1,181 matches
-
100g). Un consum de 12-24 grame fibre alimentare pe zi este indispensabil pentru sănătatea noastră. 7.3.4. Conținutul în heteropoliglucide al produselor horticole Heteropoliglucidele sunt substanțe macromoleculare, rezultatul unor polimerizări la care participă două sau mai multe tipuri de monomeri (Lehinger, A.L., 1987). Substanțele pectice, gumele vegetale și hemicelulozele sunt cele mai reprezentative heteropoliglucide din produsele horticole. A) Substanțele pectice (“pectos”=coagulat) constituie o clasă de polimeri vegetali cu masă moleculară variabilă (35.000-360.000), compuși din subunități de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu glucidele. Prin hidroliză se descompun în componenta glucidică (D-glucoza) și aglicon (acidul galic, acidul metagaloil galic, acidul elagic). Taninurile condensate nu conțin glucide. Sunt produși de condensare ai flavanilor (3hidroxi-flavone), care pot fi descompuși numai prin topire alcalină. Monomerii sunt izomeri ai catechinei și epicatechinei, conținuți în produsele horticole sub toate formele, ca atare sau ca glicozide, oligomeri (dimeri) respectiv polimeri naturali. În fructe au fost identificați dintre flavani, sub formă de monomeri: (+) catechina în piersici și în caise
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fi descompuși numai prin topire alcalină. Monomerii sunt izomeri ai catechinei și epicatechinei, conținuți în produsele horticole sub toate formele, ca atare sau ca glicozide, oligomeri (dimeri) respectiv polimeri naturali. În fructe au fost identificați dintre flavani, sub formă de monomeri: (+) catechina în piersici și în caise, (-) epicatechina în gutui și fragi, (+) galocatechina în agrișe. Alte specii conțin mai multe tipuri, în cazul strugurilor, cinci tipuri: Acești flavani (catechine) se găsesc sub formă de glicozide în struguri, de oligomeri (dimeri, în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
chimiosorbția, cât și adsorbția fizică. În plus, probabil că la valori diferite de pH se formează mai multe tipuri de specii ionice și are loc încărcarea diferită a suprafeței cărbunelui. La pH < 4 Rodamina B este sub formă de cationi monomeri (Deshpande și Kumar, 2002), care pot intra în structura porilor. La pH > 4 forma amfionică a colorantului în soluție apoasă favorizează aglomerarea acestuia, conducând la apariția dimerilor cu masă moleculară mai mare, incapabili să intre în pori. Ghanadzadeh și al
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cu masă moleculară mai mare, incapabili să intre în pori. Ghanadzadeh și al. (2002) au studiat aglomerarea Rodaminei B și au ajuns la concluzia că este mai intensă la forma amfionică, datorită atracției electrostatice dintre grupele carboxil și xantenă ale monomerilor. Efectul pH-ului inițial asupra reținerii Procion Red MX 3B cu material carbonizat neactivat (C-PW) și activat termic (AC-PW) obținut din coajă de fruct de pin brazilian a fost studiat în domeniul de pH 2-10 (Figura 3.11 A
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pic al agregatului la 570 nm, fără modificări în timp. SWy-1, cu o densitate mai mică de sarcină, prezintă un comportament complet diferit. Moleculele de colorant, adsorbite inițial ca agregate la suprafața externă a argilei, se desfac cu formare de monomeri care migrează în spațiile interlamelare, dând naștere la benzile de absorbție de la 670 și 760 nm. Demirbas și al. (2002) au studiat utilizarea perlitului pentru îndepărtarea colorantului Victoria Blue din soluții apoase la diferite concentrații, tărie ionică, pH și temperatură
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Deoarece acizii lipoteichoici sunt legați covalent de membrana citoplasmică, moleculele de peptidoglican reticulate formează o rețea care acoperă celula asemănător unei grile. Acizii teichoici dau pereților celulari ai bacteriilor Gram-pozitive o încărcare globală negativă, datorită prezenței legăturilor de fosfodiester între monomerii de acid teichoic. În general, 90% din peretele celular al bacteriilor Gram-pozitive este alcătuit din peptidoglican. Bacteriile Gram-negative se deosebesc prin peretele celular mult mai subțire și compus numai din 10-20% peptidoglican (Figura 4.2). În plus, peretele celular conține
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
agitat la temperatura camerei 2 ore. După agitare s-a obținut o soluție clară, galbenă. La această soluție s-a adăugat 4,0 g biomasă reticulată sub agitare continuă (la 50șC). Biomasa obținută, spălată corespunzător cu DMAc (pentru a îndepărta monomerul rezidual și polimerul) s-a alcalinizat prin adăugarea de 20 mL soluție NaOH 0,1 M. Biomasa tratată chimic denumită biomasă modificată-PAA, a fost spălată cu apă deionizată, apoi uscată prin congelare și s-a păstrat în exicator. Spectrele FTIR
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
decarboxilată (Han și Yun, 2007). -Modificarea biomasei levurice cu acid polimetacrilic Modificarea biomasei levurice s-a realizat printr-o reacție de copolimerizare (Yu și al., 2009a). Persulfatul de potasiu (PPS) și acidul metacrilic au fost utilizați ca inițiator și respectiv monomer. S-au introdus 0,45 g PPS și 1,0 g biomasă în 50 mL apă, iar după încălzire la 60șC timp de 30 minute în atmosferă de azot, s-au adăugat 2 mL acid metacrilic și s-a agitat
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
