136 matches
-
Teoriile morfogenetice oferă o grilă metodologică fertilă atât în științele exacte (acolo unde se regăsesc "germenii" lor), cât și, sper, pe tărâmul științelor sociale. În particular, voi încerca să descopăr în capitolele următoare viabilitatea sau, dimpotrivă, inaplicabilitatea metodologiilor specifice teoriilor morfogenetice ale complexității la fenomenele parcurse de unele dintre subansamblele sociologice. Acest demers se axează, așa cum am precizat, pe realitățile contemporane ale dezvoltării societale postindustriale. Un aspect de importanță majoră se reliefează aici prin faptul că metodele și metodologiile clasice, atât
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
teoriei sociologice în general. Această terminologie, de altfel, a revoluționat științele exacte în ultimele decenii și nu poate decât să ne ofere un vast câmp al cercetării inclusiv în științele "difuze" și mai impredictibile ale comportamentelor socioumane. 3.1. Paradigma morfogenetică Premisa lucrării de față este că, deși teoria sociologică reprezintă un domeniu de cunoaștere independent, ea poate integra unele metode, tehnici și concepte specifice demersurilor cunoașterii științifice sui generis. Aceasta nu înseamnă altceva decât că această încercare sociologică va fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Aceste teorii își găsesc descendența în tradiția seculară aristotelică, a cărei sinteză poate fi structurată tocmai pe ideea de formă. În sociologie, desigur, acest tip de abordare are cea mai bună reprezentativitate prin teoriile structuraliste. Teoriile morfologice (numite și științe morfogenetice sau ale complexității, care presupun că lumea înconjurătoare are o natură extrem de complexă, ireductibilă la elemente simple, "atomice") pe care mă sprijin în acest demers sunt cele ale fractalilor (Benoît Mandelbrot), catastrofelor (René Thom), haosului și atractorilor stranii (David Ruelle
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Prigogine). Aceste teorii de dată relativ recentă conturează apariția unei noi paradigme care folosește metode de cercetare inovatoare și concepte care penetrează tot mai incisiv limbajul științific preferat de comunitatea contemporană a cercetătorilor. Principalele caracteristici, trăsături și premise ale paradigmei morfogenetice care au relevanță în cercetarea de față sunt următoarele: prin aplicarea acestei paradigme cu nuanțe neoaristotelice este pusă în umbră eficacitatea explicativă a paradigmei galileo-newtoniene (bazate, în principal, pe ideea de cauzalitate și pe reducționismul atomist), această din urmă orientare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu au un specific numai matematico-fizic, ci pot integra întregul domeniu al cunoașterii științifice. Cea mai de succes a fost, până în prezent, aplicarea acestora prin intermdiul structuralismului lingvistic, însă cred că este posibilă cercetarea, apelând la aparatul conceptual al teoriilor morfogenetice, și a fenomenelor din domeniile sociologiei, antropologiei, etologiei, etnografiei etc.; teoriile morfogenetice pretind că sunt de natură fenomenologică. În esență, inițiatorii paradigmei morfologice consideră că nu avem de-a face numai cu un aparat conceptual, ci obiectul de cercetare însuși
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cunoașterii științifice. Cea mai de succes a fost, până în prezent, aplicarea acestora prin intermdiul structuralismului lingvistic, însă cred că este posibilă cercetarea, apelând la aparatul conceptual al teoriilor morfogenetice, și a fenomenelor din domeniile sociologiei, antropologiei, etologiei, etnografiei etc.; teoriile morfogenetice pretind că sunt de natură fenomenologică. În esență, inițiatorii paradigmei morfologice consideră că nu avem de-a face numai cu un aparat conceptual, ci obiectul de cercetare însuși este reprezentat de fenomene complexe. Dat fiind că voi folosi metodele morfologice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
morfologice consideră că nu avem de-a face numai cu un aparat conceptual, ci obiectul de cercetare însuși este reprezentat de fenomene complexe. Dat fiind că voi folosi metodele morfologice, demersul de față este implicit de natură structuralist-fenomenologică; prin teoriile morfogenetice se coagulează o paradigmă de esență spiritualistă, calitativă, considerată, cel puțin la nivel metodologic și conceptual, la fel de importantă precum revoluțiile (din știința fizicii) einsteiniană și cuantică ale secolului trecut. Consider că aplicarea acestei paradigme inovatoare pe tărâmul științelor socioumane nu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
