202 matches
-
grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, "Dispozițiile de Bază", articolul 6: Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română. O altă importantă comunitate românească din Șerbia este cea a românilor timoceni. Românii de pe văile Moravei și a Timocului însă nu se bucură de aceleași drepturi care au fost acordate românilor din Voivodina. După Primul Război Mondial, în urma Conferinței de pace de la Paris, Banatul istoric a fost împărțit între Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (RSCS) și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
latinescul „Boiohaemum”, care înseamnă „țara boilor". Numele actual provine de la endonimul ceh "Čechy", cu scrierea arhaică "Cžechy", similară celei poloneze. De-a lungul istoriei a a fost divizată în mai multe țări, și anume Boemia propriu-zisă (Čechy) în vest, Moravia (Morava) în sud-est, și Silezia Cehă (Slezsko; cea mai mică parte, de sud-est, a Sileziei istorice, din care cea mai mare parte este astăzi în Polonia) în nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
bună calitate și care încearcă să continue vechea tradiție de producere a berii: Štiřín, Chýně, Oslavany, Kácov. Turismul crește încet și în jurul regiunii Moravia de Sud, unde se produce vin începând cu Evul Mediu; circa 94% din podgoriile Cehiei sunt morave. În afară de șliboviță, bere și vin, cehii produc alte două băuturi alcoolice exclusiv cehe, Fernet Stock și Becherovka. Printre felurile de mâncare cehe se numără carnea de porc cu colțunași de pâine și varză călită "Vepřová, knedlík, zelí", mușchi de vită
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
Dunăre; triburile din nordul Dunării, vorbind aceeași limbă tracică, purtau nume de daci sau de geți, sau nume tribale specifice (carpi, costoboci, etc.). Vasile Pârvan, bazându-se pe diverse descoperiri arheologice, emite teoria conform căreia: "... tot masivul Carpatic, până spre Morava, Vistula, Nistrul nordic și teritoriul la est de acest fluviu, era locuit de tracii nordici, cunoscuți mai târziu sub numele de daci și geți." Muzica, religia, medicina populară empirică, artele meșteșugărești dezvoltate de traci erau unanim apreciate de greci și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Dunăre, Nistru, Nipru, Bug. În mare, se întâlnește de-a-lungul litoralului rusesc, românesc, bulgăresc și turcesc. În trecut, migra pe Dunăre pentru reproducere până în Austria și Germania (până la Regensburg din Bavaria). De asemenea intra în afluenții Dunării: cursul inferior al râului Morava, râul Váh, râul Žitava, râul Drava, râul Sava, râul Tisa și afluenți ei: Zagyva, Criș și Mureș; mai rar urca pe râurile Velika Morava și Olt. În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
și Germania (până la Regensburg din Bavaria). De asemenea intra în afluenții Dunării: cursul inferior al râului Morava, râul Váh, râul Žitava, râul Drava, râul Sava, râul Tisa și afluenți ei: Zagyva, Criș și Mureș; mai rar urca pe râurile Velika Morava și Olt. În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
În antichitatea clasică, era regiunea din vestul Peninsulei Balcanice, cuprinsă între Marea Adriatică, râul Morava și Panonia, locuit de iliri. Principalele orașele ale Iliriei au fost Apollonia, Epidamus, Scodra (în prezent, Scutari, Albania) și Rhizon (în prezent, Risan, Muntenegru). Preistoria Iliriei și istoria ilirilor sunt cunoscute din dovezile arheologice. este cucerită de Republica Romană în
Iliria () [Corola-website/Science/302120_a_303449]
-
ajung în curând în Delta Dunarii, unde au învins trupe ruso-române. Prin urmare toate Dobrogea ajunge sub ocupație bulgară. Dar în fața lor, în nord, se afla o linie de apărare puternică. La începutul anului are loc o revoltă lângă râul Morava, provocată de informații militare sârbe împotriva guvernului bulgar, dar este suprimată repede. În Macedonia, nici o schimbare semnificativă nu are loc, deși bulgarii au pierdut orașul Bitola. Cu toate acestea, în nord au loc progrese cu România și Rusia. Se semnează
Bulgaria în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/320188_a_321517]
-
Morlahi", iar Grecii de "Mavro-Vlahi"), iar o parte din populațiile Aromâne ajung în munții Pindului (cu comunități atestate până în Insulele Ioniene sau în Peloponez, cu localități ca Vlahata sau Vlahonița) ; alte migrații, de data asta spre nord, sunt la originea Vlahiei Morave din răsăritul actualei Cehia si a unor sate din sudul Poloniei , . În secolele următoare, atât Istro-Românii, cât și Moravo-Românii, au trecut la catolicism și, treptat, la limbile slave dimprejur (au mai rămas, în jurul anului 2000, câteva zeci de locutori ai
