95 matches
-
sfetagorenii Iezecheil de la Trii Sfetitele și cu Gherasim de la Golâia și ne-au arătat cu mare jalobă pentru mănăstirea Dancului precum au rămas la mare scăpăciuni... că câți egumeni au fostu... au vândut bucatile și s-au dus, unul... cu moscalii și au lăsat m(ă)n(ă)stirea pustii și datoare; altul... au prăpădit în zilile domnii mele... și s-au dus în Țara Muntenească și acmu au rămas numai beserica și oarece din moșii. Și ni s-au rugat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spune și alte cele...” Să vedem, sfințite, ce spune Grigorie Ghica voievod în ispisocul din 14 decembrie 1739 (7248): „Înștiințare facem tuturor cui se cade a ști că, întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri, (turcii n.n) cu moscalii, (rușii n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o pricină s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori a lui Ienăchițe vistiernic,...Constantin, făcându-să căpitan de cătane la polcul lui Cantimir, au mai adunat la steagul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o pricină s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori a lui Ienăchițe vistiernic,...Constantin, făcându-să căpitan de cătane la polcul lui Cantimir, au mai adunat la steagul lui pre câțiva nebuni,...care-i nu numai c au rădicat sabiia asupra stăpânilor noștri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
n-am fi păzit lucrurile cu mare chiverniseală era ca să aducă țara la mare primejdie de robie și sabie...ce dară pentru unii ca aceștie, ce fără nici o pricină s-au hainit și, părăsind moșiile lor, s-au dus cu moscalii...cu mare dreptate s-au luat toate moșiile lor în sama domnească... Și de vreme că sluga noastră, Dumitrașco, bărbieriul gospod, ne-au slujit cu dreptate... el s-a aflat tot nelipsit lângă noi la toate întâmplările noastre, socotit-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să milui și a să întări, socotit-am domniia mea și, dintru osăbită mila noastră, am miluit această a noastră sfântă mănăstiri cu acel sat întreg, anume Borăuții, și cu toate alte hotară ce vor fi lipite cătră acestu satu.” „ „Moscalii nepriatinii” erau înădiți la bogățiile acestui pământ, mai ales că într-o mănăstire toate se găseau de-a gata.” Acest jaf, din câte se știe, nu era nici primul și nu va fi nici ultimul, sfințite părinte. „Știi că ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ferecată cu 5 tăblițe de argint și dederă seama părinții că argintul l-au luat un protopop Necolai...1 sicriaș de argint, în care au fost moaștele Sfeti Pandelimon și le-au luat mitropolitul Anton, când s-au dus la moscali, moaștele...1 blid de argint poleit, cu 4 evangheliști dat de la măria ta. Le-au luat boiarii caimacani de le-au dat lui fertmarșal cu cheile porții...” „ Cred că îi deajuns, dragule. Ai văzut cam cum se pierdeau odoarele și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
umbrele lor pentru ca urmașii să știe. Prefigurarea conștiinței noastre istorice, românești, a prins rădăcini pe margine de pagină, pe chenare și file albe din vechile cărți bisericești, unde careva scria pentru ca să se știe: că au năvălit tătarii, ca au venit moscalii, că au trecut turcii, că s-a născut fiul cel mic la cântatul cocoșilor sau că a murit bunicul în amurgul serii. Toate erau consemnate pentru ca să se știe, întocmai ca în unele pisanii de la bătrânele biserici de lemn, unde meșterul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și Mircea Duma (Finanțe). Deci, înhămarea României la ticălosul car stalinist fusese pecetluită, urmând ca muncitorul și țăranul român să ducă greul unor interminabile datorii, ani de zile. x. Evidență strictă a refugiaților spre uzul funest al rușilor Dacă ofițerii moscali de pe la Comisiile aliate de control se loveau de handicapul necunoașterii limbii, problema nu era așa de gravă atâta timp cât erau serviți cu nemărginită credință și devotament absolut de către jandarmi sau polițiști care, cu o meticulozitate vrednică de un scop mai bun
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a nu se uita colaborarea sa cu Dimitrie Anghel la Caleidoscopul lui A. Mirea; ca semn de mare apropiere sufletească și permisivitate, Petre Missir e Petrache, Mihail Dragomirescu Mihalache sau Prâslea, Delavrancea Frate Barbule, C. D. Gherea Costică dar și Moscalul iar ginerele acestuia, Paul Zarifopol, coane Păvălucă sau Her Doktor, în apropierea lui Horia Petra-Petrescu care susținuse o teză de doctorat chiar cu subiectul Caragiale: ilustrul meu criticant, Junele Doktor (lipscan) Horică. Prin rebotezare rezultă că Nicu Gane nu îi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Radu Nechifor. 1848 iunie 13" (st. v.). În sfârșit, în manuscrisul alcătuit pentru vornicul Toader Negruți se notase: "1848, iar au fost holeră mare, cât la orașu Eșii au murit daozeci și trii de mii de suflete. Și au vinit moscalii, di au trecut în Țara Muntenească. Și boer[ii] urgisiți s-au bătut cu turcii"267. După cum știm, spătarul Teodor Burada și-a alcătuit, la 5/17 august, Testamentul meu..., "în vremea înfricoșatei și de viață secerătoare epidemie a holerei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în „Letopisețul Țării Moldovei”. Era în preajma fatidicului an 1711... „Socotit-au Dumitrașco-vodă (Cantemir) să-ș pornească doamna de la Cetățuie pre Oituz cu Iordache Rusăt vornicul,... iar vodă cu boierii... să purceadă în gios spre Huși, să zăbovească acolo, pînă or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii... Și au ales o sută de siimeni cu doi bulucbași... și le-au dat lefe și i-au suit în Cetățuie să purceadă cu doamna... Iar celorlalți siimeni nu le-au dat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Înțep că