93 matches
-
șlagăre foarte populare, dar și piese de concert precum Plimbare cu sania în Petersburg și Rapsodia ungară provocau aplauze. În plus, mai existau și cercuri vocale și, curând, un cor a capella care, duminica, fericea un grup de melomani cu motete și madrigaluri. Toate astea și fără îndoială mai multe chiar ni se ofereau cât era ziua de lungă. Doar aveam timp. În lagărul de mase Oberpfalz nu existau oferte pentru coloane de lucru care să muncească afară. Nici măcar mormanele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
afirmă mai ales Thibaud IV, conte de Champagne și autor al unei opere în întregime consacrate iubirii, și Adam din Halle, poet stabilit la început la Arras, apoi la curtea napolitană a lui Carol de Anjou, căruia îi datorăm frumoase motete și rondeluri, ca și cîteva prime încercări de teatru medieval (Jeu de Ia Feuillée, Jeu de Marion). Semn al timpurilor, relativul declin al literaturii curtenești este însoțit, în secolul al XVI-lea, de o dezvoltare foarte accentuată a literaturii burgheze
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aceasta. Sau singure. Ele marchează și evenimente sau întâmplări din viața credincioșilor sau a comunității creștine. 79 Exemplul cel mai elocvent îl constituie compoziția muzicală bazată pe texte biblice sau liturghie, scrisă conform regulilor contrapunctului pentru mai multe voci numită motet. 80 Serge Hutin, Oameni și Civilizații dispărute, PRO, 2006. 81 James Churchword, The Children of Mu, 1931. 82 mirosurile sacrificiilor, al arderii unui testament, al lumânărilor sau bețelor îmbibate cu diverse arome de tămâie. 83 Goethe: "Scoală, ucenicule și îmbăiază
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Daniela 65. Macovei Ioan Maria 66. Mânecă Voinea Neculae Camelia 67. Marian Gheorghe Cornel 68. Matei Marin Anisoara 69. Matei Gheorghe Sorin 70. Matei Trandafir Ion 71. Matei Vasile Marin 72. Micu Ioan Ioana Miorița 73. Miritescu Gheorghe Toma 74. Motet Vasile Ana 75. Nastase Marin Liliana 76. Neagoe Nicolae 77. Neagu Ion Paul 78. Nicolai Ioan Remus 79. Niculescu Paul 80. Nistor Vasile 81. Ofiterescu Constantin Virgil 82. Panait Mihai Liviu 83. Panaitescu Rapăn Dragoș Sorin 84. Paneth Iosif Farkas
DECRET nr. 563 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131701_a_133030]
-
învățătorul G. Teodorescu fiind oprit de a mai tine clasă". Învățătorul cerea ministrului să ordone cu urgență facerea unei case de școală, pentru că mulți din elevi nu mai frecventează regulat școala (Monitorul, 14-26 iunie 1866). În raportul institutorului superior D.I. Motet se relata că la școala nr. 4 de băieți din Bârlad, în suburbia Munteni, unde se află școala, primăria a raportat că în anul școlar expirat 1865 au intrat în clasa a I-a 23 copii, dar în listele cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D.
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D.
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D.
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
apt. 15-B. (1.162/2008) 105. Moshe Yitzchak, fiul lui Iosef și Ester, născut la data de 2 august 1960 în localitatea Yafo, Israel, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tzoran, str. Adolev nr. 17B. (2.778/2005) 106. Motet Dan, fiul lui Motet-Grigoraș Anton și Constanța, născut la data de 25 iunie 1930 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9868 Rangeview Dr. Santa Ava, CA 92105. (1.930/2006) 107. Motet Grigoraș
ORDIN nr. 498/C din 9 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207834_a_209163]
-
106. Motet Dan, fiul lui Motet-Grigoraș Anton și Constanța, născut la data de 25 iunie 1930 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9868 Rangeview Dr. Santa Ava, CA 92105. (1.930/2006) 107. Motet Grigoraș Cristiana-Nicole, fiica lui Dan și Elisabeta-Maria, născută la data de 30 iunie 1958 în București, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9868 Rangeview Dr. Santa Ava, CA 92105. (1.929/2006) 108. Muller Maria, fiica lui Wagner
ORDIN nr. 498/C din 9 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207834_a_209163]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
îndeosebi pe cele ale lumii orășenești). Pe lângă câteva dansuri transilvane (de interes pentru folcloriștii de mai târziu) și un număr mic de bucăți compuse de Căianu însuși, marea majoritate a pieselor notate în codice aparțin unor compozitori vestici de madrigale, motete, arii, dar și de piese instrumentale. Acestora li se alătură manuscrise liturgice, predicații, adnotații ș.a.