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
în anul 976 inițiat de împăratul bizantin Vasile II, având ca subiect Vlahii, care au fost trimiși în Moravia Mare» și un trib de Sorabi răsculați, care au fost colonizați în locul « Vlahilor », de-a lungul Margăi (de atunci încoace denumită Morava) și care s-ar fi contopit aici în poporul sârb. Nu există însă mențiuni clare, urme toponimice sau dovezi arheologice în teritoriile respective pentru a confirma acest episod, iar scrierile lui Skilițes pot fi interpretate în mai multe moduri. Există
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
poporul sârb. Nu există însă mențiuni clare, urme toponimice sau dovezi arheologice în teritoriile respective pentru a confirma acest episod, iar scrierile lui Skilițes pot fi interpretate în mai multe moduri. Există totuși păreri că Moravia Mare era de fapt Morava de lângă Belgrad Românii din Europa centrală trăiesc în următoarele țări: În Cehia, în partea de est, românii trăiesc în Vlahia Moravă. Românii din Moravia au participat la războiul de 30 de ani de partea protestanților cehi. După război au fost
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Argeș primește titlul de „exarh al plaiurilor”, urmând a păstori și ținuturile românești de peste munți. Cea mai importantă ctitorie a lui Mircea este mănăstirea de la Cozia, ce poartă hramul Sfânta Treime. Aceasta cuprinde caracterele arhitectonice ale școlii sârbești din Valea Moravei și păstrează în bună parte vechile sculpturi ornamentale. Pictura a fost refăcută după vechiul model, în secolul al XVIII-lea. În biserică se regăsește și mormântul marelui voievod. Trebuie spus că Mircea a ctitorit ridicarea unei noi mănăstiri, pe locul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
375, herulii au devenit supuși ai Imperiului Hun, însoțind pe huni și (ostro)goți în devastarea și prădarea Europei. Numai după căderea hunilor în 454, au avut herulii posibilitatea de a crea unui mic regat în sudul Slovaciei, lângă râurile Morava și Theiss (Tisa). După aceasta, regatul a fost distrus de longobarzii ce au invadat Panonia, și moștenirea heruliană s-a risipit. Herulii rămași s-au alăturat longobarzilor și au năvalit cu ei în Italia, iar unii dintre ei au căutat
Heruli () [Corola-website/Science/319602_a_320931]
-
creștină”. Este căsătorit și are doi copii. Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declarații scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniștri, luări de cuvânt și proiecte de Rezoluții în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre și Morava (Serbia de răsărit), a istroromânilor din Croația, a aromânilor din statele balcanice, precum și a românilor din Ucraina. Interviuri
Vlad Cubreacov () [Corola-website/Science/302537_a_303866]
-
("Morava" în cehă; "Mähren" în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe. Are o suprafață de 22.349 km² iar numele său vine de la râul Morava, ce traversează regiunea. La nord are o porțiune de graniță cu
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
("Morava" în cehă; "Mähren" în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe. Are o suprafață de 22.349 km² iar numele său vine de la râul Morava, ce traversează regiunea. La nord are o porțiune de graniță cu Polonia iar la sud se învecinează cu Austria. La vest se învecinează cu regiunea Boemia, la nord est cu regiunea Silezia Sudetină iar la sud-est se învecinează cu Slovacia
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
graniță cu Polonia iar la sud se învecinează cu Austria. La vest se învecinează cu regiunea Boemia, la nord est cu regiunea Silezia Sudetină iar la sud-est se învecinează cu Slovacia. Spre granița cu Slovacia este o regiune numită Vlahia Moravă locuită de urmașii românilor păstori veniți din Evul Mediu din Panonia și Transilvania. În jurul anului 60 î.Hr., triburile celtice ale boilor s-au retras din regiune, fiind succedate de triburile germanice ale quazilor, iar din secolul al VI-lea de
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
