160 matches
-
decaracter. Principiile etice e bine să fie puse, de cele mai multe ori, pe baze raționale. Aspectul intelectual logic pe care ar trebui să-l îmbrace poate fi fundamentat pe forța adevărului, acesta putând fi de o eficacitate pedagogică mai mare decât moralizarea constantă, stereotipă și dogmatică. Pentru inculcarea unor principii etice unui copil, cadrul didactic trebuie să facă apel la imaginația și fantezia acestuia. După Rubinstein, „educația nu este cu adevărat reușită decât dacă ea poate să atingă parțial, să arate, să
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o afacere fructuoasă pentru câțiva "guru" și pentru multe instituții care trăiesc din asta. Lucrul nu e deranjant în sine: există, fără îndoială, o necesitate socială de a trata problema, vom reveni asupra acestui fapt, dar pare cel puțin necesară moralizarea acestei "piețe". Piața violenței școlare Să intrăm în miezul subiectului cu o poveste edificatoare. Și aici e vorba tot de observații personale, realizate împreună cu Catherine Blaya în Spania. Unul dintre partenerii noștri spanioli de la universitatea din Madrid ne vorbise de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2005), care consideră că "omul înțelept" își reglează comportamentul după încercările cu care este confruntat (de unde principiul umanist al acțiunii publice bazate pe evidența evaluativă) și care, sprijinindu-se pe Kant, afirmă dreptul științei de a pretinde să concure la moralizarea statului (Karstedt, 2005) și la evaluarea instituțiilor. Acești umaniști știau foarte bine că știința și un raționalism îngust sunt insuficiente; după formula lui Hume, trebuie reconciliate pasiunea și rațiunea, ceea ce este un alt mod de a dori o alianță pragmatică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Tipografia Nicolae P. Peiu - Bârlad în perioada 1909 - 1912. Iată cum relatează acest periodic importanța construirii celui dintâi monument a lui Cuza Vodă în satul Grivița, județul Tutova: „Între școală și biserică ‐ cele dintâi instituții ce contribuie la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele Sale fapte ne‐ a învrednicit să ajungem aceea ce suntem astăzi: un popor tare puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al Marelui Cuza Vodă, do
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Stroe Beloescu” de I.I. Răianu; D. Mironescu scrie la pagina 8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
altfel dozat"157. Ia naștere, prin parodie, ceea ce retorica clasică avea să numească "stilul umil", din trăsăturile căruia reținem folosirea limbajului colocvial urmărind, prin observații realiste, momente ale prezentului istoric din care face parte și "comicul gros, refractar la orice moralizare ostentativă, accesibil chiar și glumelor obscene și totuși receptiv față de critica politică și socială"158. Acest stil corespunde deplin ideii de metamorfoză, îndrăgită de latini, care capătă un sens peiorativ-parodic, reluat și de Apuleius în romanul său Măgarul de aur
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pentru munca dăruită lui, mâncând ca un adevărat schimnic, numai atât cât să trăiască un om, profesorul de matematică de la Liceul „Codreanu”, Stroe Belloescu, înțelege că numai prin școală se poate aduce lumină în popor iar prin biserică se realizează moralizarea populației, și ridică nu numai „C ămin ul Cultural” de la Bârlad, unde piatra de început o pusese și G.Tutoveanu, și care avea să devină Casa națională a orașului, ci și biserici și școli. O biserică în satul Grivița și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se obiectivizează, deoarece poate vorbi despre sine ca despre oricare alt personaj. Discursul non-ficțional din memorii face ca eul să se manifeste ca prezență fizică, ceea ce transformă textul în obiect-document. Dorința de a scrie este augmentată inconștient de pornirea de moralizare, de educare a cititorului: memorialistul nu-și poate nega lectorul fără de care textul nu există pentru că și-ar nega propria scriere. Deși nu se simte prezența unui receptor în spatele textelor, scopul scrisului este informativ, iar experiența folosește pentru a impune