quasarilor, ci și în cercetarea lumii în care trăim și a obiectelor și fenomenelor înconjurătoare, atât de familiare nouă încât devin insesizabile. Fenomenele aparent banale dovedesc o complexitate neașteptată, prin evoluția formelor pe care acestea le îmbracă în realitate. Paradigma morfogenetică marchează, de fapt, renașterea concepției potrivit căreia știința ar trebui să înlesnească nu numai acțiunea omului asupra lumii, prin transformarea utilitaristă și materialistă a acesteia, ci și, mai ales, prin înțelegerea și contemplarea ei (nu neapărat pasivă), concepție care descinde
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reprezentate de tulburările și dereglările psihice; la fluctuațiile și turbulențele bursiere; sau la unicitatea operelor artistice de geniu. Dacă astfel de exemple de fenomene complexe sunt lesne de observat în viața cotidiană, de ce nu am avea speranța să descoperim fenomene morfogenetice și în plan societal? În condițiile în care teoriile morfologice au fost elaborate de către cercetători din cadrul științelor exacte, nu intenționez să cad în greșeala de a confunda aceste științe cu științele sociale, interpretând societatea ca pe un simplu mecanism supus
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
asociată oricărei discontinuități fenomenologice. De exemplu, conturul unui nor este o zonă de catastrofă a atmosferei, dacă norul nu se dezintegrează sub aparența de ceață. "Catastrofele" sunt așadar destructurări în succesiunea firească a formelor. Este vorba de "singularități" care generează, morfogenetic, noi structuri, adică "spații cu deformare continuă". Spre deosebire de alte teorii ale complexității, teoria lui Thom nu apelează la principii din știința fizicii, ci numai la aparatul furnizat de știința matematicii (pornind de la sub-domeniul topologiei). Thom distinge între o formă și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
speciale." (Boutot, 1993/1997, p. 42). Să menționez că structurile de echilibru nu au nevoie de input energetic extern pentru a se menține; structurile disipative însă au nevoie de input din mediul extern pentru a se forma și stabiliza. Teoriile morfogenetice prezentate scot în evidență mai multe principii fundamentale comune: a) principiul independenței formei în raport cu materia; b) principiul holist potrivit căruia formele sunt nu numai autonome, ci și ireductibile la suma părților lor componente; sau, altfel spus, autonomia formelor și comportamentul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea unor atractori stranii. 3.3. Morfogenetică și sociologie Cititorul se va întreba probabil de ce ar fi necesar un aparat de cercetare nespecific (încă) științelor sociale în studierea fenomenelor actuale caracteristice societății postindustriale. Răspunsul nu este dificil de găsit. Înainte de toate, conceptele sociologiei contemporane aparțin în mare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
grad de aplicabilitate a acestei teorii la procesele geopolitice contemporane: noua ordine mondială se creează și re-creează continuu prin astfel de procese cooperante imprevizibile, aparent spontane. Să mai adăugăm că există o asemănare între structuralismul sociologic și metodologia specifică paradigmei morfogenetice. Dacă structuralismul, din cauza perspectivelor sincronice pe care le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul este metoda de cercetare a societății
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de procese cooperante imprevizibile, aparent spontane. Să mai adăugăm că există o asemănare între structuralismul sociologic și metodologia specifică paradigmei morfogenetice. Dacă structuralismul, din cauza perspectivelor sincronice pe care le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul este metoda de cercetare a societății postindustriale, iar această metodă constă în izomodernismul morfogenetic, ca modalitate explicativă. Dată fiind complexitatea vieții sociale, în ultimele decenii metodele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul este metoda de cercetare a societății postindustriale, iar această metodă constă în izomodernismul morfogenetic, ca modalitate explicativă. Dată fiind complexitatea vieții sociale, în ultimele decenii metodele clasice de cercetare a acesteia au manifestat unele deficiențe ale capacității explicative. Chiar dacă apariția modernității a generat și întrebările fundamentale privind mecanismele de funcționare a acesteia, nu întotdeauna
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care presupune seturi teoretice de cercetare, atunci izomodernitatea propune să ofere metoda autogenerării propriilor metode, cu scopul constructiv al creșterii capacității de cunoaștere; iar acestea, așa cum se conturează în contemporaneitatea noastră, se constituie în principal din setul metodologic al științelor morfogenetice. Izomodernitatea nu este doar o epocă istorică: ea reprezintă însăși paradigma complexității modernismului. Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolele următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări este extrem de generoasă, am structurat liniile de cercetare pe trei ample
