328 matches
-
în carapacea sa metalică asemeni unui enorm crustaceu, imaginea care reflectă obsesiv noua sa condiție. Suntem la spitalul naval de la Berck-sur-mer, unde cîndva erau tratați bolnavii de tuberculoză și nu putem să nu ne amintim de Max Blecher, bolnav de morbul lui Pott care avea să-l ucidă la numai 29 de ani, imobilizat la rîndul lui într-un cofraj de ghips și de imaginile de o maladivă și tandră senzorialitate culese în romanul său, Inimi cicatrizate (1931), după care foarte
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
a unei narațiuni vertebrale. Sufocată de tot soiul de decupaje din ziarele vremii și de tăioase obsesii personale - nici ele imune la ficțiunea politică din jur - proza pare să se nască de la sine. După modelul vădit: fără vocația salturilor, fără morbul autodepășirii, fără vreo formă, chiar anemiată, de suspans. E o explicație pentru felul în care, peste calmul stătul al acestei vieți confiscate, pare a cădea, amortizată, revoluția din 1989. Inerția e instalată etanș și nici măcar implozia propriei structuri nu o
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
și Fuga. Dacă orientăm vârful compasului spre Vântul de martie, tendențiozitatea romanului e frapantă; dacă îl așezăm pe Fuga, Cronica de familie este un recviem. Viziunea asupra aristocrației din Fuga se sprijină pe câțiva dintre pilonii centrali ai imaginarului scriitorului. Morbul autodistructiv al acestei lumi este asemănător cu una dintre spaimele profunde ale autorului: tendința spre exces și, ca revers, sentimentul spleen-ului. O formă de manifestare a complexului pielei de sagri. În Fuga, atmosfera de crepuscul a lumii aristocrației este
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
un basm inițiatic", La chute vers le zenith, rod al unui "elan furios", tipărit la ultraprestigioasa Editură Gallimard și încununat cu un important premiu acordat de Société des Gens de Lettres. Episoade ce nu disipează însă insatisfacția cuibărită ca un morb în sufletul dezrădăcinatului ce nu și-a putut resorbi umilințele. Nostalgia începuturilor românești rămîne mistuitoare: "să ne înțelegem, eu am rămas la fel de izolat ca înainte, în afara lumii literare pariziene. Așa mă simt și astăzi, fără însă a suferi de această
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
forfotirea culturală a lunii precedente în 25 000 de semne, detectând - sau nu - câte un numitor comun." (pag. 6) Aici și numai aici, în paginile de ținută ale revistei și în volumele care le comprimă, ulterior, între coperte, trebuie căutat morbul intratabil al istoricului literar. Am putea spune chiar, cu o metaforă, că, neavând întotdeauna șansa de a da peste file îngălbenite, Mihăilescu folosește, el însuși, doze homeopatice de șofran pentru a le putea privi astfel. De asta ne convinge, cel
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
fel, cu toate că ți se impun prin temeinicia științei și prin cimentarea argumentelor, sînt reci și neprimitoare. O galimatie de carcasă etanșă la radiații afective le ticsește paginile și o răceala asiduă de contabil sîrguincios le umbrește substanța, molipsindu-le cu morbul sterilității cărturărești. Le închizi cu aerul că ai vizitat un mausoleu impunător și venerabil, a cărui atmosferă, deși te-a înfrigurat pe alocuri, din păcate nu a izbutit să te înfioare. A doua oară nu le vei mai deschide. Cartea
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
amînare a războiului) în care pacea provizorie e asigurată de singurele soluții de moment care s-au dovedit eficace: statul de drept, democrația și capitalismul. Pot fi ele prelungite? Da, cu o singură condiție: ca adepții monoteismelor să scape de morbul unui zeu unic, concedînd că alături de Allah poate sta și Hristos, sau că Moise nu e cu nimic inferior lui Pavel. Fără această schimbare de accent afectiv, potențialul de fanatism totalitar care mocnește în fiecare monoteism nu poate fi eradicat
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
înnăscută. Așa s-a întâmplat, dacă stăm să urmărim, cu memorialistul tenebros Sașa Pană ori cu domolitul intervievat Geo Bogza. Avangarda, așa cum o știm astăzi, e în mai mare măsură produsul unor carismatici agenți infiltrați decât al exegeților cuprinși de morbul teritoriilor neexplorate. Inexistentă în afara unei mitologii a gesturilor extreme - mă gândesc la manifestele futuriste, la improvizațiile Dada, la închisorile scandalosului autor al Poemului invectivă, la sinuciderea incredibil ratată a lui Pană, la geamănul pulmonar al lui Claude Sernet ș.a.m.