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în limba latină este în același timp și elegantă, și fidelă, având o reală valoare documentară. Numele personajelor, detaliul topografic și întregul decor al pitorescului oriental nu se află în cealaltă lucrare a copiștilor greci. Dincolo de acestea, naivitatea celor simpli, moralizarea populară și reprezentarea artistică s-au îmbogățit. Poate sub imboldul pătimirilor martirilor, care se citeau în cadrul Sfintei Liturghii din Galia și din Africa, s-a născut elementul aghiografic al „cefaloforiei” (al purtării capului), Sfântul Dionisie al Parisului fiind reprezentat în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Această derivă fusese identificată foarte devreme de Luigi Sturzo care, pînă la moartea sa în 1959, a întreținut o polemică permanentă împotriva partitocrației și a corupției. Chiar de la revenirea sa în Italia, în 1946, el a făcut un apel la "moralizarea vieții publice" printr-un articol publicat la 3 noiembrie în L'Italia: "A da funcții în Stat sau în organisme publice unor persoane incompetente este imoral; a mări numărul posturilor de funcționari fără să fie necesar este imoral; a abuza
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
între 1982 și 1989, un meridional din regiunea Irpina, format la Universitatea Sacré-Coeur din Milano, care se sprijinea pe curentul de stînga al partidului, a încercat cîteva reforme pe o linie mai laică și mai liberă, în sensul unei anumite moralizări în funcționare: el trimitea comisari în marile orașe, însărcinați să controleze distribuirea legitimațiilor de membri. Dar, prizonier al sistemului, practicînd el însuși clientelismul, operațiunea sa n-a fost decît o "tencuială" neterminată. Din alianța socialistului Bettino Craxi, plasat în fruntea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
obligației de a face", în Revista română de drept, nr. 8/1986. Giurcă, Gr. (I), Beleiu, Gh., (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul, nr. 10-11/1993. Goicovici, J., "Acordul de principiu", în Dreptul, nr. 4/2002. Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Goicovici, J., "Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
75. 102 L. Pop., op. cit., pp. 128 și urm. 103 O parte a doctrinei îl califică drept contract forțat sau contract de dependență. În acest sens, a se vedea Gh. Piperea, op. cit., p. 71. 104 A se vedea, J. Goicovici, "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 159-179; J. Goicovici, Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acum înainte la politica populistă a PASOK. În timp ce situația politică pare total blocată, ceea ce era de neconceput se produce în iulie 1989: dreapta și comuniștii semnează un acord de guvernare pe trei luni, care se rezumă într-un singur punct, moralizarea și epurarea vieții politice. "Le Monde" din acea zi rezumă evenimentul: Acceptînd o apropiere, conservatorii și mai ales comuniștii au făcut dovada unui incontestabil curaj politic ce impune respect. De-a lungul ultimilor cincizeci de ani, istoria Greciei a fost
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
acordă atenție vestimentației și igienei acesteia. Acei profesori care își desfășoară activitatea în clasă ignorând aspectele educative ale acesteia, cu siguranța ei ignoră și calitatea procesului instructiv-educativ. Aspectele nereușite ale ținutei clasei nu trebuie să se transforme în prilej de “moralizare”, de pierdere de timp cu “teorii” care, de regulă, irită clasa, degradând atmosfera necesară desfășurării lecției. Din contra, fără a fi neglijate aspectele nereușite, se trece peste ele cu o remarcă, cu un sfat, cel mult cu o ironie; repetarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sunt văzute într-un mod diferit. Practic, natura umană este plasată în inima a două probleme economice: prima privește justa repartiție a resurselor materiale și a doua privește buna utilizare a resurselor. Rezolvarea problemelor economice ar trece deci printr-o moralizare a relațiilor economice. Islamul așează cultura în centrul reflecțiilor asupra crizei economice. Sistemul islamic se impune ca o alternativă la cel occidental, pe baza unor fundamente filosofice și economice precise. Gîndirea economică se îmbogățește printr-un nivel de legitimare suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mult se aplică ea sculpturii lui Paciurea este discutabil, însă ceva în această sculptură atrage atenția, o anumită finețe a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comun: omul și natura lui spirituală, enunț desprins din concluziile celei de-a III-a Ediții a Simpozionului Național "La început a fost Cuvântul", desfășurate la Constanța (10 -12 mai 2007) sub titlul "Biserica și Mass-media un efort comun pentru moralizarea societății românești". În calitate de inițiator ale acestei întâlniri, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, declara: "Între Biserică și mass-media rămâne distincție prin preocupare jurnalismul fiind o profesiune, iar jurnalistul aparținând Bisericii, asemenea tuturor credincioșilor, indiferent de preocupările profesionale sau sociale. Separarea instituțională, fără