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aspectele conflictuale și contractuale; relațiile formale și informale prin intermediul noilor media, în special al celor ivite în cadrul rețelei sociale internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă și convingătoare asupra fenomenologiei societății postindustriale (izomoderne) analizate din perspectivă morfogenetică. Capitolul 4 Hierofania 5 noilor spații geopolitice de interferență În acest capitol voi reliefa apariția unor noi tipuri conflictuale, de factură geopolitică, geostrategică și de politică internațională, ușor de identificat printre alte fenomene sociale și schimbări structural-societale contemporane. Consider că
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și o viziune morfogenetică asupra lumii izomoderne. 4.1. Teorii geopolitice consacrate Nu este în intenția mea să elaborez o "dare de seamă" exhaustivă asupra teoriilor geopolitice consacrate. Aceste teorii au fost și sunt, în continuare, prezentate în oricare lucrare științifică de cercetare în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Chauprade, f.a.). Mă voi rezuma la sublinierea elementelor principale ale acestor teorii, fără intenția de a le submina certa importanță. Intenția mea manifestă este doar de a scoate în evidență unele avantaje ale aplicării metodelor și aparatului conceptual ale teoriilor morfogenetice în domeniul sociologic, printr-o modalitate alternativă de explicare a fenomenelor geopolitice contemporane. Să precizez de la bun început că teoriile relevante pentru subiectul de față sunt, în marea lor diversitate, axate pe două mari criterii de evaluare și analiză: cel
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
patrimoniale semnificația simbolică a panideii Mitteleuropene, care era "condamnată" la o stare de turbulență în mediul panideatic al "cortinei de fier". Avem aici de-a face cu extinderea de facto a unei noi panidei, cea nord-atlantică. Astfel, conform terminologiei științelor morfogeneticii, fostul bloc sovietic s-a demonstrat a fi o structură disipativă, iar celălalt actor al Războiului Rece s-a dovedit a fi un atractor, prin asimilarea unor state-tampon aparținând Rimland-ului continental. Desigur, caracteristicile panideii nord-atlantice pot fi extrase din însuși
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a politicii externe a SUA6) este abordată prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează direct sau indirect viața cotidiană, dar și viitorul. Ne putem întreba, spre exemplu, în ce măsură paradigma paneuropeană se suprapune cu naționalismele clasice: "Ideea Mitteleuropei și harta pan-ideologică a Europei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este, în fond, un sistem complex adaptabil, putem vedea că toate formele media trăiesc într-un univers dinamic, interdependent." (id., p. 37). Spre exemplu, apariția televiziunii nu a eliminat radioul, ci a stimulat dezvoltarea acestuia. Autorul mai subliniază importanța teoriilor morfogenetice în studierea fenomenelor metamorfice: "Importanța haosului pentru înțelegerea mediamorfozei și a dezvoltării noilor media se regăsește mai puțin în teorie cât în legătura sa cu un alt concept complexitatea. În acest context, complexitatea se referă la evenimente care au loc
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi fractali lingvistici, funcționând ca niște "atractori stranii", aflați în continuă mișcare. Să reamintesc că în științele morfogenetice, de al căror aparat conceptual mă folosesc aici, atractorii stranii sunt structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o influență de contagiune ordonatoare asupra zonelor dezordonate. Pentru un relevant autor, Ferdinand de Saussure (1916/1998; cf. Graur
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
filtru structuralist natural, la nivelul evoluției limbajului online. Într-adevăr, cred că aspectele teoretice ale dezechilibrelor limbajului nu pot fi abordate numai prin teoriile funcționaliste, ci mai degrabă prin filtrul structuralist, deoarece vorbim, în principal, despre mutații morfolingvistice, deci și morfogenetice. În acest context, este relevantă ipoteza Sapir-Whorf, potrivit căreia limbajul folosit determină, cel puțin într-o anumită măsură, modul în care percepem lumea și ne raportăm la aceasta (v. Internet 37). Într-adevăr, la nivel morfologic, mutațiile structurale create de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Globalizarea comunicării implică apariția comunicării subsidiare cataverbale. (C3) Suntem martori la apariția unei noi etape a verbalizării, reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]