81 matches
-
să mă mai gândesc și la băiașii mei, ca să văz ce fac. Ei se întoarseră la mine, țiind unul un lighean sau copaie largă de lemn în care pusese și făcuse un clăbuc mare de sopon, iar cellalt cu un mototol de ață subțire, nu știu de ce vor fi fost. Deodată mi se păru că mii de ace [î]mi intră-n cap, prin ochi, prin nas și prin gură. Procletul de băiaș, ce-i dăduse dracul în gînd! să răstoarne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
avem altă șansă decît s-o luăm pe rînd, din aproape în aproape, ca să înțeleagă tot prostul. Cît ziceați că e deschiderea? Zece mii? O nimica toată dacă te gîndești la ce pot barosan ne așteaptă, adaugă zvîrlind pe masă un mototol de hîrtie. La primele întîlniri amfiteatrul fusese aproape gol. Degeaba se zbătuse pînă la epuizare cu organizarea, nu dormise nopțile și slăbise cîteva kilograme bune. Unde greșise? De ce oare nu reușise să fie convingător de la început? Omisese ceva foarte important
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nasul pe sus și s-a prins în sîrba care tocmai începuse. Peste cîteva zile, mama lui Mihai i-a spus: Am vorbit cu cumătra Zînica; mi-a spus ca fetișoara ei a zis că stăteai lîngă perete, ca un mototol..." Apoi, ca o sentință, mama lui a adăugat: "N-ai ce căuta la horele de-aici. Hora ta e-acolo, sus..." Dar lui Mihai i-a fost ciudă; mulți ani, cînd trecea pe la poarta lui Ion Vlădeanu întorcea capul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
să-i alunge dîndu-le un picior În fund și n-a mai vrut să-i recunoască. Vezi, uite asta e o chestiune de filiație... Adu-mi te rog aminte, Susan, că trebuie să chem pe unul din avocați. Ce face mototolul ăsta de chelner că nu mai aduce odată apa minerală?... A, uite-l că vine. — Avocații rezolvă chestiunile de filiație, interveni Susan. Ce bine ar fi dacă Juan Lucas ar spune că avocații lui se ocupă numai de afaceri, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Te-au mardit pentru că nu știi să folosești devia, hai, dă-te jos acum...“ MÎine o să-i trîntească vreo două vorbe șoferului lui Sánchez Concha și dacă face pe nebunul Îi ard o păruială să mă țină minte, prea e mototol și Julius ăsta. Patio-ul acela Îngrozitor pe care trebuia să-l străbată se numea aici „vestibul“. Julius rămăsese Împietrit, examinînd lemnul mîncat al porții uriașe, mai mult ca sigur că n-o Închidea nimeni, fiindcă balamalele erau complet ruginite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
viața, domnilor! Scaieții, mărăcinii sînt o formă de viață, nu?" N-au comentat, August Stoicescu își drese vocea, părea un conferențiar sigur de succes. Graseia ușor și rîrîitul te putea deruta, să crezi că ai de a face cu un mototol de salon, dar pe Radul Popianu nu-l putea înșela nimeni. Sertarul servantei rămăsese întredeschis, ar fi putut întinde mîna și într-o fracțiune de secundă ar fi avut în mînă arma. Se așezase în așa fel la masă, încît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu scoate pe seară Să nu-și de-a norocu-afară Toți pe cineva contează Că și azi prânzul așează, În chiuvetă stau călare Cincizeci de vase murdare, Cine să le spele oare? Triste, plâng cu disperare Prosoapele-n baia mare Mototol pe sub picioare Și întreabă: Cum e oare Bunul simț la fiecare?! Vor o sindrofie-aleasă, Dumnealor nici că le pasă, Că-i mare deranj prin casă, C-un cont binevoitor, Ei se duc mai repejor La solar și coafor. Florile la
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Ia mâna de pe bicicletă ori Îți ard una un’te doare mai tare! — Oho-ho, ia te uită cine dă din gură, s-a auzit vocea croncănită. și ce-oi fi având tu de gând să faci? Să-l ajuți pe mototolul ăsta? Ia uită te la el cât e de mic! Uită-te la piciorușele alea dolofane! Chiar că nu face s-o iei pe coajă pentru el! Așa-i, băieți? Vocea era mai sigură, amenințătoare. — El cel puțin știe să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