jucăria ie lucru dat dracu; Limardo, care o luase pă scurtătură cu băutu și să făcuse cui, a zis că venise cu levorvelu pencă avea dă gând să nu mierlească pă nimeni; Fainberg ne-a zis dă un moscal care n-a vrut să cumpere dă la el un levorvel și l-au izmenit cu unu dă ciucolată. A doua zi, mai mult ca să nu mă ia dă nesimțit, m-am dat bine pă lângă boșii dân han, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca un „exponent al naturalismului zolist potențat cu simbolistica «romantică» a vânturilor, crivățului și apelor dezlănțuite” (Mihai Cimpoi). Singurele scene care fac diferența se referă la retrospectivele despre participarea lui Stiopa Capmare la luptele primului război mondial și la năvălirile „moscalilor” prin satele românești de dincolo de Prut. În prozele Savan, Greșeala lui Dumnezeu și Insula fericirii, ce compun în 1943 volumul Frumoasele, autorul se cantonează în registrul tradiționalismului romantic, părăsind latura ideologică. Spațiul rămâne aceeași provincie săracă a Basarabiei, unde credințe
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
său despre soarta românilor aflați În afara regatului României: ungurii vreau În ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat În unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania În greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia. Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că În teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
său despre soarta românilor aflați în afara regatului României: ,,ungurii vreau în ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat în unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania în greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia în moscali; galițienii se folosesc de apucăturile cele mai nerușinate ca să ne prefacă pe noi, românii din Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat în unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania în greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia în moscali; galițienii se folosesc de apucăturile cele mai nerușinate ca să ne prefacă pe noi, românii din Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava, 1998, p.63. footnote> . Teama aceasta de deznaționalizare era justificată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care n-au fost «rusificați»“ (1, 39) <footnote A se face comparație cu lista birnicilor din Vedomostie de locuitorii ce se află într-acest ținut [Cernăuți] după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești, Institutul de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ruși”, fără școală, fără preot și jandarmi, mânați de curiozitatea juvenila, studiam armele războiului, care se găseau peste tot, știind cum se scoate ,,cuiul” la grenadele rusești, cum se trage cu “pușcă cu roată”, învățăcel fiindune câteodată chiar câte un “moscal” mustăcios, cine știe de prin ce stepa sau Siberie... și care poate a lăsat și el acasă niște neastâmpărați că noi.... În retragere trupele nemțești abandonaseră și ele multe arme și materiale de război, iar mulți copii, din curiozitate sau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
Poartă, Mărite! De mai multe ori. Am ajuns la a patra Romă. Nu, Doamne, nu mai sare nimeni și nimic. Parcă tot cu turcii ar fi mai bine, cum gândeai Măria Ta după ce ți-au omorât fiica la Mosc. Nu, moscalii nu mai vin “de-a călare” după ce-au luat cetățile Hotinul, Soroca, Orheiul, Tighina, Lăpușna, Alba!... Le dăm noi tot ce vor și tot ce n-au gândit. Așa deștepți și frumoși am ajuns. Că și pe osmanlîi i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
générale, vol. I-II, Champion et Klincksieck, Paris, 1921, 1936 (reeditare vol. I, 1958 ; vol. ÎI. 1952). Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Mihăilă, Gheorghe, Langues et culture roumain dans l'espace sud-est européen, Editura Academiei Române, București, 2001. Moldovanu, Gheorghe, O
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 319-329. Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Monachesi, Paola, The Verbal Complex în Românce. A Case Study în Grammatical Interfaces, Oxford University Press, Oxford, 2005
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
163, 206 Moravcsik, Edith A., 131, 357 Moreno Cabrera, Juan Carlos, 360 Moreno Sandoval, Antonio, 93 Moreno, Carlota de Benito, 93, 130, 131, 360 Moroianu, Cristian, 131 Moroșan, Loredana, 47, 127, 356 Morpurgo Davies, Anna, 150 Morris, Michael A., 360 Moscal, Dinu, 118, 158 Mounin, Georges, 360 Mourin, Louis, 158 Mudrak, Oleg A., 181, 186 Mühlhäusler, Peter, 363 Müller, F. Max, 136 Müller, Friedrich, 167 Müller, Nicole, 161 Munteanu Colán, Dan, 18, 84, 85, 131, 159, 226, 227, 229 Munteanu, Cristinel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2002, p. 128. Pentru o perspectivă mai amplă asupra limbii române în context romanic, v. și vol. Michael Metzeltin, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011 (Colecția Logos, nr. 4). 224 Termen propus de lingvistul Holger Pedersen, teoria fiind dezvoltată, printre alții, de Aaron Dolgopolsky, Ilici Svitici, Joseph Greenberg (care propune termenul de eurasiatica), Merritt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
l-a cunoscut pe Arcadie (care i-a devenit soț). Din căsătoria părinților au rezultat 9 copii, 4 au murit la vârste fragede, iar 5 au supraviețuit: 3 băieți (Matei, Ion și Iustin și două fete Oltea și Maria). Maria (Moscal) a devenit învățătoare la Costișa, iar Oltea (asistent medical). Mama, Reveca, s-a îmbolnăvit de inimă (după decesul lui Vasilică, de numai 15 ani, un copil foarte deștept, foarte dotat). Tata nu s-a recăsătorit, ci s-a ocupat de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]