feluri, ionotropi și metabotropi. Ei se diferențiază prin structură, mod de acțiune asupra permeabilității membranare și rapidității efectelor celulare. Receptorii ionotropi sunt, de regulă, polimeri legați la un canal ionic și prezintă efecte rapide (receptori de canal). Receptorii metabotropi sunt monomeri legați la o proteină membranară de transducere, realizând efecte lente. O mare parte din neurotransmițătorii sinaptici acționează asupra ambelor tipuri de receptori. Structura receptorilor. În general, receptorii neurotransmițătorilor sunt formați din lanțuri proteice constituite dintr-un număr variabil de bucle
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și organelor în scop plastic, energetic și funcțional. Pentru a asigura nevoile energetice și plastice ale materiei vii, nutriția cuprinde patru procese complexe (motilitate, secreție, digestie, absorbție) legate de aport (alimentația), de descompunere mecanică și chimică (enzimatică) a alimentelor în monomeri cu greutate moleculară mică, capabili de a pătrunde prin absorbție în mediul intern (digestia) și de trecere și transport al acestora la organele beneficiare. Digestia propriu-zisă se efectuează în mod diferit în seria animală. La unicelulare are loc intracelular, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stări de agregare: 1. Apa solida: toți atomii de H sunt implicați în legături de H cu O moleculelor vecine. Se generează structuri hexagonale. La 0oC aproximativ 15% din legături sunt deja distruse. 2. Apa lichida: este un amestec de monomeri (molecule libere), dimeri (foarte stabili), tetrameri, octomeri. La 40oC aproximativ 50% din legăturile de H sunt distruse. 3. Apa gazoasa: moleculele devin libere și izolate. I.3.4. Distribuția apei în compartimentele organismului viu. a) După locul unde se află
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și reduse (de NADPH) și formează fosfogliceraldehida (PGAL). • fosfogliceraldehida servește ca substanță de pornire pentru sinteza glucozei și fructozei • Glucoza și fructoza produc dizaharida sucroză, care circulă în soluție în alte părți ale plantei (fructe, rădăcini). • Glucoza este de asemenea monomerul folosit la sinteza polizaharidelor și celulozei • Restul moleculelor de PGAL sunt convertite cu energia ATP ului de a reforma 6 molecule de RuBP și astfel ciclul reîncepe Acești pași au fost explicați de Melvin Calvin și colegii săi de la Universitatea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a reacție de tip compensator a polimerului, deci o alură a dependenței ei de rH în M, adică o quasiderivată I-a a dependenței redox directe a altui parametru. Polimerul este în fond o formă de stabilitate a unei substanțe (monomerul), influențată de mediu, chiar dacă echilibrarea cu aceasta în fiecare moment este, mai mult sau mai puțin, frânată de caracterul insolubil în apă al polimerului. Ca urmare, putem considera că, în condiții redox deplasate de la obișnuit, sistemul polimeric devine instabil, firește
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
suprafeței specifice a copolimerului final cu cantitatea de diluant. După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică între copolimer și diluant. În cazul copolimerilor stiren-DVB, cu cât amestecul de monomeri conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității de DVB duce la creșterea numărului de germeni formați în prima fază a
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
o creștere a suprafeței specifice a copolimerului /27-30/. Dacă se compară copolimerii sintetizați în prezență de diferiți diluanți, se constată că, pentru același conținut de DVB și de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
conținut de DVB și de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată că există o
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
empirică: (48) unde: Ux — reținerea de toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml toluen/g copolimer uscat; S — cantitatea de toluen existentă în amestecul inițial de monomeri, ml toluen/g monomeri. Testarea porozității permanente după acest criteriu a fost acceptată și aplicată de numeroși cercetători /4,7,21,68-71/. Unii autori /69,70/ folosesc datele de reținere a toluenului și ciclohexanului pentru a pune în evidență neomogenitatea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reținerea de toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml toluen/g copolimer uscat; S — cantitatea de toluen existentă în amestecul inițial de monomeri, ml toluen/g monomeri. Testarea porozității permanente după acest criteriu a fost acceptată și aplicată de numeroși cercetători /4,7,21,68-71/. Unii autori /69,70/ folosesc datele de reținere a toluenului și ciclohexanului pentru a pune în evidență neomogenitatea porozității copolimerilor macroporoși. Astfel
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Pentru a rezolva aceste inconveniente s-au înlocuit schimbătorii de ioni de tip gel cu cei de tip macroporos. Obținerea acestui tip de schimbători de ioni se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că atunci când
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prezența toluenului o structură cu microsfere ordonate regulat având dimensiuni de aprox. 200 nm. Frechet și colab. /123/ au folosit SEM pentru investigarea relației dintre morfologia suprafeței și proprietățile poroase ale unor copolimeri obținuți prin copolimerizarea stirenului și a câtorva monomeri stirenici substituiți Numeroase lucrari stiințifice care studiaza structura, morfologia si relatia dintre cantitatea si calitatea mediului porogen la formarea copolimerilor reticulati au folosit SEM /1,4,5,20,81,121,124/. Obținerea secțiunilor ultrasubțiri se realizează prin includerea perlelor de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]