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
periodic imagini de promovare turistică. Segmentul de votare al emisiunii este, de obicei, precedat de un intermediu, care poate fi reprezentat de orice formă de divertisment. Fiecare transmisiune în direct este precedată și urmată de logoul EBU/Eurovision, acompaniată de motetul „Te Deum”, compus de Marc-Antoine Charpentier. De regulă, finala Concursului Muzical Eurovision se desfășoară primăvara, într-o seară de sâmbătă, la ora 19:00 UTC (22:00 EEST). În genere, este aleasă pentru acest scop o seară de sâmbătă din
Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/299763_a_301092]
-
instrumentelor avea la bază noțiunea de tetracord. Deși există numeroase testimonii (scrieri, picturi pe vase) despre importanța muzicii în educația Greciei Antice, s-au păstrat foarte puține exemple de compoziții (aproximativ 50 de fragmente). O compoziție polifonică (de exemplu, un motet în stilul contrapunctului renascentist) este alcătuită din mai multe linii melodice de aceeași importanță. În polifonie, armonia a utilizat intervale, nu acorduri. De exemplu, un interval favorit în Evul Mediu a fost cvinta perfectă, care este intervalul dintre prima și
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
iar în 1727 Haendel devine cetățean britanic. Este propriul său impresar la concurență cu alți compozitori de operă din Anglia, ca Giovanni Bononcini și Nicola Porpora. Pe lângă activitatea sa operistică, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul ""Esther"" și unsprezece motete pentru soliști, cor și orchestră (1717-1720). În 1719 primește însărcinarea să pună bazele unui teatru de operă la Londra, ""The Royal Academy of Music"", pentru care compune nu mai puțin de 14 opere. Aici înregistrează și marile sale succese cu
Georg Friedrich Händel () [Corola-website/Science/298452_a_299781]
-
face progrese. În martie 1876 asistă în orașul Pisa la o reprezentație cu opera "Aida" de Giuseppe Verdi și din această clipă visează să devină compozitor de opere. În același an compune un Preludiu simfonic, doi ani mai târziu un Motet și un ""Credo"", cu a căror execuție obține un oarecare succes. În toamna lui 1880 pleacă la Milano, unde - cu sprijinul financiar din partea reginei Margherita a Italiei - se înscrie la Conservator, avându-l ca profesor pe Amilcare Ponchielli. Pe 31
Giacomo Puccini () [Corola-website/Science/298466_a_299795]
-
publicat 40 de culegeri de "sonate și concerte", dintre care 13 sunt numerotate ca opusuri, ca de ex.: Antonio Vivaldi a scris și un număr de 90 de opere, precum: Muzica sacră, vocală și corală (mise, psalmi, antifoane, imnuri, cânturi, motete, oratorii, arii, cantate, serenade):
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
polifonică (interpretarea pe mai multe voci). Compozițiile muzicale au devenit mult mai complexe, ajungându-se să se compună partituri pentru coruri cu un număr impresionant de soliști. Genurile preferate din acea perioadă erau messa, madrigalul (gen de obicei laic) și motetul. Perioada de apogeu a Renașterii în muzică a fost secolul al 16-lea, numit și "veacul de aur al polifoniei", principalul reprezentant fiind Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594). Barocul (sau Preclasicismul) începe odată cu nașterea genului de operă și se termină
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
Ballard apare în 1564 la Paris, iar a treia apare în 1565 la Cracovia). Lucrările păstrate de la el (toate pentru lăută) cer o mare măiestrie a interpreților. Între ele se numără și 10 fantezii, 7 madrigale 8 cântece, și 14 motete. A mai transcris pentru lăută motete ale compozitorilor contemporani lui, cum ar fi, Josquin des Prés, Nicolas Gombert, Clément Janequin, Jacques Arcadelt, Clemens non Papa, Roger Pathie și Orlando di Lasso.
Valentin Bakfark () [Corola-website/Science/302184_a_303513]
-
iar a treia apare în 1565 la Cracovia). Lucrările păstrate de la el (toate pentru lăută) cer o mare măiestrie a interpreților. Între ele se numără și 10 fantezii, 7 madrigale 8 cântece, și 14 motete. A mai transcris pentru lăută motete ale compozitorilor contemporani lui, cum ar fi, Josquin des Prés, Nicolas Gombert, Clément Janequin, Jacques Arcadelt, Clemens non Papa, Roger Pathie și Orlando di Lasso.
Valentin Bakfark () [Corola-website/Science/302184_a_303513]