83 matches
-
Once Again on Slavic ѕъto and the Slavic Ethnogenesis, în "Romanoslavica", 40, 2004, pp. 67-86. Paliga, Sorin, Mitologia slavilor, Editura Meteor, București, 2006. Pleter, Tiberiu; Lambru, Ruxandra, Elemente de gramatică a limbii slave vechi, vol. I. Morfosintaxă numelui; vol. ÎI. Morfosintaxă verbului și a părților de vorbire neflexibile, Editura Universității București, București, 2008 și 2011. Sussex, Roland; Cubberley, Paul, The Slavic Languages, Cambridge University Press, Cambridge-New York, 2006. Tomici, Mile, Limba sarba contemporană [Curs, Universitatea "Ovidius"], Constantă, 1998. Vinokur, G.O.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
78, ~ de timp 78, ~ gramatical 89, ~ lexical 89, ~ liber 58 morfologie 20, 59, 64, 85, 101, 153, 154, 158, 159, 160, 191, 192, 195, 205, 243, ~ comparată 166, ~a cuvîntului 204, ~a grupului nominal 213, ~ a verbului 118, 201, 248, morfosintaxă 75, 114, 166 morfologic 54, 58, 77, 91, 95, 117, 139, 141, 184, 194, 195, 255, 288, 356, afix ~ 58, alternanta ~a 141, caz ~ 204, clasificare ~a 20, 50, 52, 57, 58, 88, 91, 101, 130, criteriu ~ 88, marca ~ 204
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vid, suprimarea, implicitul, subînțelesul, zeugma, punerea în factor, nespusul, nemarcatul, marca zero etc. Au fost identificate și descrise diferite forme sintactice ale elipsei: elipsa lexicală, gapping (= omisiune n.n.), sluicing (= scurgere n.n.), island (= insulă n.n.) etc. (...) Mizele elipsei sunt multiple: în morfosintaxă: nu există oare scheme frastice care s-ar afla la baza acestor efecte de elipsă, lăsând să se perceapă un loc vid sau o suprimare care nu se conformează structurii așteptate, modelului canonic?; în lingvistica enunțului și pragmatică se constată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să le pună și cu interesul pe care îl suscită noțiunea de elipsă". Organizatorii îndemnau lingviștii să se înscrie la colocviu cu cercetări teoretice, descriptive sau tipologice, în sincronie, diacronie sau pancronie, privind "elipsa în diferite subdomenii ale lingvisticii: fonologie, morfosintaxă, relația structură formală / structură informațională / structură pragmatică, semantică, lexicologie, structură textuală", dar și "în retorică și în istoria ideilor lingvistice". Având în vedere aceste multiple exigențe, suntem tentați să ne îndoim că lingviștii participanți la colocviul respectiv au reușit să
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la opera lui Mihai Eminescu, de teoretician al lingvisticii, de autor al unei gramatici a limbii române rămâne așezarea pe primul plan a relațiilor și a funcțiilor și descrierea formelor în raport cu rolul îndeplinit în ansamblul comunicării. Gramatica este sinonimă cu morfosintaxa, un ansamblu de forme în relație cu alte forme, stilistica oferă partea descriptibilă a semanticii, iar universul poetic al unui scriitor - al lui Eminescu în speță - este gândit ca reunirea structurilor profunde cu expresiile lingvistice, funcții ale celor dintâi. Gramatica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
Incă foarte legată de disciplinele sale de origine dar în ciuda a toate acestea solid ancorată în câmpul științelor informării , se degajă o serie de teme periferice: psihologice (comportamentele de comunicare, procese euristice, reprezentări ale cunoașterii, etc.) ; lingvistice (semiotica, reformulare, paratexte, morfosintaxa, etc.) ; sociologice (sociologia științelor, comunitățile științifice, productivitate științifică, valoare, etc.) ;informatice (baze de date, reperare, sisteme expert, programe hypertex, etc.) ; matematice, logice, statistice (algoritmi, distribuții nongausiene, logica booleană, procese markoviene, etc.) ; economice, juridice și politice (piața de informație, dreptul creațiilor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
NEEL folosite în evaluarea auditiv-verbală a copiilor deficienți de auz. Domeniile de evaluare prezentate în teste sunt: capacitatea de procesare auditivă; modalitatea de comunicare; evaluarea funcțională a limbajului (inteligibilitate, transmiterea de informații, exprimarea oral verbală); limbajul oral (voce, ortofonie, vocabular, morfosintaxă, limbaj scris), procese și abilități cognitive(atenția, memoria, reprezentări spațiale). Testul TERMO este folosit pentru evaluarea modalității de receptare a mesajului oral (numai pe bază auzului rezidual folosind mijloace tehnice de amplificare; pe baza auzului rezidual și citire labială; numai
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
