189 matches
-
Sub data de 11 septem. st. v. se vestește c-a avut loc o bătălie între turci și sârbi pe linia Vucania - Androvaț - Corman, în următoarele împrejurări. În 30 aug. /11 sept. la 5 oare dimineața armatele de pe Timok și Morava sub comanda lui Cernaief și Horvatovici au luat drumul spre Alexinaț prin Nericev-Han pe malul drept al Moravei; mișcarea strategică a fost făcută însă astfel că Horvatovici, executând o strălucită încunjurare, le-a venit turcilor în spate. El plecase din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sârbi pe linia Vucania - Androvaț - Corman, în următoarele împrejurări. În 30 aug. /11 sept. la 5 oare dimineața armatele de pe Timok și Morava sub comanda lui Cernaief și Horvatovici au luat drumul spre Alexinaț prin Nericev-Han pe malul drept al Moravei; mișcarea strategică a fost făcută însă astfel că Horvatovici, executând o strălucită încunjurare, le-a venit turcilor în spate. El plecase din Deligrad preste Djunis și mai departe îndărătul inamicului până la Siliegovaț. Deodată începu atacul vehement din două părți, Cernaief
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Deligrad preste Djunis și mai departe îndărătul inamicului până la Siliegovaț. Deodată începu atacul vehement din două părți, Cernaief asupra frontului inamic, Horvatovici dindărătul lui. Turcii se aflau postați între Tîrmian și Androvaț și-au încercat a face pod peste Morava la locul numit Baboviște. În vremea când voiau să clădească a fost atacați de cătră Horvatovici. Astfel focul se încinse și se răspândi cum am zis pe întreaga linie Vucania - Androvăț - Corman. În vremea luptei Cernaief a trimis la Vucania
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin o circulară adresată agenților diplomatici și consulari ai puterilor. Nota spune că suspensiunea ostilităților, în felul acordat de Poartă, fără linie de demarcație și fără o zonă neutrală, dă loc la o mulțime de inconveniente mai ales în valea Moravei, unde între armatele dușmane nu-i un spațiu mai mare decât de jumătate cât ajunge bătaia unei puști, din care cauză armistițiul acesta neformal e adesea înfrînt din partea turcilor, dupre cum ministrul a și notificat - o puterilor prin adresele consecutive
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sfârșit la 12 a l. c. Guvernul sârbesc dorește încheierea unui armistițiu în regulă cu condițiuni corespunzătoare și de-o durată suficientă. În urma acestora, telegramele vestesc că ostilitățile s-ar fi început din nou, și anume că sârbii ar fi trecut Morava pe la Dolni-Liubes, atăcînd divizia Hafiz * Pasa. Sârbii au fost respinși. [19 septembrie 1876] JURNAL NOU ["PREZENTUL... "] "Prezentul" (ziar conservator) apare la Bacău o dată pe săptămână și costă 12 lei noi pe an, 7 pe jumătate de an. Scris în tonul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
DE RĂZBOI ["ASUPRA BĂTĂLIEI... Asupra bătăliei din 16/28 septemvrie avem următoarele detalii. La 8 ore dimineață sârbii comandați de Cernaief și Horvatovici au început lupta în contra turcilor, prin surprindere, căci acești din urmă sperau în continuarea armistițiului. Sârbii trecură Morava pe la Baboviște și Buimir, locuri pe care le ocupară, pe când Horvatovici, operând îndărătul turcilor, ocupă Krușie, spre a li tăia turcilor comunicația cu Niș. La 12 ore de - amiazăzi sârbii luaseră Buimir, la 8 sara după o sângeroasă luptă forțară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa. Se 'nțelege că această arestare cu totul nelegală va fi aprobată de Cameră, de vreme ce deputatul în cestiune nu e maghiar. [24 septembrie 1876] {EminescuOpIX 211} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["TELEGRAMELE CARI ANUNȚĂ... "] Telegramele cari anunță lupte reînnoite în valea Moravei nu sunt în stare să ni deie o icoană clară despre ceea ce se petrece acolo. Destul că lupta continuă cu înverșunare, iar victoriile sârbilor sau ale turcilor par a fi de o natură cu totul efemeră. [24 septembrie 1876] ["CONSILIUL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a unei păci eventuale, comitetele rusești trimit la Belgrad coroana regală, lucrată pe bani adunați anume pentru acest scop. [3 octombrie 1876] SERBIA ["DIN BELGRAD... Din Belgrad i se scrie "Corespondenței politice" că în cele din urmă lupte în valea Moravei s-ar fi deosebit prin vitejie legiunea numită a "iataganului", de sub comanda voievodului Mașa Verbița. Această legiune au risipit patru batalioane de gardă (turcești) și a luat un steag. Din această cauză generalul Cernaief au împărțit între legionari 70 medalii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de război poate va chema sub drapel cele din urmă resturi de oameni armabili, adică bărbații în vârstă de 42 - 52 de ani. Această clasă ar da poate un contingent de 30000 de oameni și, cu aceștia 'mpreună, armata de pe Morava ar ajunge la 120. 