272 matches
-
Pe câmp să plouă cu floare, De fluturi colindată. La sărbătoare creștină, Mit se perpetuează, Ce-n casă și în grădină, Datini împrospătează. Se-agață la grajd de vite, Funie de usturoi, Spre a nu fi bântuite De vârcolac sau moroi. În obicei de la sate, Cu usturoi se freacă Uger la vită de lapte, De-a nu rămâne stearpă. După ce se tund de lână, Ce-a crescut cât au iernat, Oile se duc la stână; Că-i vremea de pășunat. Se
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
neuitare în moștenirea etnologică. Ritualurile se derulează într-o ordine cronologică a evenimentelor care încep din ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei, prin paza usturoiului așezat la ușile și ferestrele caselor și grajdurilor, pe care le apără de influența malefică a moroilor și strigoilor ce bântuie în această noapte (potrivit mitologiei populare). Sărbătoarea Sfântului Andrei fiind în perioada postului, motiv de reflectare și priveghere, se practică datini creștinești pentru rudele duse din această lume. Tot acum sunt practicate obiceiuri păgâne legate de
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
legate o serie de tradiții religioase, dar și obiceiuri și credințe laice, provenite de la sărbătorile tracilor, ale romanilor și dacilor, perpetuate de-a lungul vremii. Încă din cele mai vechi timpuri imaginația românilor a născut legende superstiții, povești cu strigoi, moroi, pricolici sau ființe nepămîntene malefice, obiceiuri care se respectă și azi în unele zone ale țării. „Sîntandrei“ sau personificarea lupului, a fost o divinitate geto-dacă peste care creștinii au suprapus pe Apostolul Andrei Cel Întîi chemat, care s-a bucurat
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
potrivit la locul potrivit” În consecință să corectăm încă odată titlul capitolului: Omul bun potrivit sfințește locul potrivit. Îndeletniciri umane Doamne Dumnezeul meu cum permiți unor ființe gânditoare să mai creadă și să propovăduiască drept profesiune de credință fantomele și moroii creați de Lucifer și ignorarea celei mai elementare culturi ? O îndeletnicire umană ca oricare alta. Dar face rău educației. Cât pare de curios dar fiecare vietate are un rol decisiv în natură Acesta poate fi echilibrarea mineralelor în lumea vietăților
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
carului în timp ce le stropește cu agheasma și le afuma cu tămâie, rostind cuvintele: „Cât de curată este tămâia și agheasma, atât de curați să fiți voi (plugarii) și să umblați nedespărțiți la arăt și să nu dați de strigoi sau moroi să vă facă vreun rău”. În fața boilor se așeza un ou, dacă acesta rămânea întreg după pornirea carului însemna că plugarilor le va merge bine tot anul agricol și că vor avea recolte îmbelșugate. Semnificația oului este, bineînțeles tot de
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
au pus probleme serioase autorităților. Vă amintiți că imediat după Revoluție apăruseră fantome la Devesel în Mehedinți. Ziarul local de atunci, „Dimineața”, apărea în câteva ediții în fiecare zi și abia putea să facă față curiozității publicului. De fapt fantomele, moroii și strigoii au făcut întotdeauna bani buni, au fost o temă proaspătă și savuroasă pentru presă. Vă amintiți, de asemenea, cât s-a vorbit în presă despre strigoii dintr-un sat din județul Constanța și cu câtă grijă era prezentat
MINISTERUL CIMITIRELOR (1) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350774_a_352103]
-
este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
de irozi). iar mă întrebi, doamnă distinsă, ce mă ține să mă scol? mi-i lumânarea tot aprinsă, nu-mi dă ghiont să mă răscol. cărările mi-s toate-nchise, nu am loc nici prin boscheți; mă plimb ca un moroi, prin vise, și ca un sclav între pereți. de la vecini a carne friptă pute, și nu au habar (că-s încă viu și dorm în criptă) să-mi dea moartea la ziar... să nu mă-ntrebi, distinsă doamnă, dacă vreau
SĂ NU MĂ-NTREBI, DISTINSĂ DOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345669_a_346998]
-
călări pe monștrii, sacri sau profani, Sclavi și stăpani, Sfinți și păgâni, Măduva vieții, suptă peste ani. Căci ei nu știu ce-a fost, nici ce va fi, Ci mocirliți în lungi sictiruri de vampiri, Întind spre noi Colți de moroi, Secătuindu-ne de vise și-amintiri. IMN DE BIRUINȚĂ Victoriile-mi scriu târziuri șterse, Și-adesea-mi este totuși prea târziu. Canaliile lumii-mi vând pogromuri Și holocausturi din tată-n fiu. De mi-ar dura vreo oaste biruința Aș trage cruda
