126 matches
-
speciale." (Boutot, 1993/1997, p. 42). Să menționez că structurile de echilibru nu au nevoie de input energetic extern pentru a se menține; structurile disipative însă au nevoie de input din mediul extern pentru a se forma și stabiliza. Teoriile morfogenetice prezentate scot în evidență mai multe principii fundamentale comune: a) principiul independenței formei în raport cu materia; b) principiul holist potrivit căruia formele sunt nu numai autonome, ci și ireductibile la suma părților lor componente; sau, altfel spus, autonomia formelor și comportamentul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea unor atractori stranii. 3.3. Morfogenetică și sociologie Cititorul se va întreba probabil de ce ar fi necesar un aparat de cercetare nespecific (încă) științelor sociale în studierea fenomenelor actuale caracteristice societății postindustriale. Răspunsul nu este dificil de găsit. Înainte de toate, conceptele sociologiei contemporane aparțin în mare
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
grad de aplicabilitate a acestei teorii la procesele geopolitice contemporane: noua ordine mondială se creează și re-creează continuu prin astfel de procese cooperante imprevizibile, aparent spontane. Să mai adăugăm că există o asemănare între structuralismul sociologic și metodologia specifică paradigmei morfogenetice. Dacă structuralismul, din cauza perspectivelor sincronice pe care le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul este metoda de cercetare a societății
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de procese cooperante imprevizibile, aparent spontane. Să mai adăugăm că există o asemănare între structuralismul sociologic și metodologia specifică paradigmei morfogenetice. Dacă structuralismul, din cauza perspectivelor sincronice pe care le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul este metoda de cercetare a societății postindustriale, iar această metodă constă în izomodernismul morfogenetic, ca modalitate explicativă. Dată fiind complexitatea vieții sociale, în ultimele decenii metodele
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun cu metoda lor de cercetare. Formalismul este însăși metoda. În particular, formalismul este metoda de cercetare a societății postindustriale, iar această metodă constă în izomodernismul morfogenetic, ca modalitate explicativă. Dată fiind complexitatea vieții sociale, în ultimele decenii metodele clasice de cercetare a acesteia au manifestat unele deficiențe ale capacității explicative. Chiar dacă apariția modernității a generat și întrebările fundamentale privind mecanismele de funcționare a acesteia, nu întotdeauna
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care presupune seturi teoretice de cercetare, atunci izomodernitatea propune să ofere metoda autogenerării propriilor metode, cu scopul constructiv al creșterii capacității de cunoaștere; iar acestea, așa cum se conturează în contemporaneitatea noastră, se constituie în principal din setul metodologic al științelor morfogenetice. Izomodernitatea nu este doar o epocă istorică: ea reprezintă însăși paradigma complexității modernismului. Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolele următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări este extrem de generoasă, am structurat liniile de cercetare pe trei ample
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aspectele conflictuale și contractuale; relațiile formale și informale prin intermediul noilor media, în special al celor ivite în cadrul rețelei sociale internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă și convingătoare asupra fenomenologiei societății postindustriale (izomoderne) analizate din perspectivă morfogenetică. Capitolul 4 Hierofania 5 noilor spații geopolitice de interferență În acest capitol voi reliefa apariția unor noi tipuri conflictuale, de factură geopolitică, geostrategică și de politică internațională, ușor de identificat printre alte fenomene sociale și schimbări structural-societale contemporane. Consider că
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și o viziune morfogenetică asupra lumii izomoderne. 4.1. Teorii geopolitice consacrate Nu este în intenția mea să elaborez o "dare de seamă" exhaustivă asupra teoriilor geopolitice consacrate. Aceste teorii au fost și sunt, în continuare, prezentate în oricare lucrare științifică de cercetare în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Chauprade, f.a.). Mă voi rezuma la sublinierea elementelor principale ale acestor teorii, fără intenția de a le submina certa importanță. Intenția mea manifestă este doar de a scoate în evidență unele avantaje ale aplicării metodelor și aparatului conceptual ale teoriilor morfogenetice în domeniul sociologic, printr-o modalitate alternativă de explicare a fenomenelor geopolitice contemporane. Să precizez de la bun început că teoriile relevante pentru subiectul de față sunt, în marea lor diversitate, axate pe două mari criterii de evaluare și analiză: cel