000. [3 octombrie 1876] ["AFLĂM CĂ GUVERNUL ENGLEZ... "] Aflăm că guvernul englez ar fi propus puterilor garante ca, pe timpul armistițiului, armata română să ocupe linia de demarcațiune între armatele turcești și sârbești cari se află azi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dar vorba ceea - mai bine vrăjmaș c-o față, decât prieten cu două. [13 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DIN PESCANIȚA"] Din Pescanița, cartierul general al turcilor, se vestește formarea și pornirea de colone de atac din Niș spre Morava. Bateriile aripei stânge turcești au început un foc vehement, încît despre partea aceasta se vede că va fi atacul principal. Cu toată ploaia torențială, colonele s-au pus în mișcare. D' a lungul frontului de pe Morava s-au început asemenea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atac din Niș spre Morava. Bateriile aripei stânge turcești au început un foc vehement, încît despre partea aceasta se vede că va fi atacul principal. Cu toată ploaia torențială, colonele s-au pus în mișcare. D' a lungul frontului de pe Morava s-au început asemenea luptele. Din Raguza se vestește că fortereța turcească Medun a capitulat. Cu această ocazie au căzut în mînile muntenegrinilor 400 de ostași turci, câteva tunuri și munițiune multă. [13 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 17
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
patriarhale). Cai și tunuri urmează în tren separat. [17 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ASUPRA BĂTĂLIEI DE LA DGIUNIS... Asupra bătăliei de la Dgiunis găsim acuma raporturi clare care ni arată toată însemnătatea luptelor din urmă cari au avut loc pe Morava. În 8/20 a lunei curente lucrurile stăteau încă bine. Cernaief bagase de seamă că Abdul Kerim voiește să forseză {EminescuOpIX 235} drumul la Crușevaț și alergase cu puteri însemnate în ajutoriul colonelului Horvatovici. Abdul Kerim împinse în 9/21
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mica deosebire că centrul ei se află astăzi cu câteva mii de pași mai îndărăt. Deci poziția lor se 'ntinde astăzi pe defileul dintre Duniș-Crușevaț pe de o parte; iar pe de alta e așezată pe înălțimile din a stânga Moravei, de-a - lungul pârâului Dgiunisca până la podurile de pe Morava de la Trubarevo. Aceste înălțimi sunt toate întărite cu sanțuri. Nu li se poate tăgădui sârbilor meritul de a fi foarte îndemînatici în apărare. Pas cu pas se retrag numai și, pierzând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câteva mii de pași mai îndărăt. Deci poziția lor se 'ntinde astăzi pe defileul dintre Duniș-Crușevaț pe de o parte; iar pe de alta e așezată pe înălțimile din a stânga Moravei, de-a - lungul pârâului Dgiunisca până la podurile de pe Morava de la Trubarevo. Aceste înălțimi sunt toate întărite cu sanțuri. Nu li se poate tăgădui sârbilor meritul de a fi foarte îndemînatici în apărare. Pas cu pas se retrag numai și, pierzând o linie întărită, vedem nemijlocit îndărătul ei statornicindu-se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două grămezi și cu nimicirea ei parte cu parte și pe rând pe rând. Am arătat însă că, nemijlocit îndărătul pozițiilor pierdute, sârbii au format o nouă linie de apărare, care ajungea c-un capăt al ei la podurile de pe Morava de la Trubarevo. Deși sorgintea vieneză din care luăm știrile cele mai nouă nu s-au dovedit totdeauna ca vrednică de credință, totuși veștile ce le aduce, având oarecare verisimilitate justificată prin împrejurări, le dăm cu toată rezerva posibilă, așteptând ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Fazyl, înaintînd spre Pșilovița, au pus un șanț care apăra podul în crucea focurilor, iar Hafuz și Suleiman Pașa au luat după o sângeroasă luptă de trei oare întăriturile de la Trubarevo, cele din urmă poziții sârbești pe malul stâng al Moravei. Telegrame din aceeași sorginte spun că retragerea sârbilor peste pod a fost iregulară, semănând cu fuga în dezordine, că mulți ostași s-ar fi înecat în Morava, că restul s-a {EminescuOpIX 237} retras spre Deligrad și că victoria turcilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oare întăriturile de la Trubarevo, cele din urmă poziții sârbești pe malul stâng al Moravei. Telegrame din aceeași sorginte spun că retragerea sârbilor peste pod a fost iregulară, semănând cu fuga în dezordine, că mulți ostași s-ar fi înecat în Morava, că restul s-a {EminescuOpIX 237} retras spre Deligrad și că victoria turcilor și pierderile sârbilor sunt mari. Între altele sârbii să fi pierdut 6 tunuri, din care 2 de calibru greu și 4 de munte. Cu această din urmă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
