5,637 matches
-
economice. Prin urmare, alternativele românești sunt doar două: fie statul păstrează monopolul în domeniul asistenței sociale pentru sine, fie creează o piață liberă a competiției, în care prezența guvernamentală să fie cât mai discretă. Însă statul român nu poate păstra monopolul pe servicii sociale, pentru că - nu-i așa!? - experiența comunistă ne-a arătat că este un prost gestionar, motiv pentru care mediul privat trebuie să cucerească terenul lăsat liber. O a treia variantă iese la orizont pe filieră așa-zis europeană
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
parte din societatea civilă, care este definită ca un spațiu public, fără să fie și politic, în sensul implicării statului. Societatea civilă este un loc al libertății personale și corporate, în timp ce statul este singurul care poate aplica legitim coerciția. Acest monopol al coerciției statale s-a dezvoltat încă din Evul Mediu pentru a elibera individul de sub comunitățile care îl țineau captiv (vechile bresle meșteșugărești sub aspect economic și ocupațional, Bisericile sub aspect moral, familiile sub forma tradițiilor etc.). În multe faze
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
în spațiul anglo-saxon, Parlamentul român a produs abia anul trecut o lege a parteneriatului public-privat. Pentru că statul este fie prea sărac, fie incapabil și nu se poate ocupa de toate nevoile societății (autostrăzi, servicii sociale, școli, spitale etc.), își autodesființează monopolul pe anumite sectoare pe care le oferă mediului privat în condiții contractuale stricte. Logica acestui parteneriat ar fi aceea că ambele părți câștigă (statul întrucât oferă societății serviciul respectiv, iar mediul privat pentru că dezvoltă pentru sine o afacere garantat profitabilă
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
aur ”Concordia” din Abrud. La sfârșitul anului 1888, Petre Lucaciu vine în vechiul Regat, iar la 1 ianuarie 1889 până la 31 martie 1890 îl găsim angajat ca șef de exploatare la Bahha Vârciorava (Mehedinți), după care se angajează la Regia Monopolurilor Statului, unde rămâne timp de aproape 30 de ani, până 1 aprilie 1921, când se pensionează. În acești ani, cât a fost în serviciul RMS, Petre Lucaciu a trecut prin toate gradele profesionale specific corpului tehnic, ajungând până la acela de
INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480361243.html [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
-
se bazează pe același nucleu dur, anume că Biserica trebuie să rămână închisă în biserici, iar accesul în spațiul public îi este interzis pentru că nu joacă după regulile raționalității economice. Prin urmare, alternativele românești sunt doar două: fie statul păstrează monopolul în domeniul asistenței sociale pentru sine, fie creează o piață liberă a competiției, în care prezența guvernamentală să fie cât mai discretă. Însă statul român nu poate păstra monopolul pe servicii sociale, pentru că - nu-i așa!? - experiența comunistă ne-a
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
economice. Prin urmare, alternativele românești sunt doar două: fie statul păstrează monopolul în domeniul asistenței sociale pentru sine, fie creează o piață liberă a competiției, în care prezența guvernamentală să fie cât mai discretă. Însă statul român nu poate păstra monopolul pe servicii sociale, pentru că - nu-i așa!? - experiența comunistă ne-a arătat că este un prost gestionar, motiv pentru care mediul privat trebuie să cucerească terenul lăsat liber. O a treia variantă iese la orizont pe filieră așa-zis europeană
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
parte din societatea civilă, care este definită ca un spațiu public, fără să fie și politic, în sensul implicării statului. Societatea civilă este un loc al libertății personale și corporate, în timp ce statul este singurul care poate aplica legitim coerciția. Acest monopol al coerciției statale s-a dezvoltat încă din Evul Mediu pentru a elibera individul de sub comunitățile care îl țineau captiv (vechile bresle meșteșugărești sub aspect economic și ocupațional, Bisericile sub aspect moral, familiile sub forma tradițiilor etc.). În multe faze
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
în spațiul anglo-saxon, Parlamentul român a produs abia anul trecut o lege a parteneriatului public-privat. Pentru că statul este fie prea sărac, fie incapabil și nu se poate ocupa de toate nevoile societății (autostrăzi, servicii sociale, școli, spitale etc.), își autodesființează monopolul pe anumite sectoare pe care le oferă mediului privat în condiții contractuale stricte. Logica acestui parteneriat ar fi aceea că ambele părți câștigă (statul întrucât oferă societății serviciul respectiv, iar mediul privat pentru că dezvoltă pentru sine o afacere garantat profitabilă
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
