118 matches
-
2.3. Moleculele de aderenta endoteliala din superfamilia imunoglobulinelor (CAMA. Săgeată indică situl de legare și numele integrinei leucocitare (După Watier H. și Lebranchu Y.Ă Cadherinele Cadherinele sunt glicoproteine transmembranare responsabile de recunoașterea celulară selectivă și adeziunea din timpul morfogenezei embrionului, pentru menținerea arhitecturii tisulare normale în timpul vieții organismelor adulte (Takeichi, 1991, citat de Patel și Gumbier, 1995Ă. Ele mediază adeziunea celulă-celulă, fundamentală în controlul MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 57 dezvoltării și menținerii țesuturilor atât la vertebrate cât și la nevertebrate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
proliferative, în raport de numeroși factori etiopatogenetici și în special de tipul celulelor participante la procesul morbid pot fi sistematizate, cu un oarecare grad de subiectivism, în diverse tipuri celulare (Tabel 2.12Ă. Inflamațiile limfohistiocitare Așa cum s-a menționat la morfogeneza, sub influența unor variați agenți patogeni se eliberează în țesuturi substanțe biologic active (citokine și interleukineă care determină hiperplazia și diferențierea celulelor mezenchimale în direcție histiocitară sau limfocitara în raport MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 133 cu specia gazdă. Astfel, la cabaline
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
purulent. Este așa -numita inflamație piogranulomatoasă, întâlnită în literatura anterioară sub denumirea de inflamație granulomatoasă predominant exsudativa. Este prezentă în morva și mai ales în granuloamele micotice. Subliniem și faptul că Thomson R.G. (1984Ă include inflamațiile granuloamtoase în cadrul inflamațiilor exsudative. Morfogeneza granulomului infecțios Agenții infecțioși, măi ales bacteriile alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva și IOAN
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în focarele de necroza, probabil ca rezultat al aceleiași demixtiuni citoplasmatice. Cantitatea lor scade în celulele epitelioide și în celulele gigante și crește în zona țesutului fibros. În zona centrală a granuloamelor se decelează cantități mari de calciu și fier. Morfogeneza granulomului de corp străin inert Corpii străini inerți, exogeni sau endogeni, cu stări de agregare diferită, pătrunzând în țesuturi, determină reacția mai mult sau mai puțin accentuată a acestora. Într-un prim stadiu în jurul corpilor inerți se constată un aflux
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
un strat de țesut fibros. Dimensiunile acestuia vor fi în raport cu reactivitatea organismului și cu agresivitatea corpului inert. El poate persistă că o simplă capsula fibroasa sau poate invada tot teritoriul, fibrozând întreg focarul (mai ales în cazul corpilor străini toxiciă. Morfogeneza granulomului micotic Reacția organismului animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se poate identifica un strat predominant fibros sau cu tendința spre fibrozare. Identificarea miceților în țesuturi se face prin metode specifice. Pentru genurile: Aspergillus, Mucor și Candida, recomandăm procedeul sulfatare - Giemsa (Paul I., 1967Ă și reacțiile PAS, Giemsa, Charcot etc. Morfogeneza granulomului parazitar Atât mamiferele cât și păsările sunt invadate de numeroși paraziți, care trecând din tubul digestiv în țesuturi sau chiar în pereții tubului digestiv determina reacții mezenchimale mai mult sau mai puțin importante. Prima reacție este exsudativ - purulenta, predominând
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sunt în primul rând hormonale, iar hormonii sexuali influențează decisiv comportamentul sexual pe două căi: asigură o anumită reactivitate a circuitelor nervoase centrale hipotalamo-limbico corticale, indiferent dacă acestea intervin în reglarea secreției gonadotrope sau numai în generarea motivației sexuale; asigură morfogeneza genitală și somatică; studii autoradiografice și echografice cu estrogeni marcați arată o captare selectivă în aria hipofiziotropă, hipotalamică, aria preoptică, sistemul limbic (septum) și nucleul caudat, pe de o parte, și în uter și vagin, pe de altă parte. La
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
familială. În concluzie, în diferențierea progresivă a unei conduite heterosexuale adulte, rolul jucat de hormonii sexuali și cel de experiență dobândită se află într-o strânsă relație. Hormonii sexuali prin dubla lor acțiune asupra reactivității structurilor nervoase centrale și asupra morfogenezei genitale și somatice contribuie în mare măsură la crearea ansamblului de condiții necesare diferențierii și consolidării unui comportament sexual conform sexului genetic, sub influența experienței sexuale proprii și a experienței mai generale sociale. III. Circuitele nervoase ale emoției se întrepătrund