ACADEMICA 266 Seria Știin]ele Limbajului Simina-Maria TERIAN este lector la Facultatea de Litere a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Domeniile sale de interes acoperă morfosintaxa limbii române, gramatica textului, lingvistica integrală și cea cognitivă. Șia obținut doctoratul în filologie la Universitatea "BabeșBolyai" din Cluj-Napoca (2011). Este autoarea volumelor Elemente de gramatică a textului: Teorie și analiză (2004) și Schițele lui I.L. Caragiale. Prototip textual și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și cartea lui Constantin Negreanu 159, colaborator regulat al prestigioasei reviste Proverbium, ale cărui contribuții au primit aprecieri favorabile din partea lui Wolfgang Mieder (unul dintre cele mai semnificative nume din cercetarea paremiologică actuală). Format la Timișoara, Negreanu a analizat amănunțit morfosintaxa proverbelor românești, dar, în același timp, s-a arătat interesat și de dimensiunea lor semantică (și, nu mai puțin, culturală) - demers care, din păcate, nu a fost dus până la capăt, ca urmare a indistincției, caracteristice majorității paremiologilor, între dimensiunea obiectuală
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
României la Uniunea Europeană 169 referințe Cezar Baltag 50 referințe Comparația (categoria gramaticală) 58 referințe Constituirea modelului etico-filosofic românesc 321 referințe Contabilitatea mediului 162 referințe Costache Negruzzi (1994-2004) 25 referințe Delincvența juvenilă 50 referințe Diagnosticul întreprinderii 13 referințe Diateza pasivă în morfosintaxa limbii franceze 70 referințe Dim. Păcurariu 23 referințe Din istoria relațiilor Universității „Al. I. Cuza” din Iași cu universitățile din Marea Britanie 48 de referințe Doctrine social-politice românești 55 referințe Drept comercial. Drept comparat 256 referințe Drept medical 54 referințe Drept
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
apare. Stabilirea unei legături între genuri și formațiuni socio-discursive este unul din progresele recente în analiza discursului. Într-o situație dată de interacțiune (scrisă sau orală, jurnalistică sau literară etc.), limba impune enunțurilor propriile ei determinări microlingvistice (de la fonetică la morfosintaxă, trecînd prin nivelul lexical). La majoritatea textelor pe care le vom studia, va fi vorba de limba franceză, fără a neglija totuși variațiunile temporale: franceza lui La Bruyère, care amestecă uneori franceza cu latina, nu este și franceza lui Éluard
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei propun descompunerea unui enunț ca: Cu toate că ați ștrumpfit-o, sînteți
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
di Venezia. Ciobanu, G., 2006, "Dinamică adaptării elementului englez în limba română actuala", în Sala (coord.), p. 57−67. Ciompec, G., 1974, "Prepoziția", în: I. Coteanu (coord.), Limba română contemporană, București, Editura Didactica și Pedagogica, p. 290-304. Ciompec, G., 1985, Morfosintaxă adverbului românesc. Sincronie și diacronie, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Coja, I., 1962, ,,Substantivarea adjectivelor care denumesc însușiri omenești negative", în SMFC III, București, Editura Academiei, p. 279-284. Cornilescu, A., 2006, "Din nou despre un prieten de-al meu", în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
în valoare datele de limbă prezentate în componenta descriptivă a capitolului. Capitolele al treilea (Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă) și al patrulea (O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română) se concentrează asupra morfosintaxei sincronice și diacronice a verbului românesc și a structurii propoziției în limba română, iar capitolul al cincilea (Concluzii generale) strânge laolaltă atât rezultatele strict referitoare la tema propusă (ordinea constituenților), cât și alte rezultate derivate din carte, unele strict privitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în modelul Chomsky (2000, 2001) și Pesetsky și Torrego (2007): realizarea procedeului de deplasare prin intermediul operațiunii ACORD (în sens restrâns). 1. Introducere, obiective și structură Lucrările fundamentale ale lui J. Emonds (1978) și J.-Y. Pollock (1989) asupra diferențelor din morfosintaxa verbului în limbile romanice și germanice au deschis o nouă paradigmă de cercetare prin sublinerea faptului că verbul se poate deplasa în poziții diferite în nucleul propozițional în limbi / familii de limbi diferite. Diferența dintre poziția verbului în raport cu adverbul adesea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rezultat va fi exploatat în analiza diacronică prezentată în capitolul al IV-lea. Un obiectiv implicit este determinarea limitelor domeniului flexionar verbal prin raportare la domeniile adiacente (CP și, respectiv, vP). O altă observație de importanță majoră pentru a înțelege morfosintaxa verbului în româna contemporană, cunoscută din lucrările tradiționale (Guțu Romalo 1962) și discutată din perspectivă generativă pentru prima dată de Dobrovie-Sorin (1994) (v. și Barbu 1999), privește stricta adiacență dintre elementele nucleului verbal (NEG - CL - V pentru structurile sintetice, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
