95 matches
-
abdicare, sub presiune a simțurilor. Tocmai această înțelegere crește în tragicul experienței urmașilor, direcționându-le conștiința. Scris la înaltă temperatură afectivă, capacitatea de a comunica a generațiilor în roman le dă puterea și nădejdea luptei, în 1821, în 1940. Întemnițatul de „moscali”, sfârșește în fața plutonului de execuție, cu panglica tricoloră la buze. Pe altă latură și altă dimensiune este lupta „preacuviosului” Iacov, cel care iubește mocnit misterele istoriei, descifrării cărora se dedică. El are inteligența să renunțe la măririle pământești pentru ca, retras
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
Dumnezeu i-ar proteja pe oameni cînd sunt în război, că, dintr-o 1000 de sinețe abie să tîmplă de lovește una omu. Că de ar hi nemerit cît focul slobodzie, n-ar fi rămas nici la turci, nici la moscali, omul de poveste. Om de poveste!... Azi, când spunem așa, ne gândim mai întâi la un ins ale cărui calități întrec posibilitățile obișnuite. Mai poate fi și un alt înțeles... Din chinul, literar, al unei limbi încă neformate, ca scris
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
al țării sale, dar al întregii Europe, era cu mult mai înalt. Creștinătatea își punea toată nădejdea în rușii lui Petru cel Mare, ajuns în culmea puterii. Astfel că domnitorul moldovean au început a să agiunge (să se înțeleagă) cu moscalii. Se oferă să-i informeze despre ce se petrece la Poartă. în același timp (joc dublu) scrie la Poartă că se va face că se înțeleg cu rușii, dar va înștiința Poarta despre toate mișcările acestora. Vizirul îi dă voie
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
Poartă, Mărite! De mai multe ori. Am ajuns la a patra Romă. Nu, Doamne, nu mai sare nimeni și nimic. Parcă tot cu turcii ar fi mai bine, cum gândeai Măria Ta după ce ți-au omorât fiica la Mosc. Nu, moscalii nu mai vin “de-a călare” după ce-au luat cetățile Hotinul, Soroca, Orheiul, Tighina, Lăpușna, Alba!... Le dăm noi tot ce vor și tot ce n-au gândit. Așa deștepți și frumoși am ajuns. Că și pe osmanlîi i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
făcut nimica, păcatele mele! - începu să se tânguie Barzovie-Vodă. Să-mi saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
strechea. Oile s-au retras la munte, mai coboară-le dacă poți. Mănăstirile n-are cine le termina. Târgurile s-au umplut de praf, abia mai poți respira. Mergi la țară, țara geme. Pleacă turcii, vin tătarii. Trec tătarii, apar moscalii. Merg moscalii, ies haiducii și cu ăștia nu glumești. Dacă ieșim și din iarna asta fără răscoală, e mare minune! - grăi papagalul. — Răscoalele ca răscoalele, da’ să ferească Dumnezeu de lăcuste, că pe astea n-ai cum să le oprești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-au retras la munte, mai coboară-le dacă poți. Mănăstirile n-are cine le termina. Târgurile s-au umplut de praf, abia mai poți respira. Mergi la țară, țara geme. Pleacă turcii, vin tătarii. Trec tătarii, apar moscalii. Merg moscalii, ies haiducii și cu ăștia nu glumești. Dacă ieșim și din iarna asta fără răscoală, e mare minune! - grăi papagalul. — Răscoalele ca răscoalele, da’ să ferească Dumnezeu de lăcuste, că pe astea n-ai cum să le oprești - zise Ximachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar putea să se fi dus la turci și-ntr-o săptămână-i înapoi. Să nu ne bucurăm degeaba. — Nu-i la turci, că și ei îl caută! - zise Natriul. Se spune c-ar fi apucat-o spre Soroca, la moscali. — Daca s-a dus la moscali, e bine, înseamnă că nu mai avea nici un ban și nu se-ntoarce curând, că nici ăia n-au. Mulțumesc Domnului c-am ajuns s-o trăiesc și p-asta! Bun! Acum să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la turci și-ntr-o săptămână-i înapoi. Să nu ne bucurăm degeaba. — Nu-i la turci, că și ei îl caută! - zise Natriul. Se spune c-ar fi apucat-o spre Soroca, la moscali. — Daca s-a dus la moscali, e bine, înseamnă că nu mai avea nici un ban și nu se-ntoarce curând, că nici ăia n-au. Mulțumesc Domnului c-am ajuns s-o trăiesc și p-asta! Bun! Acum să ne punem pe treabă. Ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fost mazilit prima oară? — Nu știu - zise Barzovie. Ramza-Pașa ridică ochii de pe firman: — Nu pot scrie asta. Trebuie să fi fost o cauză. Ai plătit tributul? — Până la ultimul șfanț - răspunse Vodă. — Te-ai înțeles cumva împotriva Porții cu Ieșii, cu moscalii? — Nici pomeneală de-așa ceva! - zise Barzovie. Atunci ce să fi fost? - medită turcul, rozând un capăt al penei. Când zici c-ai fost mazilit? — Anul trecut, în octombrie - răspunse Vodă. Turcul socoti ceva pe degete, apoi spuse: — Ai dreptate, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
te copleșește; bate, răzbate, străbate - atunci când (de sus, din calidor), cu privirea aburită de duroare, cați Încolo, -spre-Asfințit, unde bănuiești Prutul, râu blăstămat, care-n două ne-a tăiat, despărțind frați de surori, ciuntind grădina de flori - de când procleții de moscali, afurisiții de ruși, păgânii de provoslavnici ne-au sfârtecat Țara, furând jumătate din Moldova, botezând-o Bessarabia... Prea puțin timp și doar În câteva Întâmplări cheie am stat, cu-adevărat, la noi, În calidor (chiar așa: cum să ne vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de Iarnă - si dă-i, si luptă-i, vorba lui... - Dac-ar fi fost numai atâta, numai acolo... Când s-a pornit tărăboiul - vorbesc de cel din februarie ’17 - o parte a frontului era În Moldova noastră. Când au auzit Moscalii că s-a mântuit cu boerii, cu burjuii, cu popii, cu țarii și că or să capete pământ... - ...au părăsit tranșeele, ne-au lăsat În fața Nemților cu zeci de kilometri de front descoperit... - Zicem: zeci, fiindcă suntem băieți-buni, dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi plecat... - Uite, n-am plecat când era de plecat... dar, vorba mătale, Moș Iacob: poate că tot răul spre bine, nu? - Las, că nu ne lasă El, Dumnezeu, dom’ țător’, că eu cunosc la ruș’, Îi cunosc de pe vremea moscalilor - s’ oamini șî ei, buni la suflet - da’ cam răi de feliu’ lor... da’ dacă știi cum să-i iei... - Ăștia nu mai sunt ruși, s-au făcut sovietici, nu mai cred În Dumnezeu... - Ba asta nu! Rusu tot rus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cum să-i iei... - Ăștia nu mai sunt ruși, s-au făcut sovietici, nu mai cred În Dumnezeu... - Ba asta nu! Rusu tot rus rămâne: zgârii oleacă coaja de savietic, dai de pravoslavnic - ’i cunosc, așa-i conooos’, de pe vremea moscalilor... Rusu-i ca cânele ciobănesc, tre’ să știi cum să-l iei. Că, dacă-l iei cu ghinișoru, atuncea... Ș’ dacă ne dă și Dumnezeu oleacă de mână de-agiutor’, atuncea... Nu știu dacă Dumnezeu Îi va fi dat lui Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Pantelimon: ziua era sală de clasă, noaptea locuință. Sub ruși satul nu a avut patru ziduri care să se cheme școală, cei vreo trei-patru știutori de carte Învățaseră „moldovenește” cu popa (românește, cu litere slavone), rusește cei care fuseseră la moscali. Casa parohială era ocupată, tocmai venise și Dodon, o reparase pentru el și pentru nevoile lui... Dimineața făceam clasele, după amiază, călare pe un cal Închiriat, porneam cu cerutul: la Orhei, la Inspectorat, la mănăstiri, la proprietarii câți mai rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În locul Mănenilor - niște sălbatici care nu Înțeleseseră „gradul superior de civilizație” (după cum explică, azi, istorioveticii, slujbași ai Ministerului Adevărului), civilizatorii ruși au adus de la ei, din civilizatul fund al Rusiei, suflete-de-când-se-știau, suflete din tată-n fiu; apoi ocnași liberați; apoi moscali - veterani ajunși la termenul serviciului militar; În sfârșit, rătăcitori: foști țărani liberi, moldoveni, fugiți din satele lor, date - și prinși; deasemeni: alungați de pe pământurile lor din Sud, de la Gurile Dunării și de pe litoral, unde Rușii „curățaseră” terenul, apoi Îl colonizaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
