424 matches
-
mai puțini copii de crescut, se vor emancipa mai ușor de sub dominația bărbaților și își vor găsi mai ușor locul în societate. Acest fapt va contribui mai ales la evoluția islamismului, așa cum, din aceleași rațiuni, au evoluat și celelalte religii monoteiste. Persoanele în vârstă vor fi majoritare din punct de vedere politic; ele vor impune prioritățile prezentului, stabilitatea prețurilor și raportul sarcinilor în privința generațiilor următoare; vor consuma produse specifice îcosmetice și dietetice), precum și servicii adaptate îspitale, case de sănătate, personal pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nege funcția reproductivă a sexualității, apoi să-i dea o altă semnificație. în ordinea rituală, cea mai mare parte a cosmogoniilor afirmă, de altfel, că trăsătura specifică a zeilor este că nu s-au născut în urma unei relații sexuale: religiile monoteiste, mai ales, consideră sexualitatea o obligație impusă oamenilor de forțele răului. în schimb, Ordinea economică preferă să o admită, recunoscându-i în același timp o altă funcție decât reproducerea: plăcerea. La fel ca în ordinile anterioare, reproducerea rămâne astfel o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Islamul. Mai multe democrații europene ar putea înscrie într-o zi creștinismul în Constituția lor, putând chiar să devină teocrații declarate. în această evoluție, Vaticanul va juca un rol central, având de ales între a se alia cu alte religii monoteiste sau, dimpotrivă, a incita la război împotriva lor, mai ales împotriva Islamului. Și în Islam, forțe foarte variate își vor declara tot mai mult criticile la adresa democrației, economiei de piață, globalizării, Statelor Unite, Israelului, Europei, iudaismului și creștinătății. Dacă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
o parte a Islamului se va produce o ruptură de amploare. în 2006, mai mult de un miliard de oameni erau musulmani, cu o treime mai puțini decât creștinii. Deși, în sine, Islamul nu este mai intolerant decât celelalte religii monoteiste, deși el a adus gândirea iudeo-greacă în Europa, țările în care este astăzi dominant sunt toate teocrații sau dictaturi laice, cu excepția câtorva democrații în devenire: Turcia, Algeria, Maroc, Kuwait și Senegal. în toate celelalte țări e practic imposibil să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
se va putea renunța în orice clipă. • în teritoriile în care el a convertit îsau de pe care a izgonit) o fracțiune semnificativă a populației, va trebui să instaleze o Dar al-Harb î„zonă de război”). Ultimii credincioși ai altor religii monoteiste vor fi tolerați în mod provizoriu, dar cu un statut inferior, acela de dhimmi î„protejați”); adepții altor filosofii și ateii vor fi alungați de pe aceste teritorii. • în teritoriile în care puterea musulmană a devenit dominantă în totalitate, toți credincioșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mod provizoriu, dar cu un statut inferior, acela de dhimmi î„protejați”); adepții altor filosofii și ateii vor fi alungați de pe aceste teritorii. • în teritoriile în care puterea musulmană a devenit dominantă în totalitate, toți credincioșii aparținând unei alte religii monoteiste vor trebui convertiți sau izgoniți: evreii, pentru că nu au acceptat Coranul, la Medina; creștinii, pentru că-l consideră pe Iisus mai presus de Mahomed. Toți „necredincioșii” vor fi declarați dușmani, pentru că „necredința constituie o singură națiune”. Anumite grupuri care vor adopta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai mare decât Olaf, mare prinț de Novgorod și Kiev? Stă și se gândește, precum mulți alți conducători politici înaintea să, că unitatea unui stat depinde în mare măsură de unitatea religioasă. Așa încât în 988 trimite emisari la marile religii monoteiste din timpul sau: mozaica, islamică, crestin-catolica și creștin-ortodoxă. Rapoartele sunt interesante. 1. Mozaica: nu, căci au pierdut Ierusalemul, nu vedem slavă. 2. Islamică: nu, tristă religie. Nu manaca porc, nu beau alcool. “Băutură este bucuria rusului, noi nu putem trăi
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
Dumnezeu și nu într-o întreagă colecție de zei, în frunte cu Amun-Ra, Marduk, Jupiter sau Odin? Un Pantheon cu o mulțime de zei (să-i zicem Congres sau Parlament) mi se pare o soluție ceva mai democratică decât alternativa monoteistă. Dictatura e molipsitoare, de atunci încoace, o mulțime de persoane au încercat să-l imite pe Dumnezeu, crezându-se El. Revin. Dacă studiem diversele religii sau mitologii, constatăm că Geneza, sau Creația, sau Facerea, au un element comun: există inițial
DESPRE GENEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349464_a_350793]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > CREȘTINISMUL, IUDAISMUL, ISLAMISMUL - RELIGII MONOTEISTE. ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Asemănări Avraam este considerat părintele creștinilor, evreilor și musulmanilor, un părinte comun celor trei mari religii. O caracteristică comună este venerarea proorocului