română nu corespund cu datele din maghiară și neerlandeză analizate de Koopman și Szabolcsi (2000). În aceste limbi, nucleul verbal se organizează în "complexe verbale" care amalgamează centrele verbale (v. (21)) într-o manieră diferită de ceea ce se întâmplă în morfosintaxa verbului românesc (și romanic, de fapt): (21) Mutogatni fogja akarni a játékot a gyerekeknek arăta.INF AUX.VIITOR.3SG vrea.INF DEF jucăria.ACC DEF copii-la ' El/ea va vrea să arate jucăria copiilor' (maghiară, propoziție neutră; Koopman și Szabolcsi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Nul-o fi văzând de aici. b. Nevăzându-l de aici, s-a mutat mai încolo. La fel se întâmplă și în cazul infinitivului verbal fără a. Aplicând aceeași metodă, comparația două contexte diferite, observăm că aceeași formă are o morfosintaxă diferită. În structura formelor analitice, infinitivul scurt verbal se ridică la [Spec, TP] (146a) (eventual accesând [Spec, FINP] în inversiunea condițională, (146a')), tranzitând [Spec, ASPP], după cum arată încorporarea semiadverbului mai. În schimb, în structura configurației modale putea + infinitiv, infinitivul scurt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că o analiză sincronică cât mai exactă este una dintre etapele indispensabile înțelegerii schimbărilor diacronice. IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română În capitolul de față ne propunem să analizăm o serie de fenomene de morfosintaxă a verbului specifice limbii române vechi, considerate drept indicatori ai nivelului deplasării verbului în această fază a românei. În concordanță cu analiza prezentată în capitolul anterior, poziția verbului se examinează prin raportare la categoriile funcționale din proiecția verbală extinsă. Româna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
L. D. 2006. Latin Word Order. Structured Meaning and Information. Oxford: Oxford University Press. Diesing, M. 1990. "Verb Movement and the Subject Position in Yiddish", Natural Language & Linguistic Theory 8, 1, 41-79. Dimitrescu, F. (ed.) 1978. Istoria limbii române: fonetică, morfosintaxă, lexic. București: Editura Didactică și Pedagogică. Dobrovie-Sorin, C. 1994. The Syntax of Romanian. Berlin: Mouton de Gruyter. Dobrovie-Sorin, C. 2001. "Head-to-Head Merge in Balkan Subjunctive and Locality", în: M. L. Rivero, A. Ralli(eds), Comparative Syntax of Balkan Languages. Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
v. §2.3 infra). 28 Adger și Svenonius (2011: 38) definesc trăsăturile (morfo)sintactice ca având formatul <Atribut, Valoare>. 29 La Kibort (2010), trăsăturile morfosintactice sunt perechi ordonate de tipul <Trăsătură, Valoare>. 30 Adoptăm așadar modelul propus în cursul de morfosintaxă realizat de Pană Dindelegan, Dragomirescu și Nedelcu (2010). 31 În engleză, cele două concepte reflectă termeni diferiți: acord (termen tradițional, înțeles larg) = engl. agreement; ACORD (înțeles restrâns) = engl. agree. 32 Roberts (2011: 200): "the most natural definition of c-command: [...] the
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inabilitățile sintactice compromit parțial receptarea. Dependența stîngace de limba originalului se vede la fiecare pas: în punctuație, mai ales în utilizarea virgulei în conformitate cu regulile englezești și în contradicție cu cele românești - "A nu sesiza pericolul, este o mare vinovăție"; în morfosintaxă - de pildă prin frecvența cuvîntului popor (= people) cu acordul predicatului la plural, sau în exprimarea și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
și mă întrebam: < >". În plus, textele în discuție cuprind și erori care nu mai depind de traducere, ci par să reflecte limitele culturale ale unor vorbitori nativi. E vorba de greșeli de ortografie ("Ceia ce vezi este real") sau de morfosintaxă, precum extinderea lui ca și ("Interiorul părea ca și un tunel") sau folosirea conjuncției căci în locul lui că : "Eu recunosc căci fără puterea supranaturală a Domnului Isus Hristos, nici această carte și nici altele care au scopul de a trata despre
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
a definirii: stăpînirea faptelor conduce la o analiză nuanțată, în care ambivalența sau amalgamarea pot fi descrise cu exactitate. Spațiul nu ne permite, din păcate, decît o enumerare a principalelor teme ale volumului, care acoperă de fapt întreaga diversitate a morfosintaxei limbii române (substantiv, articol, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziție, conjuncție), în cîteva din punctele ei sensibile: dificultățile identificării cazului, eterogenitatea formelor denumite prin tradiție „articol”, statutul cuvintelor mulți și puțini, la interferența dintre adjectiv, numeral și pronume, valorile numeralului
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
care 3 sunt recapitulative. Fiecare lecție este organizată în general în 3 secvențe: 1. un text, care reprezintă o situație de comunicare (Cu avionlu, La hotelu, La yeatru / doctoru, La unâ agenție de turismu etc.); 2. explicații de natură gramaticală (morfosintaxă) / lexicală; 3. exerciții. La aceste lecții, se adaugă diverse secțiuni auxiliare: alfabetul, scrierea și pronunțarea. Foarte util este și glosarul de la sfârșitul volumului (p. 259-338), cu echivalente în dacoromână, franceză și engleză. Textele sunt concepute pe două coordonate ale existenței
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]