atunci ar fi trebuit s-o înghită cu apă rece. Extraordinar! se miră din nou Bărzăunul nevenindu-i să creadă. Eu le-am găsit pe toate trei, într-o crăpătură a zidului. Și voiai să-ți ascuți cuțitul pe ele, mototolule, așa-i? se zburli la el Nicanor. Bărzăunul nu găsi pentru moment un răspuns potrivit și, zdrobit sub greutatea privirilor domnului Nicanor, nu fu în stare decît să rupă o bucată mare de ciocolată și s-o vîre toată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nici că se putea mai bine: el adună și dumneata vii la de-a gata! Sătulă-s până-n gât de-așa frăție! Că și Ispas, numai să nu-i fie de deochi, pe câtu-i de gros, pe-atâta-i de mototol! Se aude venind, cam de departe, lălăind cu puțintel chef) ISPAS: Hai, lelițo-n deal la vie, Hai, lelițo, haaai! Să culegem razachie, Hai, lelițo haaai... (continuă să se apropie, cântând) DĂNILĂ: Iaca-ia, vorbești de lup, și lupu-i colea! ANISIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lungul și de-a latul continentului și nu doar. Thomas știa că are un fiu sau o fiică și În America. Lumea devenea tot mai strîmtă și mai scurtă. Un zgîrci care se tot strîngea. Care avea să devină un mototol prinzînd Înăuntru aproape orice. Unde să te mai duci cînd aproape totul era discutat global, mai-marii lumii tot Încercînd să Întindă un elastic ce le venea mereu Înapoi peste degete? Nu se lăsau. Chiar dacă erau Împotriviri violente. Poliția era a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
în perna în care își înfundase părul rebel și sârmos, de aramă. „Știam, știam că tu...“ Îl așteptase, prin urmare. Nu degeaba se ferise el de întâlnire, zadarnic se ferise. Mâinile tremurau, îl atinseră, îl electrizară, sângelevui, iarăși, hainele zburară, mototol, îl trăgea în ea, adânc, mai adânc, bâlbâind între sughițuri de plâns: „Nu, nu te uita, te rog, nu, nu“. Trepidația toridă, plânsul, spasmul, izbăvirea. „Ai venit, totuși“... râdea, peste câteva zile, deschizând ușa. Și îl trase spre ea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
aviditate, înregistrează filmează developează stochează instantaneu chipurile. Sunt în aer, pe cer, printre umbrele străzii care rulează, somnolentă, o himeră astrală în care avansezi năuc, fără să avansezi. Ca și cum totul ar fi adevărat, aproape, aici, să poți pipăi mirosi vedea mototoli, bucăți bucățele, să rupi totul, așa, totul, scrâșnind, țopăind, fericit, să dai foc: cenușă, praf, aer, țircus. Ca și cum ar fiadevărat, oho, dacă toți toate totul chiar ar exista, dacă dacă dacă. scamatorul, paiața, masca, mimul. Cinicul, glumețul arogant, înghițitorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
anul o mie, finele secolului și al lumii. Sfârșitul lumii, adică începutul, lumea de fier, datorită asprimii nefaste, de plumb, datorită răutății. Lumea neagră, lipsită de autori, dulcissime frater, asta e. Se scotocește în buzunarul pantalonilor de catifea. Scoate un mototol de hârtie subțire, lucioasă. I-l întinde lui Marga. Marga nu observă sau nu vrea să observe, tocmai își șterge ochelarii. Tolea așază, solemn, ghemul de hârtie pe măsuță, lângă pahar. — Ce miroase? Ce dracu’ miroase aici? Iar a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Dar ce atâta mister, frate! zise foarte catifelat un mascul blănos ce nu putea fi altceva decât o cârtiță, moment sublim pentru a-și arăta indignarea ce l-ar fi putut califica drept bărbat, pe El, gratulat zilnic cu apelativul MOTOTOL de către vecini, de copii, chiar și de către rude din cauza încetinirii cu care gospodărea dependințele, vastele apartamente triplex, cu confort sporit pentru că trebuie să o recunoaștem îi cam plăcea somnul și zeama din ciorchini... O coropișniță urmărită de INTERPOLUL Dunării și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o fată adusă la paroxism: Așa vrei să mă lași! Te poți considera exmatriculat și văzând că băiatul se Îndreaptă agale către ușă, Îi aruncă vorbe grele: Crezi că-ți bați joc de mine, mă pedepsești, ai greșit adresa dobitocule, mototolule, tocilarule! S-au mai văzut abia luni la careul de dimineață, atunci când fata cu o față lividă a venit la el și i-a Întins un caiet sau o carte, șoptindu-i: Gata! Hai să fim deștepți! Bine? Bine! Băiatul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a pedagogului Benone, cel care, fără a-i spune lui Rică, se transferase la Moinești la o altă școală profesională, dar de data asta o școală de băieți. A plecat și fata, nu se știa unde, a rămas „tocilarul și mototolul” cu multe Întrebări fără de răspuns din care ultima Îi dădea peste cap toată „prietenia” lui cu Ben: Dacă văzându-mă de la țară, cuminte și prostuț, cu sau fără știința fetei, a dorit să mă scoată țap ispășitor? Nu, nu cred