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pentru programul de mobilizare și invazie celulară este prezentă în genomul tuturor celulelor și este utilizată în condiții normale, în diferitele etape ale dezvoltării ontogenetice. Celulele endoteliale au proprietatea de mobilizare ca trăsătură normală, fiziologică, în angiogeneză. În embriogeneză și morfogeneză, mobilizarea și invazia celulară sunt procese normale și asigură arhitectura viitorului organism. În perioada implantării embrionului în mucoasa uterină, astfel de proprietăți sunt manifestate de trofoblaste. Există o deosebire principială între manifestarea normală, fiziologică, a proprietăților de mobilizare și invazie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în dezvoltarea embrionară la șoarece, factorul II de creștere, asemănător insulinei (IGF-II) și receptorul său sunt exprimați de timpuriu, formând o buclă autocrină care pare să stimuleze proliferarea celulară. În dezvoltarea embrionară la Drosophila melanogaster și la nematodul Caenorhabditis elegans, morfogeneza regiunilor terminale anterioare și posterioare ale embrionilor este guvernată de expresia mai multor gene ca mesaje materne. Una dintre aceste gene, desemnată torso, codifică pentru un receptor de tirozin-kinază asemănător receptorului PDGF de la mamifere. Protooncogenele care codifică pentru RAS și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulară. Moartea celulară programată este un proces fundamental care însoțește dezvoltarea embrionară, prin care sunt eliminate celulele inutile din diferite țesuturi, în vederea realizării unei arhitectonici corespunzătoare a organelor. Exemplele dramatice sunt cele reprezentate de eliminarea țesutului interdigital în procesul de morfogeneză a membrelor superioare și inferioare, ca și eliminarea țesuturilor larvare în cursul metamorfozei insectelor și a amfibienilor. Moartea celulară programată genetic joacă rol important și în dezvoltarea sistemului nervos, prin eliminarea neuronilor care nu reușesc să realizeze conexiunile corespunzătoare. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogenicitatea acestor celule. Nivelele crescute ale proteinei HER-2 poate supresa inhibitorii cunoscuți ai ciclului celular ca p27 și p130 (Sliwkowski și colab., Imunogenetică și Oncogenetică 351 1999), poate induce rezistența celulelor tumorale la mecanismele de apărare a gazdei, poate afecta morfogeneza, pe calea E-caderinelor, și angiogeneza indusă de VEGF (Petit și colab., 1997). Activarea receptorilor poate determina aneuploidia și instabilitatea cromozomală. Astfel, s-a observat la șoarecii transgenici HER-2 că instabilitatea cromozomală este asociată cu tumorile HER-2 pozitive (Jeruss și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și funcționale. Protooncogenele c-erb A, max, fos B, pkc, c-abl, ret și c-H-ras manifestă o asemenea ambivalență a expresiei lor. În condiții normale, proteinele codificate de protooncogene au rol în desfășurarea unor procese celulare fiziologice normale, legate de citodiferențiere și morfogeneză. Ele sunt componente ale sistemului intracelular de semnalizare, acționând ca activatori sau, după caz, ca inhibitori ai proliferării celulare, depinzând de ambivalența expresiei lor ca și de contextul spațio-temporal al evenimentelor celulare, exemplul tipic fiind cel al produsului protooncogenei c-abl
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
eucariotelor se găsesc nesfârșite suprafețe membranare, oferite de cele mai multe organite celulare și, în mod special, de reticulul endoplasmatic. În lumea animală, membrane cu o semnificație biologică particulară reprezintă și foițele embrionare ale diploblastelor și triploblastelor. Evenimentele cruciale ale macroevoluției și morfogenezei individuale sunt produse de relațiile de contact dintre suprafețele celulare și cele ale Țesuturilor. Suprafața se transformă în interfață, legând interiorul cu exteriorul. Numai în acest mod sistemele biologice ajung să înțeleagă mediul, deoarece părți relevante ale mediului devin elemente
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Prin legarea ligandului HGF, receptorul MET dimerizează și fosforilează proteinele Grb2 și Gab-1, care interacționează apoi cu membrii altor căi de semnalizare inclusiv PI3K, STAT, Grb2 fosfolipaza Cγ, rezultatul fiind transcripția unor gene cu rol important în mitogeneză, angiogeneză și morfogeneză. Mecanismele de activare patogenetică a căii HGF/c-MET includ secreția aberantă autocrină sau paracrină a ligandului, supraexpresia HGF și c-MET, mutații ale genei c-MET, activarea kinazei independentă de amplificarea genei c-MET. În CHC supraexpresia HGF (33
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
B) care promovează supraviețuirea celulelor tumorale și rezistența la chimioterapie [50]. Calea de semnalizare Notch Calea Notch este considerată una dintre cele mai importante căi de semnalizare implicate în progresia și dezvoltarea cancerului pancreatic. Membrii familiei Notch au rol în morfogeneză, iar calea Notch are rol reglator în dezvoltarea, diferențierea și funcționarea sistemului limfoid. Membrii familiei Notch pot avea în tumorigeneză fie funcție de oncogenă, fie acționează ca supresori tumorali în funcție de contextul celular. Funcția oncogenică a fost evidențiată în câteva tipuri de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