linia de demarcație dintre sârbi și turci. [24 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ȘTIRILE ADUSE ÎN N-RUL... "] Știrile aduse în n-rul nostru din urmă se confirmă din nefericire prin telegrame din Belgrad. De la armatele întrunite de pe Timok și Morava se vestește că turcii au început a ataca în 16/28 înălțimile de la Dgiunis și șiliegovaț, că, fiind respinși în ziua întîia de artileria sârbească, au început atacul a doua zi cu o însemnată precovârșire de puteri (80. 000 oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
informative în Slovacia prin care s-au recunoscut unitățile armatei germane, ce luptau împotriva Corpului 7 Armată, așa cum s-a întâmplat în bătăliile de pe râul Hron (20 martie-4 aprilie 1945), Nytra (4-8 aprilie 1945), Waag (8-26 aprilie 1945), și pe Morava și la nord-vest de Brno (26 aprilie-9 mai 1945). Pe teritoriul Ungariei, au fost interogați în scop informativ peste 890 de prizonieri din care 19 ofițeri, 111 subofițeri, 750 trupă, pe agenții inamici trimiși peste linia frontului și capturați în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de expansiune de la țărmul Mării Mediterane spre interiorul continentului a depins de accesibilitate. Ca să se ajungă la porțile Europei Centrale, având ca punct de plecare Bosforul, era și este mai ușoară deplasarea pe cursul Mariței sau a Vardarului spre bazinul Moravei. În niciun caz nu era preferabilă (și nici nu este încă) trecerea Munților Balcani deoarece urma traversarea Dunării, de unde se zărea în depărtare un alt lanț muntos Carpații. Trebuie subliniat și că, în vechime, climatul fiind mai umed, Dunărea avea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ca fluxul difuzării agriculturii să le ocolească inițial, pentru le infuza ulterior. Axul de propagare a agriculturii din Anatolia în Balcani pe direcția Europa Centrală a urmat un traseu dinspre Bosfor, începând cu valea Mariței și sfârșind cu cea a Moravei. Ajunsă în nodul hidrografic din nordul Balcanilor, a împrumutat cursul Dunării spre Câmpia Panonică. De abia din acest punct, agricultura a pătruns în ținuturile noastre, iar edificatoare este aria de răspândire a culturilor apărute timpuriu în regiune (Gura Baciului Cârcea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că două elemente au făcut din Cracovia Liov Kiev cea mai puternică rută începând din Evul Mediu până spre mijlocul Epocii moderne. Pe de o parte, de la Cracovia axa se continua și se continuă lesne spre Viena prin celebra Poartă Morava care bordează spre vest Carpații Slovaci, separându-i de Munții Sudeți și de Podișul Ceho Morav. Putem spune că este un fel de prelungire a Câmpiei Panonice spre nordul continentului. Face posibil urcușul dinspre Bratislava spre miazănoapte, pe văile Moravei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Morava care bordează spre vest Carpații Slovaci, separându-i de Munții Sudeți și de Podișul Ceho Morav. Putem spune că este un fel de prelungire a Câmpiei Panonice spre nordul continentului. Face posibil urcușul dinspre Bratislava spre miazănoapte, pe văile Moravei și afluenților săi, până în zona izvoarelor Odrei și Vistulei cu care comunică prin pasuri foarte joase. În acest mod, accesul dinspre nordul spre centrul Europei se realizează într-o manieră extrem de facilă. Nu întâmplător, a fost direcția de pătrundere mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și obiceiurile. Până în Evul Mediu târziu au subzistat nuclee importante precum cel al Romaniei (situată la est de Sarajevo, unde s-au conservat toponime românești)124 sau al Stari Vlahului (aflat la sud vest de Belgrad, între văile Drinei și Moravei de Vest). Până spre începutul Epocii moderne, au rezistat și comunitățile valahe din actualul Kosovo (unde sunt consemnate toponime interesante)125. Cam în aceeași perioadă, au fost slavizate complet și comunitățile numeroase refugiate în zona montană de la granițele actuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au rezistat și comunitățile valahe din actualul Kosovo (unde sunt consemnate toponime interesante)125. Cam în aceeași perioadă, au fost slavizate complet și comunitățile numeroase refugiate în zona montană de la granițele actuale ale Serbiei, Bulgariei și Macedoniei (bazinul superior al Moravei și Strumei) unde pot fi întâlnite multe toponime românești 126. Factorul latinofon a contribuit din plin la particularizarea populației slave locale, numiți torlaci sau șopi127, cu tradiții populare foarte apropiate de cele ale vlahilor timoceni și chiar oltenilor. Celelalte nuclee
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]