un scutitor de meserie: pentru atâtea ruble Îți tăia cu toporul, pe butuc, taman degetul cu care trebuia să tragi În „vragul” Rusului; pentru atâtea ruble Îți tăia mâna din Încheietură - tot dreapta, se-nțelege, ca să nu te ieie la Moscali; Însă pentru ceva mai multe, cu un pistol, Îți Împușca degetul arătător, strâmba degetul, Îl petrecea peste cel mijlociu și lega palma Între scândurele, să se vindece așa, strâmb, cârnit - ca al lui Moș Iacob... Tunurile abia se mai presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
suntem cu toții... - Așa-i, Moș Iacob, cum zici, zice tata. La Întoarcere - dar la reducere: Nu-i așa cum zici, Moș Iacob! Mă tem că, de data asta n-o să mai fim oameni - nici ei, nici noi. Matale-i cunoști pe Moscali, ai gustat oleacă și din Sovietici - dar nu destul. Și-i cunoști numai În retragere - ce-a fost pe-aici, În ’41, c-au pus dinamită și-au pus foc, de-au ars Chișinăul și Orheiul și târgurile toate..., floare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Înțep că jucăria ie lucru dat dracu; Limardo, care o luase pă scurtătură cu băutu și să făcuse cui, a zis că venise cu levorvelu pencă avea dă gând să nu mierlească pă nimeni; Fainberg ne-a zis dă un moscal care n-a vrut să cumpere dă la el un levorvel și l-au izmenit cu unu dă ciucolată. A doua zi, mai mult ca să nu mă ia dă nesimțit, m-am dat bine pă lângă boșii dân han, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și tu gândești la fel, dar eu stau și mă întreb cum a rezistat și cum a renăscut de atâtea ori Moldova, care s-a aflat în calea tuturor răutăților. Când nu veneau tătarii în pradă, veneau turcii, porniți împotriva moscalilor, a leșilor sau... “De la Nistru pân-la mare, Vin moscalii de-a călare”... --Îți mai aduci aminte ce spunea Grigorie Ghica voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă întreb cum a rezistat și cum a renăscut de atâtea ori Moldova, care s-a aflat în calea tuturor răutăților. Când nu veneau tătarii în pradă, veneau turcii, porniți împotriva moscalilor, a leșilor sau... “De la Nistru pân-la mare, Vin moscalii de-a călare”... --Îți mai aduci aminte ce spunea Grigorie Ghica voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aduci aminte ce spunea Grigorie Ghica voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n), oștire (război n.n) cu moscalii (rușii n.n), vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-au hainit și părăsind moșiile lor, s-au dus la moscali ca să le slujască lor”. Ba mai mult, spune vodă, “cu podgheaz (unitate de pradă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-au hainit și părăsind moșiile lor, s-au dus la moscali ca să le slujască lor”. Ba mai mult, spune vodă, “cu podgheaz (unitate de pradă n.n) împreună cu alții, au vinit asupra noastră să ne gonească. Drept urmare, domnul le-a luat moșiile și le-a dăruit celor ce l-au slujit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a rușilor n.n) afară din părcane (îngrăditură n.n). Deci văzându-i turcii că sânt afară din părcane, așe le-au dat... năvală, ca o noajă de lupi într-o turmă de oi... ajungând moldovenii în fruntea obuzului, iar moscalii n-au vrut să le deșchidă părcanele ca să intre înlăuntru în obuz ce le-au făcut semnu de-au purces alăture cu obuzul”. Despre Dumitrașco-vodă spune că: “Domnit-au... țara numai 9 luni în anul 7218 și au ieșit din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]