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
patrimoniale semnificația simbolică a panideii Mitteleuropene, care era "condamnată" la o stare de turbulență în mediul panideatic al "cortinei de fier". Avem aici de-a face cu extinderea de facto a unei noi panidei, cea nord-atlantică. Astfel, conform terminologiei științelor morfogeneticii, fostul bloc sovietic s-a demonstrat a fi o structură disipativă, iar celălalt actor al Războiului Rece s-a dovedit a fi un atractor, prin asimilarea unor state-tampon aparținând Rimland-ului continental. Desigur, caracteristicile panideii nord-atlantice pot fi extrase din însuși
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a politicii externe a SUA6) este abordată prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează direct sau indirect viața cotidiană, dar și viitorul. Ne putem întreba, spre exemplu, în ce măsură paradigma paneuropeană se suprapune cu naționalismele clasice: "Ideea Mitteleuropei și harta pan-ideologică a Europei
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este, în fond, un sistem complex adaptabil, putem vedea că toate formele media trăiesc într-un univers dinamic, interdependent." (id., p. 37). Spre exemplu, apariția televiziunii nu a eliminat radioul, ci a stimulat dezvoltarea acestuia. Autorul mai subliniază importanța teoriilor morfogenetice în studierea fenomenelor metamorfice: "Importanța haosului pentru înțelegerea mediamorfozei și a dezvoltării noilor media se regăsește mai puțin în teorie cât în legătura sa cu un alt concept complexitatea. În acest context, complexitatea se referă la evenimente care au loc
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi fractali lingvistici, funcționând ca niște "atractori stranii", aflați în continuă mișcare. Să reamintesc că în științele morfogenetice, de al căror aparat conceptual mă folosesc aici, atractorii stranii sunt structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o influență de contagiune ordonatoare asupra zonelor dezordonate. Pentru un relevant autor, Ferdinand de Saussure (1916/1998; cf. Graur
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
filtru structuralist natural, la nivelul evoluției limbajului online. Într-adevăr, cred că aspectele teoretice ale dezechilibrelor limbajului nu pot fi abordate numai prin teoriile funcționaliste, ci mai degrabă prin filtrul structuralist, deoarece vorbim, în principal, despre mutații morfolingvistice, deci și morfogenetice. În acest context, este relevantă ipoteza Sapir-Whorf, potrivit căreia limbajul folosit determină, cel puțin într-o anumită măsură, modul în care percepem lumea și ne raportăm la aceasta (v. Internet 37). Într-adevăr, la nivel morfologic, mutațiile structurale create de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Globalizarea comunicării implică apariția comunicării subsidiare cataverbale. (C3) Suntem martori la apariția unei noi etape a verbalizării, reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
își demonstreze autosuficiența: limbajul uman tinde către o limită structurală care necesită atrofii și vortexuri comunicaționale, pentru a mai da dovadă de funcționalitate. Capitolul 7 Societatea izomodernă Pornind de la modelul structurării propus de Giddens și de la modelul conceptual al științelor morfogenetice, voi încerca în continuare să identific câteva trăsături specifice structurării izomoderne, pe baza analizei întreprinse în capitolele anterioare. Pentru aceasta, propun folosirea a două concepte conexe celui de structurare, și anume conceptele de destructurare și restructurare. 7.1. Destructurare. Restructurare
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