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
Ăla, cum îi zicea? -Gagalileu ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă că ne
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
nimerit ușa. -Măi Costică, rău se învârtește pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seara Bălosule! -Sara bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țara moroilor! * În aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
Ăla, cum îi zicea? -Gagalileu ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui Țepeș. -Ai dreptate! Dar n-am stabilit unde suntem... -Suntem aici...sau dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă că ne
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
nimerit ușa. -Măi Costică, rău se învârtește pământul! Au înaintat spre tejghia, ținându-se unul de altul. -Bună seara Bălosule! -Sara bună oamenilor! Ieri v-au înmormântat rudele... -Aoleooo! Costică! Să fugim că am dat peste un vârcolac din țara moroilor! * În aceași seară Elena a lui Dudău a născut un băiat care peste câteva zile a fost botezat Costică, iar Maria lui Știr, nevasta lui Guriță, a născut tot un băiat pe care l-a botezat Mărin, de nu mai
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire. La intrarea în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, au fost trei zile ispitiți canonic, după care au fost primiți de către starețul de atunci, Părintele Ioanichie Moroi. În primăvara anului 1931, Vasile, acest smerit ascultător și frate mai mare al Părintelui Cleopa Ilie s-a îmbolnăvit și a fost adus în schit. Odată, ieșind de la Sfânta Liturghie, a avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat Maica
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
bolnav și aproape orb. Nu mai putea sluji Sfânta Liturghie și cu greu spovedea și dădea sfaturi. În iunie 1942, la numai 30 de ani, Părintele Cleopa Ilie este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
greu spovedea și dădea sfaturi. În iunie 1942, la numai 30 de ani, Părintele Cleopa Ilie este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile arse, să acopere cu tablă biserica de piatră și să facă un
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
Sfânta Sărbătoare. Ritualuri de Sfântul Gheorghe La sărbătoare creștină, obiceiuri circulă. În casă și în grădină, datini să readucă. În ajun, la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după toamnă, spre iernat. Se tocmesc ciobani cu plată în natură și în bani. Rânduială-n timp purtată, spre a dâinui prin ani. Cu atenție
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
arătase în versiunea din 1834 că este vorba de un fals literar. Opera lui Byron a început să fie tradusă, chiar masiv, în deceniul 1810-1840 prin eforturile lui Eliade Rădulescu, au mai tradus Gr. Alexandrescu, C. Filipescu, I.St. Voinescul, Moroi Costache și paharnicul Gh. Seulescu. Fiind apreciat de generația intelectualilor pașoptiști. Prin 1884 și Titu Maiorescu și-a încercat talentul în a traduce din opera bayroniană. În perioada 1880-1910 apar un număr considerabil de traduceri, iar pentru Macedonski devine un
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
Acasa > Stihuri > Momente > M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 491 din 05 mai 2012 Toate Articolele Autorului M-am înstrăinat de vise Casa mi se aburise, Cu umbre albe de moroi, Zâmbetul mi se acrise, În țara mea cu bieți eroi. Astăzi curăț de pe mine Fiorii reci ce m-au străpuns, Pasul pe poteci străine Călcând tăceri fără răspuns. Aripi ard în timpul static, Pădurile de falși poeți Cântă fals și hemoragic
M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357876_a_359205]
-
este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
prun, Decât deștept și bun, mai bine prost. Viața-i neplăcere, prea mult chin, Stăm pe-un vulcan viclean și mult corupt, Există și dulceață în venin, Tu poți să fii un ghimpe sau un fruct. Trăim în anarhia cu moroi, Ca-ntr-o ficțiune fără de sfârșit, Ne-ajută mai puțină ură-n noi, Un început de simpatie, chiar șoptit. Boris Marian Referință Bibliografică: În somn și în nesomn / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 352, Anul I, 18
ÎN SOMN ŞI ÎN NESOMN de BORIS MEHR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358896_a_360225]
-
este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992 la cel de arhimandrit, tot la Mănăstirea Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]