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Iată o premisă, în fond, a succesului și o garanție în fapt a directeții mesajului. Formula analitică a lui Crețu respectă necondiționat textul, indiferent de paternitate. Sau, mai simplu spus, respectă alteritatea și se respectă pe sine. Niciodată maculat de morbul doct al terminologiei teoretice, niciodată arogant sau ireverențios în flirtul complicat cu cartea pe care o ține în mâini, niciodată plictisitor în direcționarea ideatică, Bogdan Crețu își câștigă, printr-o atare interfață multicoloră, obiectivitatea. Nefiind un dat celest, aceasta din
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
A venit, acum, momentul unei lecturi - pe cât ni se îngăduie - contextuale și al unor întrebări - sub aceeași rezervă - destul de cinice. Care e speranța de viață a lui Klein? Poate duce în spate acest personaj-text atins de un autism lejer, de morbul minimalist și de o anume suficiență, oricâte cărți? Scos din cochilia așteptării, el trage după sine o întregă serie de entități identice care - să fim sinceri - îi îngreunează mișcările. Tocmai pentru că, alcătuit când din fibre musculare, când din rânduri și
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
scrisă la sfârșitul unui mileniu și începutul altuia, după prăbușirea unui regim politic care a durat peste patru decenii (părând instalat pe vecie) și nașterea, în chinuri, a unei noi societăți; o poezie placată pe o realitate bolnavă, în care morbul totalitarismului și nervurile tranziției sălbatice se caută și se încrucișează maladiv. Iar simptomatologia clasică a milenarismului, febrele, așteptările înfrigurate ale unei iminente Apocalipse iau culoarea, temperamentul artistic și linia stilistică a fiecărui poet în parte. Mă refer la poeții adevărați
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
mult decât un act filologic dus la bun sfârșit. A transpune în rime o asemenea carte echivalează cu însăși scrierea ei, de la zero. Și derulează un scenariu radical mai istovitor și mai sincer decât al oricâtor tânguiri mizerabiliste atinse de morbul începutului de mileniu. De ce spun asta? Pentru că îl cred pe Foarță atunci când își recunoaște cel dintâi dintre cei 151 de fii livrești: În urmă cu vreun an și jumătate, la ceas de cumpănă și de izbeliște fiind, mi-am adus
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
oblomoviană și o filosofie națională a timpului coclit. Toate la un loc se asociază cu ceea ce Gabriel Dimancea numește la un moment dat (p. 277) în Vara baroc "dulcea dezagregare" sau "descompunerea fiziologică a inteligenței". Canicula dă somnul rațiunii, induce morbul pasivității și dăunează grav inteligenței (individuale și naționale).
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
versului eminescian. De ce o asemenea pernicioasă abundență de livresc în scrisul lui Iulian Băicuș? Care e motivația unei încheieri făcute parcă pe fugă și cernute cu o îngăduință fără granițe? Un fel de echivalent grafic al unei porniri logoreice, un morb straniu al notației în timp real, transcrise direct de pe reportofon, fără revizuiri sau adăugiri. La asta se reduce formula critică din Esența înfricoșătoare... Ceea ce nu seamănă - îmi pare rău s-o spun - a critificțiune, ci a ficțiocritică. Îmi amân așadar
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
căreia oricum nu poți să-i modifici direcția? Nu ai face decît să aduci o undă de perturbare locală într-un ocean de fluctuații cu neputință de influențat. Și cum una din trăsăturile speciei umane este ca, suferind de un morb al amînării perpetue, să întîrzie mereu să-și clarifice moral dramele trăite, nu-ți rămîne decît să te resemnezi la rîndul tău. Nu tu ești chemat să faci dreptate în lume și cu atît mai puțin să-ți luminezi semenii
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
element pe care l-a putut aduce în favoarea sa, ca rezistent la ororile naziste, a fost minciuna c-ar făcut parte din grupul "Trandafirului alb." Ba mai mult, că alături de Kurt Huber, fusese unul dintre co-fondatorii mișcării! Micimea de caracter, morbul trădării au fost arareori mai bine ilustrate decât în aceste gesturi funest-oportuniste ale unui artist care continuă să fie considerat și astăzi unul din pionierii unui sistem revoluționar de învățare a muzicii prin ritm și gestică. Dar acestea sunt, dincolo de
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
