148 matches
-
Widal), antiVi, dar au sensibilitate scăzută. Alte date de laborator au valoare orientativă: leucopenie cu limfocitoză, aneozinofilie, anemie. Viteza de sedimentare a sângelui este normală, dar poate crește în complicații. Diagnosticul diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
specifică de tip reacția ELISA, pozitivată precoce (poate ajunge la titruri IgM de peste 1/400 din a 8-a zi de boală), repetată după 10-14 zile. Diagnosticul diferențial se face în funcție de forma clinică: Formele anicterice: virozele respiratorii, septicemiile, febra tifoidă, mononucleoza infecțioasă, trichinoza Formele icterice: hepatitele acute virale, angiocolecistita, icterele hemolitice Forma meningitică: meningitele virale, meningita tuberculoasă Prognosticul este favorabil în formele anicterice (vindecare). Mortalitatea atinge 5 10% în formele ictero-hemoragice. Factorii de prognostic nefavorabil sunt insuficiența renală acută, afectarea pulmonară
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin Sânge INU Infecții Nozocomiale Urinare LDH Lactic-DeHidrogenaza LPS Lipopolizaharid din structura bacteriilor Gram negative LTc Limfocite T citotoxice LTh Limfocite T „helper” LTm Limfocite T cu memorie LTs Limfocite T „supressor” MAC Mycobacterium Avium Complex MDR Multi-Drog Rezistent MNI Mononucleoza Infecțioasă MODS Multiple Organ Dysfunction Syndrome MSOF Multiple Systems Organ Failure NA NeurAminidază Nk Limfocite „Natural killer” od „once a day”, administrare o singură dată pe zi OMS Organizatia Mondială a Sănătății PBP Penicillin-binding proteins, grup de proteine cu afinitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de leucemie, anumite faze ale infecției tuberculoase. Creșterea numărului de bazofile se numește bazofilie și apare în boli infecțioase, leucemia mieloidă cronică etc. Creșterea numărului de limfocite sau limfocitoza poate fi fiziologică la copil și patologică în afecțiuni virale acute, mononucleoza infecțioasă, TBC, leucemia limfatică cronică. Limfopenia (scăderea numărului de limfocite) apare în infecții virale, limfoame, SIDA etc. Monocitoza reprezintă creșterea numărului de monocite și apare în mononucleoza infecțioasă, TBC, afecțiuni virale (hepatită, gripă, rujeolă), convalescența bolilor infecțioase. Numărătoarea trombocitelor Trombocitele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau limfocitoza poate fi fiziologică la copil și patologică în afecțiuni virale acute, mononucleoza infecțioasă, TBC, leucemia limfatică cronică. Limfopenia (scăderea numărului de limfocite) apare în infecții virale, limfoame, SIDA etc. Monocitoza reprezintă creșterea numărului de monocite și apare în mononucleoza infecțioasă, TBC, afecțiuni virale (hepatită, gripă, rujeolă), convalescența bolilor infecțioase. Numărătoarea trombocitelor Trombocitele (plachetele) sunt elemental final de maturație al celulei cap de serie din măduva osoasă numită megakarioblast care evoluează către megakariocit și dă naștere la aproximativ 6.000
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
adenopatiilor hilare, avînd în vedere cele de mai sus: 1. Adenopatiile hilare datorate unor afecțiuni inflamatorii: A) Cauze bacteriene: Tuberculoza primară forma manifestă. Asocierea Tuberculoză-SIDA. Pneumonii bacteriene nespecifice: hemophilus influenzae. B) Microorganisme atipice: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia psitacii. C) Virusuri: rubeolic, mononucleozei infecțioase, varicellei. D) Fungi: Histoplasma capsulatum și Coccidioides immitus. E) Paraziți: eozinofilia tropicală determină adenopatii hilare bilaterale. 2. Adenopatiile hilare datorate unor boli neoplazice: A) Cancerul bronho-pulmonar primitiv; B) Cancer pulmonar metastatic (localizarea primitivă la nivelul gastric, colonului, sînului, uterului
