224 matches
-
mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc. Pentru ilustrare am expus: vârșă de pescuit, ostie, setcă, ventior cu cercuri, plasă crâsnic, plasă de mână cu bețe, sac de pește, coș pentru pește, prostovol cu funii, undiță. Industria casnică țărănească privește operațiile de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul rău cu duh necurat / Ci te ia pe cale, / Pe cărare / Și du-mi-te-n mare; Că acolo este / O mreană galbenă / Cu coada geamănă / C-un ochi de foc / Și cu unul de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-și ascundea, / Preoți în genunchi cădea. Iar mireasa, vai de ea! / Frig de moarte-o cuprindea / Căci o mână se-ntindea / Și pe sus o ridica / Și-n mare mi-o arunca! / Valurile bulbucea, / Iar ea-n valuri cum trecea / Mreană de-aur se făcea. / Soarele se-nălța sus, / Se lăsa tot spre apus / Și-n mare se cufunda / La soră-sa Ileana, / Ileana Cosânzeana. / Iară Dumnezeu cel sfânt, / Sfânt în cer și pe pământ, / Mâna-n valuri că băga / Mreana
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mreană de-aur se făcea. / Soarele se-nălța sus, / Se lăsa tot spre apus / Și-n mare se cufunda / La soră-sa Ileana, / Ileana Cosânzeana. / Iară Dumnezeu cel sfânt, / Sfânt în cer și pe pământ, / Mâna-n valuri că băga / Mreana-n mână-o apuca / Și-n ceruri o arunca / Și-n lună plină-o schimba, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său; / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se spăimânta, / Mările se tupila, / Munții se cutremura, / Cerul se întuneca: / "Tu, Ileană Cosânzeană
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele de munte cresc consistent păstrăvul, cleanul și mreana, existând azi și două păstrăvării cunoscute, la Slănic - Moldova și Scutaru. Bogăția și varietatea florei și a faunei din Valea Trotușului au determinat, în timp, realizarea unor rezervații naturale de importanță națională, cum sunt cele geologice, botanice și forestiere. Este
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
el să cadă victimă apei. Urmează ca alegoria să intre în rol, în sensul că moartea tînărului se traduce în limbaj nupțial: mireasă-apa, nuntași-racii, cîntăreți-stejarii de pe margine. Alteori, cum ne informează etnograful român, mireasa este „apa cea repede”, druștele sunt mrenele din iaz, iar vornicii, țiparii. Alaiul de nuntă este, așadar, același, în terminologia lui acvatică. Ni se mai spune că la polonezi circulă (la fel de intens și după același scenariu) și motivul „maica bătrînă”. Limbajul criptic nupțial ei i se adresează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe o margine de mal cu nisip. Eram la o distanță de vreo cinzeci de metri unul de altul și pescuiam. Prinsese un pește și nu știa ce-i. Am fugit până la el și i-am spus: - Domnule, aveți o mreană! Era așa de mânjită de nisip încât n-am văzut decât perechea de musteți și botul lat, dar m-a pufnit râsul, așa un om în vârstă, cu părul alb, să nu recunoască o mreană de un somotel sau un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am spus: - Domnule, aveți o mreană! Era așa de mânjită de nisip încât n-am văzut decât perechea de musteți și botul lat, dar m-a pufnit râsul, așa un om în vârstă, cu părul alb, să nu recunoască o mreană de un somotel sau un clean. Mai târziu am făcut un calcul și am ajuns la concluzia că nu avea decât șaizeci și trei de ani. Era acest om înalt cam ca mine, peste un metru și optzeci, cu fața
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de in, dar m-a frapat la el vorba-i blajină, sfătoasă și retrasă oarecum, în interiorul său. Mi-am zis de prima dată că este un om deosebit și am dorit să-l cunosc mai bine. - Da? - Da, este o mreană frumușică, i-am răspuns. Avea peste un kilogram. Apoi mi-a arătat cum prindea el pește: o plăcuță de plumb de care erau legate patru cârlige cu fir textil și o gumă cusută pe plumb, sub care băga o coajă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a și împrumutat nume de animale, mai ales sălbatice, dar și domestice, din substratul traco-dac (cioară, ghionoaie, năpârcă, pupăză, rață, șopârlă, viezure), de la slavi (bivol, cocoș, curcă, dihor, gâscă, veveriță, vidră și multe nume de pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic și din perspectiva perechilor care denumesc femela și masculul: unele sunt formate din termeni diferiți (oaie-berbec), altele (cele mai multe) deosebesc sexul prin adăugarea unui sufix masculin (vulpe-vulpoi) sau feminin (lup
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