deasa întâlnire cu primejdia te poate face nepăsător la ea și încetul cu încetul omul poate să devină, așa, el însuși o primejdie. Ca doctorii care stau în preajma suferindului și din prea multă rîvnă ajung să fie chiar ei purtătorii morbului ucigător. Numai că în asemenea situație primejdia pentru restul oamenilor devenea îngrozitoare. Despre bolnav toată lumea avea știință și se ferea așa cum se cuvine. Chiar doctorul era acela care te ajuta să te păzești. Dar cînd doctorul însuși devine purtătorul morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sănătatea?" Era o întrebare-cheie, făcea parte din sistemul său de capcane, un prieten adevărat, unul dintre aceia pe care Pangratty l-ar fi trimis cu toată inima în Vladia, ar fi trebuit să știe despre suferința ascunsă a prințului, despre morbul lui Lampers, pe care Pangratty îl trata mîncînd raci aduși din Livadia în butoaie pline cu apă, în anumite luni și zile ale anului. Maiorul Artur Stavri ridică sprîncenele a mirare "cum să o ducă, excelent, minunat, dumneata nu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
evantai al străzilor delirând spre Dunăre. Delirul Dunării se transmisese și țărmurilor, între care mormăia nemulțumită Dihania. Macheta unui arhitect neinspirat cu blocuri în care apartamentele erau cutii de pantofi cu pereții mereu în transformare. Pentru că delirul injectase oamenii cu morbul schimbării: să facem urâtul perfect! Și ca-n jocul de domino, morbul dintr-un cartier își transmise unda de șoc celorlalte, încât blocurile, pe afară paralelipipede obraznice, înăuntru deveneau hale cu ifose de living. Picamerul și bormașina rotopercutantă deveniseră penițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
între care mormăia nemulțumită Dihania. Macheta unui arhitect neinspirat cu blocuri în care apartamentele erau cutii de pantofi cu pereții mereu în transformare. Pentru că delirul injectase oamenii cu morbul schimbării: să facem urâtul perfect! Și ca-n jocul de domino, morbul dintr-un cartier își transmise unda de șoc celorlalte, încât blocurile, pe afară paralelipipede obraznice, înăuntru deveneau hale cu ifose de living. Picamerul și bormașina rotopercutantă deveniseră penițele cu care locatarii își tușau schimbarea. Ridicată la pătrat, apoi ascunsă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Cum? L-a declarat nebun în mod abuziv, ca să-l elimine din viața publică, după o metodă pe care comuniștii o vor folosi pe scară largă în a doua jumătate a secolului XX: internarea adversarilor politici în spitale psihiatrice. „Acest «morb» - a fost născocit de Maiorescu, în interes politic străin și de o coaliție politică internă.“ Iar sfârșitul poetului de aici i s-a tras, de la „arestarea“ lui, sub pretextul necesității de a-l supune unui tratament. Cu alte cuvinte, Eminescu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un adolescent de aproape paisprezece ani, ca Andrei, faptul constituie un exercițiu paideic și cultural absolut extraordinar. În România, expunerea lui și a colegilor săi de generație la istorie rămîne una impersonală, mediată exclusiv de cărți și manuale „infectate" de „morbul" expunerii științifice. Chiar și filmele, și documentarele noastre istorice sînt realizate în conformitate cu paradigmele „eroizante" ale mitologizării. Personajele istoriei românești au mereu, la reconstrucția arheologică, aure de semizei, gesturile lor revelă conținuturi irepetabile. Omul modern nu poate decît să se prosterneze
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
care se ferește a le contrasemna formal, d-sa recunoaște cu bun simț că "aceste poziții radicale, ca și altele din această carte, își au cota lor de adevăr". De pildă o remarcă asupra scriitorilor noștri de seamă contaminați de "morbul comunismului", începînd cu Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi: "Cel care îi depășește pe toți, (...) maestrul absolut al sofisticii, al acrobației intelectuale și morale, într-un cuvînt, al tuturor combinațiilor, genialul Ostap Bender al anilor noștri '50, este George Călinescu. Bărbatul
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
care când îl bei bolești de dor./ O stâncă dură repetând ecoul/ cântărilor de fată blondă; noul/ făcut din lacrimi, clarul curcubeu./ Suspin de sfinx pe lira unui zeu." Nu există pînză să nu se destrame, nici fericire pe care morbul să nu o roadă: Vapor a sărbătoare pavoazat/ cu șobolani de ciumă invadat;/ Un parfumat salon de baiaderă/ în care stă la pândă o panteră..." (Imagini pentru o iubire fericită, VI). Luciditate? Neîncredere în promisiunile lumii? Fapt e că, trecuți
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
Dealtfel, curând după plecarea reprezentantului - ceea ce trebuia să se întâmple s-a și întâmplat. Furajele schimbate pe tancuri vechi și calașnicovuri în Etiopia, afacere considerată a fi o victorie colosală a internaționalismului socialist, s-au dovedit a fi purtătoare de morbul unei ciume necruțătoare, necunoscute pe aceste meleaguri. Câteva din fermele construite "economicos" au fost șterse cu focul de pe fața pământului, iar câteva sute de mii de animale - mitraliate și incinerate în zone nu mai puțin periculoase încă, asemeni Cernobâlului... Sincer
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]