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
poli-traumatismelor de diverse cauze și în alte condiții (expuneri la agenți nocivi, arsuri etc.) pot să apară leziuni tegumentare de diverse grade și extensie. Sistemul ganglionar limfatic poate să apară modificat la palpare în diverse boli infecțioase acute sau cronice (mononucleoza infecțioasa, tuberculoza, sifilisul), de asemenea bolile neoplazice pot să fie însoțite de adenopatii metastatice [2,3]. Sistemul osteoarticular poate suferi modificări în corelație cu unele afecțiuni neurologice. Astfel macrocrania apare în urma distensiei sistemului ventricular, însoțind hidrocefalia congenitală. La nivelul coloanei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
patogeniei DZ tip 1. Astăzi, se știe că perioada preclinica a DZ de tip 1 este lungă, de ordinul lunilor sau chiar anilor. De aceea, relația stabilită între apariția diabetului de tip 1 și unele infecții virale recente (parotidita, rubeola, mononucleoza infecțioasă, infecții cu virus citomegalic etc.) ar trebui interpretată că o intervenție a factorului viral în agravarea unui proces diabetogen latent, cu trecerea din faza de autoimunitate în faza clinic manifestă. Mai multe virusuri au fost descrise ca fiind asociate
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
epidemiologice sugerează că expunerea ambientală la un anumit agent infecțios trebuie să se producă într-o fereastră de vulnerabilitate imunologică specifică vârstei copilăriei (ASCHERIO A. și colab., 2000). Virusul Epstein-Barr (V.E.B.) prezintă un interes particular. Infecția acută simptomatică cu VEB (mononucleoză infecțioasă) se poate asocia cu demielinizări la nivelul sistemului nervos central (BRAY P.F. și colab. 1992). Deși majoritatea pacienților adulți cu SM nu au semne clinice sau serologice de mononucleoză acută, în momentul stabilirii diagnosticului de SM, aproape toți prezintă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
V.E.B.) prezintă un interes particular. Infecția acută simptomatică cu VEB (mononucleoză infecțioasă) se poate asocia cu demielinizări la nivelul sistemului nervos central (BRAY P.F. și colab. 1992). Deși majoritatea pacienților adulți cu SM nu au semne clinice sau serologice de mononucleoză acută, în momentul stabilirii diagnosticului de SM, aproape toți prezintă markeri serologici de infecție veche cu VEB (LARSEN P.D. și colab. 1985; BRAY P.F. și colab. 1983). Chiar dacă asocierea dintre infecția cu VEB și SM la adult este semnificativă statistic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
uman, carcinomul nazofaringian (P. A. Trumper și colab., 1977)47. În plus, aceste teste au indicat că VEB este larg răspândit în întreaga populație umană. În 1958, grupul de cercetători condus de Henle a identificat VEB ca fiind agentul cauzal al mononucleozei infecțioase (G. Henle et al., 1968)48. Primul indiciu pentru potențialul oncogen al VEB a avut ca origine studiile de co-cultivare a culturilor celulare de limfom Burkitt iradiate cu raze X în doze letale, cu celulele de culturi celulare intiate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pentru dezvoltarea cancerului de col uterin. Așa cum se știe, virusul hepatic Epstein-Barr (EBV) este nu numai agentul etiologic al limfomului Burkitt (în anumite zone din Africa), dar și al carcinomului nazofaringian frecvent în Asia de Sud-Est (China, Vietnam, Indonezia ș.a.) și al mononucleozei infecțioase prezentă în mai toate continentele. Referindu-se la incidența carcinomului nasofaringian, Jun-Ping Liu și colab. afirmă că această formă de cancer dată de EBV este de peste 15-20 de ori mai frecventă în anumite provincii din sudul Chinei (Guandong și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în 1994. S-a putut dovedi că acest agent viral transformant este îndeaproape înrudit cu alte