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Se poate ca societatea civilă să ajungă să fie văzută, fie de către aceia care se bucură de ea sau de cei care o invidiază ca un sistem de interacțiuni sociale structurate dirijate de o "amoralitate superioară" (Niklas Luhmann), care descurajează moralizarea, bigotismul sau însușirea puterii și încurajează o politică ce refuză să-i judece pe oponenții săi ca "dușmani"? Poate conceptul de societate civilă în sine să exprime simbolic punctul de vedere că, în lipsa unor universalii plauzibile, ea însăși trebuie să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tehnică interioară vizînd modificarea "apetitului" față de o conduită sau alta. Exemplu: a convinge copilul că alcoolul e periculos prin dependența pe care o produce sau a-l incita să-și perfecționeze cunoștințele de gramatică printr-un program amuzant pe calculator. • Moralizarea face apel la valori superioare, acceptate de către subiect, și susceptibile de a legitima recurgerea la anumite conduite particulare. Exemplu: descurajarea relațiilor sexuale ocazionale în numele preceptelor religioase. • Relaționarea desemnează manipularea contextului relațional al persoanei pentru a-i modifica modul de acțiune
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cercetarea realizată în Elveția descrierea situației a fost mai simplă, iar operatorii de teren au înregistrat, pur și simplu, răspunsurile subiecților, fără să ceară precizări suplimentare). Răspunsurile au fost post-codificate utilizînd o grilă cu patru categorii: control, motivare, relaționare și moralizare. Reamintim că acesta a fost modul în care au fost delimitate tehnicile de influență utilizate de către părinți. Controlul desemnează influențarea din exterior a comportamentului prin creșterea "costurilor" comportamentului indezirabil interdicții, pedepse, motivarea presupune schimbarea costurilor/beneficiilor psihologice, relaționarea vizează modificarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de către părinți. Controlul desemnează influențarea din exterior a comportamentului prin creșterea "costurilor" comportamentului indezirabil interdicții, pedepse, motivarea presupune schimbarea costurilor/beneficiilor psihologice, relaționarea vizează modificarea interacțiunilor copilului cu ceilalți pentru a se induce, astfel, transformarea dorită în conduita acestuia, iar moralizarea implică influențarea în direcția dorită prin apelul la valori sau norme care au fost deja interiorizate și conform cărora un anumit comportament obiectul tentativei de influențare apare ca licit sau ilicit. În procesul de post-codificare, s-au construit cîte patru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
DA N DA Controlului 39 62% 64 64% 83 76% 125 78% 317 73% Motivării 39 26% 64 28% 83 16% 125 16% 317 19% Relaționării 39 10% 64 4,7% 83 7,2% 125 6,4% 317 6,9% Moralizării 39 2,6% 64 3,1% 83 1,2% 125 0% 317 1,3% Controlul e oferit ca variantă de intervenție cu atît mai mult cu cît copiii au rezultate mai bune. Motivarea și moralizarea e mai puțin folosită pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
6,4% 317 6,9% Moralizării 39 2,6% 64 3,1% 83 1,2% 125 0% 317 1,3% Controlul e oferit ca variantă de intervenție cu atît mai mult cu cît copiii au rezultate mai bune. Motivarea și moralizarea e mai puțin folosită pentru cei cu note mari. Trebuie să facem o observație: variantele de răspuns constînd în ideea de a plăti ore suplimentare copilului sau în a lucra cu el mai mult la gramatică au fost interpretate drept
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la convingerea copilului că e important să aibă cunoștințe solide de gramatică sau apelul la mai multă atenție din partea acestuia. De multe ori distincția dintre control și motivare a fost dificilă, fiind vorba mai mult de aspecte de nuanță. În ceea ce privește moralizarea, discuția nu are relevanță avînd în vedere că a fost menționată doar de patru ori. Am încercat să vedem dacă asocierile observate mai sus se păstrează și în condițiile în care vom utiliza nivelul de studii al mamelor ca variabilă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]