în câmpul electroforetic, stabilitatea la căldură. Izoenzimele prezintă afinități diferite pentru același substrat și se comportă diferit față de efectorii alosterici. La enzimele cu structură cuaternară pot apărea izoenzime prin hibridizarea formelor intermediare. Izoenzimele prezintă importanța în reglarea unor metabolisme, în morfogeneză și în diferențierea celulară. De exemplu, studiul izoenzimelor LDH oferă date clinice pentru diagnosticarea unor boli de exemplu în afecțiunile hepatice se produce o creștere a izoenzimei LDH5, iar în cazuri de infarct miocardic cresc foarte mult LDH1 și LDH2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în câmpul electroforetic, stabilitatea la căldură. Izoenzimele prezintă afinități diferite pentru același substrat și se comportă diferit față de efectorii alosterici. La enzimele cu structură cuaternară pot apărea izoenzime prin hibridizarea formelor intermediare. Izoenzimele prezintă importanța în reglarea unor metabolisme, în morfogeneză și în diferențierea celulară. De exemplu, studiul izoenzimelor LDH oferă date clinice pentru diagnosticarea unor boli de exemplu în afecțiunile hepatice se produce o creștere a izoenzimei LDH5, iar în cazuri de infarct miocardic cresc foarte mult LDH1 și LDH2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii țesuturilor și de ancorare a lor de membrane bazale), în morfogeneză, coagulare, transmiterea diverselor semnale între celule, circulația limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii țesuturilor și de ancorare a lor de membrane bazale), în morfogeneză, coagulare, transmiterea diverselor semnale între celule, circulația limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
se datorează ponderii funcționale a circulației placentare. Formarea inimii și a sistemului vascular urmează o suită de evenimente morfogenetice a căror analiză secvențială permite aprecierea originii unor structuri și a modului în care acestea cresc, se diferențiază sau dispar. Complexitatea morfogenezei cardiace este inestimabilă, dar în ultimul timp s-au înregistrat progrese importante în elucidarea principiilor fundamentale ale inducției cardiogenezei și a particularităților etapelor morfogenetice de stabilire a planului organizatoric general al inimii de tip uman. În cursul dezvoltării embrionare a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stimulează secreția. TSH hormonul tireotrop: este o glicoproteină cu 2 subunități: a și b. Subunitatea a este comună tuturor hormonilor glicoproteici (TSH, FSH, LH, HCG) și are 96 acizi aminați; subunitatea b este specifică, are 110 acizi aminați. TSH controlează morfogeneza tiroidei și toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni. Reglarea este asigurată de TRH și feedback (prin T4 convertit în T3, dar, în mică măsură, și prin metaboliți de tip TRIAC, TETRAC). Hormonii gonadotropi: FSH și LH. LH hormonul luteinizant: subunitatea a
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
între nivelul transformării T4 în T3 sau T3 în rT3. Semiviața, activitatea, cantitatea și mijloacele adaptative fac ca T3 și T4 să fie responsabile fiecare de 50% din activitatea metabolică a hormonilor tiroidieni. Reglarea tiroidei este asigurată de TRH, TSH (morfogeneză și toate etapele biosintezei hormonilor iodați), feedback (FT3, FT4), iod. Deficitul de iod (vezi IDD) reduce conținutul de iod intratiroidian, crește raportul MIT/DIT, T3/T4, scade secreția de T4 și crește TSH-ul. Aceste fenomene, împreună cu mărirea volumului glandei
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
la terapie per os, în funcție de evoluție. Hipotiroidia copilului Frecvența hipotiroidiei (mixedemului) congenitale este de 1/2700-1/5000 nașteri. Hipotiroidia copilului poate fi câștigată oricând în cursul copilăriei. Cauzele hipotiroidiei copilului au fost enumerate mai sus (vezi cauzele hipotiroidiei). Tulburările de morfogeneză (agenezia, ectopia) sunt mai frecvente la sexul feminin. Reprezintă aproximativ 75% din cauzele de hipotiroidie congenitală. în caz de ectopie, hipotiroidia este de obicei moderată. Tulburările de hormonogeneză reprezintă 10-15% din cazurile de hipotiroidism congenital. Reprezintă deficite enzimatice înnăscute ale
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
măresc repede, chisturi recidivate, examen citologic inadecvat, noduli clinic suspecți, dar citologic benigni. Tratamentul nodulilor tiroidieni benigni Supravegherea și tratamentul nodulilor tiroidieni benigni depinde în parte de etiologia lor (a se vedea tiroiditele, gușile uni- sau multinodulare toxice, tulburări de morfogeneză etc.). Se poate însă avea în vedere și un tratament general, comun mai multor tipuri de noduli benigni: observare simplă, terapie supresivă cu T4, tiroidectomie, terapii nonconvenționale (sclerozarea chisturilor cu solvocilină sau etanol, necrozarea nodulilor parenchimatoși cu etanol). Vor fi
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]