m. Din acest motiv, forțarea cursului Dunării sau Savei era foarte dificilă, iar în același timp, defensivă putea fi organizată foarte eficient pe o distanță de aproape 400 km. Râurile mai mici se intersectau în regiunea centrală a frontului: Velika Morava, Vardar și Strumă. Combinația unei multitudini de factori — terenul muntos, numărul redus de căi de comunicație, problemele de aprovizionare, criza de muniție — au făcut că operațiunile militare să se desfășoare în condiții foarte grele. În afară de regiunile litorale ale Mării Egee, era
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
al 9-lea urma să fie păstrat în rezervă. Comandamentul austriac se baza pe densă rețea de căi ferate din Banat pentru atacarea cu succes a Belgradului, după care plănuia înaintarea în adâncimea teritoriului Șerbiei pe văile râurilor Kolubara și Morava, cu obiectivul final al cuceririi regiunii întărite din centrul țării, Kragujevac. Problemă acestui plan era faptul că armata austro-ungară era obligată să forțeze cursurile unor râuri mari: Dunărea și Sava. O a doua versiune a planului, care prevedea un atac
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
Rusia. Sârbii și-au plasat armatele astfel: Armata 1 trebuia să apere cursul Dunării, Armata a 2-a era concentrată în jurul capitalei, Armata a 3-a era plasată în regiunea Valjevo, iar ultima armata era amplasată pe cursul superior al Moravei, făcând joncțiunea cu forțele muntenegrene. Ca urmare a acestei împărțiri, din cele 12 divizii de infanterie și una de cavalerie, 8 formau un grup mobil, care acoperea linia de apărare naturală a râurilor Dunărea, Sava și Drava. Diviziile de rezervă
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
de cavalerie, 8 formau un grup mobil, care acoperea linia de apărare naturală a râurilor Dunărea, Sava și Drava. Diviziile de rezervă ale Armatei a 3-a asigurau apărarea împotriva atacului bulgarilor folosindu-se de obstacolele naturale ale cursurilor Timokului, Moravei și a lanțurilor muntoase dintre ele. Sârbii au prevăzut existența celor două versiuni ale planului austriac (al atacului din nord, pe Dunăre și Sava, și dinspre vest, pe râul Drina) și au concentrat în sectorul central al țării, la distanță
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
se retragă din cauza crizei de muniție. Pe 7 noiembrie, trupele sârbe au trecut în defensivă pe noi linii de apărare. Pe 14 noiembrie, austriecii au atacat Valjevo. În același timp, austriecii au încercat și să pătrundă în valea râului Velika Morava dar, după traversarea Dunării și a regiunii Semendria, șase batalioane ale atacatorilor au fost distruse complet. Trupele austriece intrate pe teritoriul Șerbiei s-au dedat la violente împotriva populației civile. După a doua ofensiva austro-ungară, trupele sârbești au fost nevoite
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
care presupunea abandonarea Belgradului în mâinile inamicilor, a fost în cele din urmă acceptat, iar trupele sârbe au început retragerea. Pe 30 noiembrie 1914, sârbii au abandonat Belgradul, iar, pe 2 decembrie, frontul se întindea între Dunăre, cursul superior al Moravei, de-a lungul dealurilor până pe panțele platoului Mine. Austriecii au atacat unitățile sârbe care se retrăgeau din Belgrad, considerate prea slabe pentru a mai continua rezistență. Potiorek a luat decizia să distrugă Armata a 2-a sârbă, neluând în considerație
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
din sudul Dunării atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah, Romania Planina, Vlașina, Megali Valachia, Vlahoclisura ș. a., și, în răsăritul Cehiei, "Vlahia moravă" (loc de așezare a unor păstori români veniți, după Ioan Skylitzes, din valea Moravei din Sârbia). În momentul constituirii Voievodatelor medievale cu majoritate românească, numite în limbajul popular "țările române" (anume Transilvania, Moldova, Țara Românească și Dobrogea), lupta anti-mongolă și efortul de emancipare de sub suzeranitatea regatului ungar au înlesnit politica de unificare a voievozilor
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
în , în ), azi Bratislava. se învecina la nord-vest cu landul austriac Austria Inferioară, la nord și est cu Comitatul Nyitra (Nitra), la sud cu comitatele Komárom (Komárno) și Győr și la sud-vest cu Comitatul Moson. El era situat între râurile Morava (la vest), Dunărea (la sud) și Váh (la est). Partea sudică a Carpaților mici diviza comitatul în două părți. El acoperea o mare parte a insulei cunoscută astăzi ca Žitný ostrov între Dunărea și Dunărea Mică. Suprafața comitatului în 1910
Comitatul Pojon () [Corola-website/Science/324188_a_325517]