". Folosind drept criteriu principal "crizele" - "alienarea mintală se judecă după crize" - psihiatrul francez identifică, între bolile mintale, monomaniile (intelectuale, emoționale și voliționale). Sub denumirea de "monomanie", el se referă la o
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
délire, germ. Verrücktheit. Manualul din 1838 al lui Étienne Esquirol, Des maladies mentales, considérées sous les rapports médical, hygiénique et médico-légal, vol. I-II, reprezintă un punct de cotitură în formarea concepției moderne despre paranoia, mai bine zis, despre "monomanie" (monomanie), termenul propus de el în defavoarea celui de "paranoia". Folosind drept criteriu principal "crizele" - "alienarea mintală se judecă după crize" - psihiatrul francez identifică, între bolile mintale, monomaniile (intelectuale, emoționale și voliționale). Sub denumirea de "monomanie", el se referă la o formă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
punct de cotitură în formarea concepției moderne despre paranoia, mai bine zis, despre "monomanie" (monomanie), termenul propus de el în defavoarea celui de "paranoia". Folosind drept criteriu principal "crizele" - "alienarea mintală se judecă după crize" - psihiatrul francez identifică, între bolile mintale, monomaniile (intelectuale, emoționale și voliționale). Sub denumirea de "monomanie", el se referă la o formă de semi-delir, caracterizat prin "leziunea parțială a intelectului, afectelor și voinței, ce se manifestă printr-o tulburare mintală care vizează, de regulă, un singur obiect sau
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
paranoia, mai bine zis, despre "monomanie" (monomanie), termenul propus de el în defavoarea celui de "paranoia". Folosind drept criteriu principal "crizele" - "alienarea mintală se judecă după crize" - psihiatrul francez identifică, între bolile mintale, monomaniile (intelectuale, emoționale și voliționale). Sub denumirea de "monomanie", el se referă la o formă de semi-delir, caracterizat prin "leziunea parțială a intelectului, afectelor și voinței, ce se manifestă printr-o tulburare mintală care vizează, de regulă, un singur obiect sau un ansamblu de obiecte" (I: 341). Modul în
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
la o formă de semi-delir, caracterizat prin "leziunea parțială a intelectului, afectelor și voinței, ce se manifestă printr-o tulburare mintală care vizează, de regulă, un singur obiect sau un ansamblu de obiecte" (I: 341). Modul în care Esquirol definește "monomania intelectuală" (monomanie intellectuelle) va rămâne esențial pentru înțelegerea modernă a fenomenului: "Bolnavul adoptă un principiu fals, pe care îl urmărește fără a se abate de la raționamentele logice și din care deduce consecințe legitime, ce îi modifică afectele și actele de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
formă de semi-delir, caracterizat prin "leziunea parțială a intelectului, afectelor și voinței, ce se manifestă printr-o tulburare mintală care vizează, de regulă, un singur obiect sau un ansamblu de obiecte" (I: 341). Modul în care Esquirol definește "monomania intelectuală" (monomanie intellectuelle) va rămâne esențial pentru înțelegerea modernă a fenomenului: "Bolnavul adoptă un principiu fals, pe care îl urmărește fără a se abate de la raționamentele logice și din care deduce consecințe legitime, ce îi modifică afectele și actele de voință. Exceptând
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
voință. Exceptând acest delir parțial, el simte, gândește, raționează și acționează ca toți ceilalți oameni. Iluziile, halucinațiile, asocierile vicioase de idei, convingerile false, eronate, bizare se află totuși la baza acestui delir". Este vorba, în același timp, și de o monomanie afectivă, pentru că, deși bolnavul deține încă o judecată rațională, i s-au pervertit afectele, de asemenea și caracterul: prin motive plauzibile, prin intermediul unor raționamente lucide, el își motivează propriile bizarerii și conduita necuviincioasă. În această "monomanie fără delir" (monomanie sans
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]