CREŞTINISMUL, IUDAISMUL, ISLAMISMUL – RELIGII MONOTEISTE. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349292_a_350621]
-
făcător de bine pentru cei suferinzi, dar și mesagerul mântuirii, de aceea în seara zilei de Pessoh se ține deschisă ușa casei pentru ca să poată intra la ritualul Seder și chiar se pregătește un al cincelea pahar. Toate cele trei religii monoteiste au modele similare de dezvoltare, care creează entități cu predispozitie spre tensiune și conflict, indiferent de locul ocupat de violență în sistemul de valori al fiecărei religii. Predispoziția pentru raporturi conflictuale provine din considerentele următoare: · două dintre ele au fost
CREŞTINISMUL, IUDAISMUL, ISLAMISMUL – RELIGII MONOTEISTE. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349292_a_350621]
-
este foarte pregnantă. O altă deosebire este dată de ziua de odihnă, care la creștini este duminica, la evrei, sămbăta (Sabbatul), în timp ce Mohammed a orânduit ca sărbătoare săptămânală pentru mosleni, vinerea (Coran XIII ; 125). Referință Bibliografică: Creștinismul, iudaismul, islamismul - religii monoteiste. Asemănări și deosebiri / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1293, Anul IV, 16 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CREŞTINISMUL, IUDAISMUL, ISLAMISMUL – RELIGII MONOTEISTE. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349292_a_350621]
-
al pelerinajului creștin. În anul 1947, legat de conflictul arabo - israelian, Ierusalimul a fost împărțit în două zone - arabă și israeliană și a fost reîntregit după Războiul de 6 zile din 1967. Ierusalimul este centru cultural - spiritual a trei religii monoteiste: al creștinismului - cu lăcașul sfânt central și reprezentativ Biserica Sfântului Mormânt (Biserica Învierii), al iudaismului cu Zidul Plângerii, și al islamismului cu moscheile Omar (Cupola Stâncii) și El - Aqsa (El - Aksa). Abordându-le într-o ordine necronologică, voi vorbi puțin
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Aspiratii > DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ȘI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 89 din 30 martie 2011 Toate Articolele Autorului 1. Profetul Moise exponent al unui „nou” Legământ: Revelarea Numelui. În ce privește problema monoteismului perioadei lui Moise există foarte multe speculații - cele mai multe
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Moise exponent al unui „nou” Legământ: Revelarea Numelui. În ce privește problema monoteismului perioadei lui Moise există foarte multe speculații - cele mai multe fiind prezente, deja, într-unul din capitolele precedente - care sugerează influența egipteană asupra lui Moise în ce privește măreția și noblețea credinței sale monoteiste. Ipoteze ale unei influențe (......) în privința derivării numelui lui Iahve, precum și asupra onomasticii iudaice sunt tot atâtea „încercări” ale unor autori de a argumenta inexistența în sânul poporului evreu, a credinței monoteiste înainte de Moise și mai grav a ignora elementul: Revelație
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
asupra lui Moise în ce privește măreția și noblețea credinței sale monoteiste. Ipoteze ale unei influențe (......) în privința derivării numelui lui Iahve, precum și asupra onomasticii iudaice sunt tot atâtea „încercări” ale unor autori de a argumenta inexistența în sânul poporului evreu, a credinței monoteiste înainte de Moise și mai grav a ignora elementul: Revelație dumnezeiască. Menționăm în acest sens poziția ambiguă a unor autori protestanți: „În timp ce au existat multe speculații privind influența egipteană asupra operei lui Moise, azi, pe baza documentelor, trebuie să evaluăm adevărata
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
pentru a face din el proprietatea sa individuală, ci el a fost încredințat poporului ca un tezaur sacru, ca Dumnezeu să apară în puterea și slava Sa tuturor neamurilor pământului.[26] 2. Am Israel și vocația sa în contextul revelației monoteiste șimaitice. În acest context, rolul pe care-l ocupă Moise este fundamental. Sufletul celui ce a simțit taina întâlnire cu Dumnezeu”[27] va fi marcat de zbuciumul asumării unei responsabilități enorme: eliberarea poporului din robie și ,,oblăduirea” lui spre pământul
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
în ciuda neascultării de poruncile Domnului, în vederea împlinirii misiunii sale, rămâne ,,alesul” lui Iahve: ,, Căci darurile și chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi (Rom. 11, 1; 29). De aceea, alegerea lui Israel contribuie în mod esențial la păstrarea revelației monoteiste, ea rămâne un act al voinței și al rațiunii unui Dumnezeu personal, ce realizează în baza iubirii Sale nemărginite față de om o intervenție specială în cursul evenimentelor istoriei mântuirii. 3. Legământ și responsabilitate: ,,Shema Israel” - Expresia supremă a iudaismului iudaic