virusuri ce induc maladii limfoproliferative precum: a) virusul Epstein-Barr de la om (agent al limfomului Burkitt) din zona africană, al cancerului naso-faringian al asiaticilor și mononucleozei infecțioase; b) virusul herpetic saimiri de la maimuțe ce induce o boală fulminantă în care este afectată familia limfocitelor T; c) virusul herpetic ecvin 2 (EHV-2), herpes virusul murin 68 (MHV-68) ș.a. 8.2.2. Criteriile după care HHV-8 a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cât și la cei cu carcinom nazofaringian. În plus, aceste teste au indicat că EBV este larg răspândit în întreaga populație a mapamondului. În 1958, grupul de cercetători conduși de E. Henle a identificat EBV ca fiind agentul cauzal al mononucleozei infecțioase. Culturile celulare au permis stabilirea de linii limfoblastoide și descoperirea persistenței ADN-ului EBV în celule de limfom Burkitt „virus negative“ și în biopsiile de limfoame Burkitt. Dincolo de aspectele strict referitoare la infecția cu virusul Epstein-Barr, studiul interacțiunii EBV
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
infecției primare, rămâne purtătoare de virus. În țările dezvoltate, expunerea la EBV are loc relativ târziu: doar 50-70 % dintre adolescenți și adulții tineri au un titru semnificativ de anti corpi anti-EBV. Totuși, aproximativ 30 % din grupul celor seronegativi vor dezvolta mononucleoză infecțioasă ca rezultat al infecției primare cu EBV. Boala se caracterizează prin febră, dureri în gât, limfadenopatii, splenomegalie, astenie pronunțată, hiper-limfocitoză (> 50 %) cu limfocite atipice și nivel crescut al transaminazelor. În țările în curs de dezvoltare, anticorpii anti-EBV apar devreme
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a învelișului viral. În ultimii 10 ani au fost astfel identificate categoriile VCA (Viral Capsid Proteins) și MA (Membrane Antigens). Din ultima categorie fac parte glicoproteinele gp340, gp85, gp42 ș.a. 8.3.5. Aspectele clinice ale infecției cu virusul Epstein-Barr Mononucleoza Infecțioasă este cea mai răspândită formă clinică în care este implicat EBV. Se întâlnește mai ales la rasa albă. Fiind o maladie benignă (febră, angină cu rinofaringită, leucopenie granulocitară, apoi leucocitoză cu mononucleare mari) nu interesează oncologia virală. A 8
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de tip latent. Se știe că un asemenea diagnostic direct este important în infecțiile virale productive, cu exprimare de virusuri în număr mare. Examenul serologic se practică în toate formele clinice pe care le îmbracă infecția cu virusul Epstein-Barr. În mononucleoza infecțioasă, anticorpii apar de regulă rapid și precoce. Este cazul anticorpilor contra antigenului de înveliș al virusului (VCA) și al anticorpilor timpurii EAD. Aceștia sunt de tip IgM și IgG. Așa cum precizează unii autori, anticorpii anti-EBNA apar mai tardiv (fig
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
d) detecția produșilor de amplificare prin determinare colorimetrică. Expunerea detaliată a acestei tehnici îi interesează pe specialiști și nu intră în intenția lucrării de față. Tratamentul infecțiilor cu EBV are o importanță majoră în limfomul Burkitt și în carcinomul nazofaringian, mononucleoza infecțioasă fiind în general o maladie benignă ce necesită un tratament simptomatic. În mononucleoză, acyclovirul reușește doar să reducă eliminarea virusului prin salivă, dar nu și procesul de imortalizare a plasmocitelor. Cyclofosfamida, asociată cu tratamentul chirurgical, are oarecare eficiență (temporară
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