de redactare însușite, control redacțional, pe alocuri legislație de reglementare - toate acestea făceau ca produsul jurnalistic - informația, știrea - să fie un produs minim verificat la calitate înainte să fie scos pe piață. Lipsa unor canale alternative de informare conferea presei monopolul informației. Desigur, asta a folosit și propagandei dictaturilor, dar la nivel macro oamenii se uitau la presă ca la icoană. Așa a funcționat jurnalismul de pe la sfârșitul anilor 1800 până pe la mijlocul anilor 1990, când au apărut primele breșe în sistem. Se
Acuzăm de manipulare. Dar, mai întâi, să vorbim de jurnalism și informarea de proastă calitate by https://republica.ro/acuzam-de-manipulare-dar-mai-intai-sa-vorbim-de-jurnalism-si-informarea-de-proasta-calitate [Corola-blog/BlogPost/338390_a_339719]
-
0., mixul de informare și fabulație, de alimentare a viciilor omului. Cu jurnalismul 3.0 a fost mult mai simplu și mai rapid. După explozia internetului în anii 2000 sursele de informare au devenit infinite și presa și-a pierdut monopolul informației. Ca să reziste pe piață, și-a scăzut dramatic standardele de calitate pentru a produce ieftin, mult și repede. Verificarea din 3 surse? Haha, cine mai are timp de așa ceva? A devenit treaba consumatorului să verifice. La noi, presa a
Acuzăm de manipulare. Dar, mai întâi, să vorbim de jurnalism și informarea de proastă calitate by https://republica.ro/acuzam-de-manipulare-dar-mai-intai-sa-vorbim-de-jurnalism-si-informarea-de-proasta-calitate [Corola-blog/BlogPost/338390_a_339719]
-
de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată sursă de venituri pentru boieri și mănăstiri o constituie în secolul al XVIII-lea monopolul vânzării băuturilor și dreptul exclusiv de a ține cârciuma. În această privință documentele ne oferă unele informații interesante. Menționăm printre altele porunca din anul 1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
din anul 1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657, Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
reportajului. Azi când mi-aduc aminte mă întreb de unde a avut curajul acea tânără atunci să scrie realitatea așa cum era, despre condițiile destul de grele din acele mine, dar și din exteriorul lor. Motto ,,Mușcând din borcanele de muștar, golite de monopol’’. Ce se poate înțelege din acest moto? Prea multe nu pentru un cititor ne avizat, dar pentru cei care au trăit în centrele miniere din România secolului XX își vor da seama că aceasta era o tristă realitate. În orașele
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Minerii_sau_fe_ele_negre.html [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși investitori, asta și pentru că alte nații care deținuseră odată monopolul acestor calități erau de multă vreme sub ape. Dar, nici acestea nu erau acum, gândurile ce-l chinuiau pe domnul Swordfisch care, chiar așa îngrijorat cum era, s-a oprit totuși o clipă, ca de obicei, pentru a admira impunătorul
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
au urmat (1896-1897), deși nu e scutit de gesturi și aprecieri răuvoitoare, Caragiale și-a regăsit acel calm interior favorabil creației literare, publicând în ziare și reviste. Pe 8 iunie 1899, Caragiale a trecut în slujba de registrator la Regia Monopolurilor Statului. De altfel, fire nestatornică, Caragiale nu putea să se izoleze de oameni de unde-și culegea miticismele lui, fugea în excursii, când la Piatra-Neamț, pe la mânăstiri însoțit de prieteni, când la Sinaia, unde „filozofa” la nesfârșit cu „lelea Tinca”, zarzavacioaica
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berarul_caragiale_162_de_ani_d_ion_ionescu_bucovu_1391339909.html [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
de prieteni, când la Sinaia, unde „filozofa” la nesfârșit cu „lelea Tinca”, zarzavacioaica, sau cu „Matheescu- Coloniale și delicatese” Pretutindeni scriitorul vânează tipuri, ticuri, reacții, limbaj, ca un fin psiholog. În ziua când a fost pus pe liber de la Regia Monopolurilor, Caragiale a pus în vânzare primul număr din a doua serie a „Moftului român”. După ce e pus pe liber Caragiale deschide „Berăria Cooperativă” în plin centrul capitalei în Piața Teatrului Național. Aici vadul era bun. Venea toată protipendada Bucureștiului, unde
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berarul_caragiale_162_de_ani_d_ion_ionescu_bucovu_1391339909.html [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
lume ce a existat cândva. Forța ei este colosală și sfârșitul ei este dezastruos. Pe căile progresului pașnic, lumea va pieri prin senzualism, anarhie, tiranie, ură, poluarea naturii, epuizarea resurselor naturii, conflicte, degradarea și alienarea oamenilor. Statul care va avea monopolul armelor sofisticate, al ingineriei genetice și al tehnicii de determinare a conștiințelor va fi atotputernic și va nimici omenirea. Nimeni nu garantează libertatea oamenilor în această civilizație, nimeni nu poate guverna forțele tehnologice în această civilizație. De aceea omenirea trăiește