redempțiunea modernității în izomodernitate, ambele epoci prin contrast formal cu postmodernitatea relativizantă. Noua paradigmă a modernismului, potrivit grilei metodologice a complexității, este reliefată în tabelul următor: Modernitate inițiatoare versus izomodernitate redempțională Periodizarea modernității Caracte ristici ale etapelor epocii moderne; restructurări morfogenetice izomoderne Modernitatea inițiatoare. Iluminismul contractualist (sec. XVIII-XIX) Postmodernitate. Relativism axiologic. Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să reacționăm la provocări, nu putem decât învăța din propriile erori, în continuare. Așadar, eforturile izomoderne se îndreaptă, precum cele ale modernității timpurii, spre reconstrucția societății cunoașterii cu scopul reformulării principiilor funcționării viabile a societății. Potrivit principiilor probabilității, reușita eforturilor morfogenetice de reformulare a setului axiologic și funcțional ale societății izomoderne ar putea eșua, la fel cum proiectul iluminist, al modernității timpurii, a condus la stări haotice, complexe, inexplicabile prin raționalitate. De unde rezultă și că: Proiectul raționalist a eșuat, cel puțin
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
eșuat, cel puțin deocamdată, iar reflexivitatea modernității va trebui să arate că societatea de factură postindustrială "a învățat să învețe" din propriile greșeli. De asemenea, rezultă și că ipoteza inițială a acestei lucrări, potrivit căreia parcurgem un proces de mutații morfogenetice și antropogenetice este corectă, în special în ceea ce privește creșterea civilizațională a societății postindustriale. Și aceasta, deoarece nu putem nega că există o creștere atât a cunoașterii, cât și a culturii civilizaționale. În urma cercetării de față, am ajuns însă și la concluzia
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu înseamnă altceva decât un proces fractal, autorepetitiv și autoregenerativ, împrumutând caracteristici societale și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a următoarei teze: Societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a treia etapă a modernității, sub formă reflexivă, raționalizată și redempțională. Ce este
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Paradigma conflictului și contractul social actual 102 101 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia 148 149 Societatea izomodernă SOCIETATEA IZOMODERNĂ Concluzii 152 153 SOCIETATEA IZOMODERNĂ
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Ti. Plasmidele Ti conțin gene pentru sinteza opinei desemnate Nos Imunogenetică și Oncogenetică 557 sau Ocs în cadrul regiunii Ti. Genele corespunzătoare pentru catabolismul opinei desemnate Noc și Occ sunt situate în loci genici distincți ai plasmidului. Plasmidele codifică pentru funcții morfogenetice similare, dar nu identice, fapt dovedit de inducerea unor tipuri distincte de tumori. Funcțiunile care susțin capacitatea oncogenică nu sunt codificate doar la nivelul regiunii T, ci și în alte sectoare ale ADN plasmidic, dar informația genetică reținută de ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
artei actorului, pregătirea teoretică, pregătirea tactică și psihică, pregătirea tehnică și specială prin mijloacele artei actorului. 7.4. PREGĂTIREA FIZICĂ GENERALĂ După ce selecția s-a Încheiat, este absolut necesar să se asigure o pregătire fizică generală În vederea optimizării liniei morfogenetice formarea ținutei corecte a corpului, și Îmbunătățirea aptitudinilor motrice de bază. În acest scop ne vom folosi de arsenalul de exerciții din: a) gimnastica de bază se vor utiliza exerciții individuale, În perechi (active, pasive și cu rezistență), dinamice, izometrice
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
glandele țintă periferice (fig. 135). La baza conceptului actual de complex hipotalamo-hipofizar stă faptul că, în timp ce hormonii adeno-hipofizari sunt lansați în circulație de către factorii hipofizotropi hipotalamici, neurohormonii retrohipofizari sunt sintetizați în hipotalamus și depozitați în hipofiza posterioară. Primii îndeplinesc rol morfogenetic, metabolic și reglator al suprarenalelor, tiroidei și gonadelor, iar cei retrohipofizari participă la reglarea diurezei, motilității uterine și secreției lactate. Legăturile neurovasculare dintre hipotalamus și hipofiză asigură astfel comportamentul integrativ de veritabilă masă de comandă a complexului hipotalamo-hipofizar, declanșator de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Universul este un dans veșnic al energiei, rămînînd însă un mister modul cum se cristalizează ea în forme stabile, chiar dacă biologul britanic Rupert Sheldrake aduce contribuții importante în controversata sa lucrare O nouă știință a vieții, vorbind despre un "cîmp morfogenetic" imaterial, care formează și influențează, prin rezo-nanță-vibrație selectivă și ingenioasă, fiecare corp viu pe parcursul evoluției sale. Știința nu a reușit încă să-l "supravegheze îndeaproape" pe Dumnezeu. Ca și biologii, fizicienii s-au apropiat foarte mult de înțelegerea manifestării divinului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]