interesează pe specialiști și nu intră în intenția lucrării de față. Tratamentul infecțiilor cu EBV are o importanță majoră în limfomul Burkitt și în carcinomul nazofaringian, mononucleoza infecțioasă fiind în general o maladie benignă ce necesită un tratament simptomatic. În mononucleoză, acyclovirul reușește doar să reducă eliminarea virusului prin salivă, dar nu și procesul de imortalizare a plasmocitelor. Cyclofosfamida, asociată cu tratamentul chirurgical, are oarecare eficiență (temporară) în limfomul Burkitt. În NPC, radioterapia este, în prezent, o metodă eficientă în stadiile
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
31. Infecții cu BGN. 32. Infecții meningococice. 33. Infecții cu anaerobi. 34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza. 35. Boli eruptive virale: - Rujeola - Rubeola - Infecții cu virusul varicelo-zosterian - Roseola infantum - Megaleritemul epidemic 36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, etc.). 37. Gripa. 38. Infecția urliană. 39. Difteria. 40. Tusea convulsivă. 41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. 42. Febra tifoidă și paratifoidă. 43. Dizenteria bacteriană. 44. Holera. 45. Trichineloza. 46. Botulism. 47. Antrax. 48. Tetanos. 49. Gangrena gazoasă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
nesteroidiene), imunomodulatori. Partea SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în: 1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite determinate de agenți etiologici transmiși prin insecte hematofage (infecția cu virusul West
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
INFECȚIOASE - 1 Lună 1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Rujeola 2. Rubeola 3. Varicela 4. Gripa 5. Parotidita 6. Infecții cu protozoare și metazoare 7. Boala diareică acută 8. Mononucleoza infecțioasă 9. Zona zoster 10. Scarlatina 11. Hepatitele virale acute 12. Febra tifoidă 13. Salmonelozele 14. Toxiinfecțiile alimentare 15. Tetanos 16. Meningite 17. Encefalite 18. Holera 19. Enterocolite 20. SIDA și infecția HIV la adult și copil 21. Antibiotice 1
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
antiinfecțioasă 3 ore 93. Bacteriemia, septicemia, sepsis-ul și șocul septic 3 ore 94. Infecțiile la gazda imunocompromisă; infecția HIV 3 ore 95. Infecțiile cu poartă de intrare tractul respirator 5 ore - boli streptococice, - boli virale cu exantem - infecțiile cu herpetoviride - mononucleoza infecțioasă - boala citomegalică - alte infecții respiratorii virale (influenza, parainfluenza, adenoviroze etc.) 96. Meningitele 3 ore 97. Bolile diareice acute (bacteriene, virale, parazitare) 3 ore 98. Hepatitele virale acute 3 ore 99. Bolile cu poartă de intrare tegumentul și mucoasele (leptospiroza
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
67. Hipertensiunea intracraniană ≥ 5 68. Convulsiile, status epilepticus ≥ 3 69. Afecțiuni ale nervilor periferici (mono-/polineuropatii) ≥ 5 70. Miastenii ≥ 3 Boli infecțioase 71. Bacteriemia. septicemia și șocul septic ≥ 5 72. Infecția HIV ≥ 3 73. Boli febrile cu exantem ≥ 10 74. Mononucleoza infecțioasă ≥ 3 75. Hepatitele acute virale ≥ 10 76. Leptospiroze ≥ 2 77. Meningite și encefalite ≥ 5 78. Infecțiile acute severe ale tegumentului, inclusiv herpes zoster ≥ 5 79. Controlul infecțiilor acute ≥ 5 Recuperare medicală 80. Externarea pacientului cu handicap - indicații, metodologie ≥ 5
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și septicemiile 5. Meningitele acute virale și bacteriene 6. Encefalitele 7. Diareele acute virale și bacteriene 8. Infecțiile produse de germeni anaerobi 9. Tetanosul 10. Difteria 11. Salmonelozele tifoidice 12. Infecția luetică 13. Poliomielita 14. Infecția cu virus varicelo-zosterian 15. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice 16. Infecția cu virusuri gripale și paragripale 17. Rubeola 18. Parotidita epidemică 19. Megaleritemul infecțios și exantemul subit 20. Scarlatina 21. Infecțiile rickettsiene 22. Rabia 23. Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]