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
făcându-și mereu mea culpa.Vrând parcă să confirme spusele lui Foster Bailey-„Spunând că singura cale este creștinismul, Biserica s-a înșelat amarnic, cauzând astfel persecuții și războaie teribile.” -în lucrările de cateheză se poate citi: „Biserica nu deține monopolul adevărului.” (Marc Dem, Antihristul. Trad. N. Constantinescu, Ed. Bogdana, București-2005, p. 165) Sub egida edenică: Veți fi ca Dumnezeu!, „Antihristul va sintetiza în persoana sa-sau cel puțin va încerca s-o facă-o întreagă omenire prezentă, așa cum Adam purta
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
datorită noului Codex Alimentarius, al implanturilor uterine, sau a cipurilor RFID și al GMO- Monsanto, continuăm distrugerea finală a planetei și a viețuitoarelor în cel mult trei generații. De aceea, consider că în primul rând trebuie spart cu orice preț monopolul energetic la nivel social-planetar, care funcționează doar la nivelul universului tehnologic, construit diabolic pentru a ne elibera pe toți către nimic, prin ceea ce Ei numesc “moartea electrică”. Căci noi exact asta suntem acum, prinși în pânza Lor de Păianjăn: ca
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
că practic loialitatea față de instituțiile pe care le servesc, față de legi și față de principii, în rest cred că o vorbă foarte veche este foarte potrivită: „Prieten îmi este Platon, dar mai prieten îmi este adevărul”. Fără a crede că am monopolul acestuia, din acest motiv am și invitat la dezbatere ... Spuneam că analiza colegului Tiberiu Brăilean este foarte bună și aproape completă, dar că suferă într-un punct - ierarhizarea importanței cauzelor în producerea crizei financiare. Deși le tratează într-o anumită
SCRISOAREA A II-A – NU RIDIC RAMURA DE MĂSLIN de LIVIU ANTONESEI în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Liviu_antonesei_scrisoarea_a_liviu_antonesei_1368259311.html [Corola-blog/BlogPost/354437_a_355766]
-
neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu ceva din moștenirea antichității clasice. Cum în evul mediu numărul știutorilor de carte este foarte mic, monopolul asupra culturii, care își menține până târziu un caracter savant, este deținut de clericii care formează subțirea elită intelectuală. Cu toate acestea, acces la cultură există prin intermediul lecturilor publice. Printre producțiile orale care nu rămân străine de publicul larg se
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinis_ion_ionescu_bucovu_1385218383.html [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
exemplu din corespondența dintre Vasile din Cezareea și retorul Libanios. Referitor la școli, este de menționat dispariția școlilor publice, a lyceului și Academiei, înființându-se în schimb școli pe lângă centrele episcopale sau mănăstiri, destinate educației de tip religios, care dobândește monopolul. Un exemplu de restrângere a accesului la știință este recrutarea funcționarilor din epoca lui Carol ce Mare doar dintre oamenii bisericii. Pornind de la o tradiție veche, în secolul al V-lea Martianus Capella stabilește în lucrarea “Despre nunta lui Mercur
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinis_ion_ionescu_bucovu_1385218383.html [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
Isus Hristos fără emoție și reverență, fără bucurie. Asta se cheamă lipsă de responsabilitate atunci când vorbești despre Creatorul universului, despre Stăpânul și Mântuitorul rasei umane. Și au ca deviză ”cugetarea” însă nu cea curată, ci judecă lucrurile de parcă ei ar deține monopolul înțelepciunii și al științei. Vor ceva nou, dar... „toate- s vechi și nouă-s toate”, cum spunea Eminescu. Aceștia care nu au Dumnezeu se încumetă la fapte foarte grave pentru a-și satisface egoul și a-și alunga „plictiseala” ori
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1446115297.html [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
decoperit 2-3 vinuri românești, cele pregătite pentru o anumită țară, nu de genul celor pe care le găsesc în România. Aș fi curioasă să aflu facă vinurile românești sunt vândute și distribuite în alte țări europene, țări care nu au monopolul băuturilor alcoolice, așa cum se întâmplă în Suedia și Norvegia. Ar putea fi un întreg capitol de vacanțe gen „Descoperă mâncarea și vinul” pentru scandinavii interesați de România. Scandinavii se dau în vânt după gastronomie și vin și sunt curioși să
„Acesta este Bucureștiul!” O mișcare pentru schimbarea imaginii României pentru turiștii din țările nordice by https://republica.ro/zacesta-este-bucurestiul-o-miscare-pentru-schimbarea-imaginii-romaniei-pentru-turistii-din-tarile-nordice [Corola-blog/BlogPost/338080_a_339409]