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
și din toată puterea ta” expusă în Deuteronom - Cap. 6, 4-5 reprezintă nu numai esențializarea legii, a Decalogului care este expusă în Cărțile Ieșirii 20, 1 ș.u. și Deuteronomului 5, 6 ș.u., ci ea rezumă în sine doctrina monoteistă a Vechiului Testament, imperativul monoteist a lui Israel. ,,Shema” nu este numai o definiție teoretic, un precept ontologic, ci ea este esența legii, exprimarea caracterului și personalității lui Iahve în raport cu omul în general și cu Israel în special. [77] Ea
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
expusă în Deuteronom - Cap. 6, 4-5 reprezintă nu numai esențializarea legii, a Decalogului care este expusă în Cărțile Ieșirii 20, 1 ș.u. și Deuteronomului 5, 6 ș.u., ci ea rezumă în sine doctrina monoteistă a Vechiului Testament, imperativul monoteist a lui Israel. ,,Shema” nu este numai o definiție teoretic, un precept ontologic, ci ea este esența legii, exprimarea caracterului și personalității lui Iahve în raport cu omul în general și cu Israel în special. [77] Ea este ,,cârmaciul” care orientează viața
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
unicității lui Iahve. Prin această revelație - susține Părintele Profesor Nicolae Neaga - ,,se descoperă în mod indirect Ființa dumnezeiască, deoarece Decalogul constituie o manifestare a voinței Sale”.[80] În această succintă mărturisire de credință (Deut 6, 4), este cuprinsă, implicit doctrina monoteistă, ea este cea mai mare declarație a monoteismului: există un Dumnezeu și acesta este singurul Dumnezeu Adevărat[81], ale cărui atribute Îi aparțin cu adevărat și în același timp un îndemn pentru Israel la profesasrea ei.[82] Esența acestui adevăr
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
mod faptic, prin viețuirea conformă cu preceptele legii exprimate în Decalog. Astfel că, prin împlinirea legii și a preceptelor sale, ce reglementează atât relația omului cu Dumnezeu cât și relația cu semenii Săi, poporul lui Israel făcea dovada sublimului adevăr monoteist pe care-l deținea. În acest context, împlinirea poruncilor era dovada cea mai grăitoare a iubirii Sale față de Iahve și expresia Sa cea mai elocventă a respectării preceptului exprimat în ,,Shema” (Deut. 6, 5). De aceea cea dintâi condiție sau
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
către cei ce-L iubesc și păzesc poruncile Lui ... și nu întârzie să răsplătească cu aceeași măsură celor ce-L urăsc” (Deut. 7, 9-10). De aceea, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori în istoria lui Israel, abaterile de la adevărul monoteist au constituit o rătăcire flagrantă ce constituia o mare urâciune în ochii Domnului și a Cărui reacție de mânie nu întârzia să apară: ,,să te temi de Domnul Dumnezeul tău și numai Lui să-I slujești ... să nu mergeți după
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
sfințenie care nu poate fi compromisă, fapt de care Israel trebuie să țină seama mereu. În Cartea Ieșirii, la capitolul 24 este prezentat actul de recunoaștere a Legământului și a Legii ca fundament al acestuia, și implicit asumarea supremului adevăr monoteist de către poporul lui Israel în muntele Horeb, act prestat prin jurământ înaintea ,,chipului Slavei Domnului” (Ieș. 24, 17), ce străjuia ca un ,,foc mistuitor” supremul act ce s-a realizat: ,,toate cuvintele pe care le-a grăit Domnul le vom
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
și uitând de Binefăcătorul Său. De aceea, marea luptă a lui Moise, a lui Iosua, a judecătorilor și a tuturor profeților a fost împotriva ingratitudinii și a instabilității în credință a lui Israel care a pângărit de nenumărate ori adevărul monoteist... Drd. Stelian Gomboș [1]. The interpreter’s Bible... p. 298 Aceste afirmații însă, nu exprimă în totalitate adevărul. Este adevărat că onomastica iudaică a suferit influență egipteană în perioada strămutării evreilor în Egipt, iar numele lui Moise prin excelență, deoarece
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
Egipt s-au supus unor ritualuri cultice de factură egipteană cum a fost de pildă ritualul îmbălsămării morților (Fac.50, 2; 26), practică inexistentă în ritualul iudaic, dar nicidecum nu a fost adoptat, decât accidental, zeii egipteni. De aceea, credința monoteistă nu a fost o „adopție” externă, ci o lege înscrisă în sufletul fiecărui evreu, lege ce făcea apel la tradiția patriarhilor. Amintim, în acest sens, câteva mărturii: a) Iosif cere pentru fiii săi, Manase și Efraim născuți în Egipt, dintr-
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]