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cureaua. Dați-i drumul, dobitocilor! La muncă! Chiar dacă nu avem temeiul legal s-o facem, o s-o facem fiindcă așa vreau eu, și nici o mamă, chiar dacă ar fi chiar mamele voastre, nu poate să ne oprească. De ce vă mai temeți mototolilor? O să ies eu ca de obicei, miercuri, pe toate televiziunile și-mi asum chestia, ca de obicei. Fiindcă românii aceștia, chiar dacă fac treaba mare de trei ori pe zi, în capul lor, se șterg pe față și tot mă votează
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
avem altă șansă decît s-o luăm pe rînd, din aproape în aproape, ca să înțeleagă tot prostul. Cît ziceați că e deschiderea? Zece mii? O nimica toată dacă te gîndești la ce pot barosan ne așteaptă, adaugă zvîrlind pe masă un mototol de hîrtie. La primele întîlniri amfiteatrul fusese aproape gol. Degeaba se zbătuse pînă la epuizare cu organizarea, nu dormise nopțile și slăbise cîteva kilograme bune. Unde greșise? De ce oare nu reușise să fie convingător de la început? Omisese ceva foarte important
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să răspunzi bine când începea să își formuleze întrebările piezișe și mult prea personale. Cu Harry, nu era niciodată suficient să îi răspunzi. Ceea ce spuneai trebuia să aibă scânteie, ceva efervescent care să demonstreze că ești mai mult decât un mototol care înaintează poticnit pe drumul vieții. Dat fiind că aceasta îi era părerea despre sine însuși în perioada aceea, Tom a fost nevoit să depună eforturi speciale pentru a face față conversațiilor. Eforturile erau partea cea mai plăcută a discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
treceau le amintea cîte o istorie mai mult sau mai puțin hazlie. Acolo am dovedit-o pe Aneta, rîde Ilie arătîndu-și gura știrbă. Pe urmă te-a dovedit ea pe tine. Ți-o pus poalele în cap și ai devenit mototolul casei. Amîndoi rîd cu poftă și distanța pînă la punctul final se micșora pe nesimțite. Vine o mașină mică, strigă interesat Ilie. Sînt boieri, nu ne iau ei pe noi. Chiar dacă ne iau, trebuie să le dăm cinci lei. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
colțuri... Dar bîrfească naibii pe unde vrea, sîntem maturi, liberi, facem ce vrem, nu? Dar dacă aud și elevii... Te pomenești că vor roși de rușine... Nu ei, noi, adică... eu. Georgeta conversează cu ea însăși, vădit enervată: Doamne, ce mototol! Oare are toate cele? Trebuie să aibă o hibă. Auzi, holtei la cincizeci de ani și atît de... S-o lăsăm pe altă dată, scîncește Vasilică. Nu mă enerva. Am zis sîmbătă și gata! Georgeta face stînga împrejur, lăsîndu-și interlocutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost și altele da s-a descurcat azi la unu mîine la una cu bancurile cu complimentele e fermecător a făcut ce-a făcut și s-a reabilitat acum e cineva trebuie să știi ce vrei de la viață nu ca mototolul ăsta al meu pentru orice fleac Își face o mie de scrupule doamne ce a putut să-i treacă prin minte Îl și văd pe maimuțoiul ăla de Albu beat criță pozînd În chiloți de damă și cu peruca blondă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
târziu, suna telefonul. În primele câteva săptămâni după ce m-am întors asta se întâmpla mereu. Ședeam doar ore întregi în pat, așteptând ca el - țrr-țrr, țrr-țrr. Țrr-țrr, țrr-țrr - apoi vocea tatălui lui Clio spunea: „Vreau să-mi vorbești despre“ sau „mototol afurisit“ sau „scuze. Ascultă, îmi pare rău“ sau „nu-i așa - de ce-ar fi“ sau „fetița mea“ sau „n-ai avut grijă de ea“ sau „nu pot, pur și simplu nu pot...“ Uneori, nu se auzea absolut nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
da, se uita drept la ea. Zâmbea. — V-aș ruga să vă apropiați. Cu fotoliul, cu fotoliul. Sau să vă așezați, mai bine, pe unul dintre acestea două. Tresărise, uluită. Voce deloc comună. Nu era vocea omului văzut până atunci. Mototolul ăsta obosit, transpirat de pachetele prea multe și grele pentru dânsul, îmbrăcat ca un magazioner ? N-avea putere să se miște din loc. Tâmplele îi zvâcneau sub o sudoare rece. Își simți palmele jilave, spatele înghețat și umed. Părea o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]