meridian, este diversitatea speciilor de pește folosit. Cu cât mai variat este conținutul ceaunului, cu atât mai gustoasă va fi o ciorbă de-a noastră (caracudă, văduviță, babușcă, oblete și albișoară, în prima „tranșă“, apoi somn, crap, știucă, șalău și mreană, în cea de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de stâncă la început, printre care se remarcă la rascasse, scorpia de mare, poate cel mai urât și mai gustos pește din lume, apoi barbunul, peștele-dulgher și multe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sunt tot atâtea acțiuni imaginate de omul tradițional pentru crearea unui copil. Calea naturală este substituită printr-un set de acțiuni ce dovedesc măiestria doritorului de copii. d. Metamorfoza animalelor Metamorfoza animalelor, include mai multe subtipuri (metamorfoza unui pește, o mreană de aur, o căpățână de cal, un rac, un porc). Prin metamorfoza unui pește apare deseori viitorul erou În narațiunile populare românești. Peștele, simbol arhetipal cu substrat sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (Îl
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut În aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe tot parcursul narațiunii, gata să-nfrunte Împreună primejdiile la care sunt supuși. Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean Îi spune unui Împărat că Mreana de aur din Ostrovu mării </citation> o poate lăsa Însărcinată pe Împărăteasă. Împărăteasa va naște astfel un băiat pe a cărui frunte era Înscris Ipidean. În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a cărui frunte era Înscris Ipidean. În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o Încălcare a normalității. În Petrea Cățelei, soluția pentru a rămâne Însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane În tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră Frunză de aur, doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc În cale. Baba găsește o căpățână de cal
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar ea Îi reproșează că nu a mai avut răbdare să aștepte câteva zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui. Zâna apelor, un băiat pescuiește o mreană; o ia În casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu ie albă ca laptele, Împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui. Zâna apelor, un băiat pescuiește o mreană; o ia În casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu ie albă ca laptele, Împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate), care-l roagă să-i cruțe viața
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional, a braconajului cu substanțe chimice și curent electric (câțiva braconieri au murit electrocutați, dar practica este continuată). Foarte rar se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și știuca. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic cele de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Populația Județul Iași este unul dintre cele mai mari județe ale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești. Din punct de vedere piscicol, apele bazinului hidrografic Prut se încadrează (pe teritoriul județului Iași) în zonele scobarului, mrenei și crapului. Datorită debitelor reduse sau nepermanente afluenții râului Prut nu prezintă condiții favorabile pentru dezvoltarea unor populații piscicole bine definite. Apele stătătoare cu caracter permanent constituite din bălți și prutețe se încadrează în zona crapului, fiind populate cu pești
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
familii și anume Salmonidae, Cyprinidae, Cobitidae și Percidae. Specii ca boișteanul, cleanul și grindelul sunt considerate specii tolerante la modificarea condițiilor de mediu iar abundența lor relativă mare se datorează reducerii efectivelor unor specii sensibile ca lipanul, păstrăvul și, chiar, mreana. Dintre speciile introduse accidental, Pseudorasbora parva este tolerantă, omnivoră și prolifică; ea a devenit una dintre speciile cele mai răspândite în bazinul Jijiei, fiind prezentă și în cursul mijlociu al Siretului. Factorii care contribuie la modificările ihtiofaunei sunt multipli, mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață, și puțini indivizi. Ținând cont de importanța pe care o prezintă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este reprezentată prin viermi: Tetraonchus monenteron, lipitori: Hirudo medicinalis, moluște: scoica de lacPseudanodonta complanata, crustacee: Astacus astacus (racul de râu), insecte: Lucanus cervus (rădașca). Foarte bine sunt reprezentați peștii; râul Prut se încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt tot atâtea acțiuni imaginate de omul tradițional pentru crearea unui copil. Calea naturală este substituită printr-un set de acțiuni ce dovedesc măiestria doritorului de copii. d. Metamorfoza animalelor Metamorfoza animalelor, include mai multe subtipuri (metamorfoza unui pește, o mreană de aur, o căpățână de cal, un rac, un porc). Prin metamorfoza unui pește apare deseori viitorul erou în narațiunile populare românești. Peștele, simbol arhetipal cu substrat sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (îl
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aflăm în imaginea monstrului marin), cât și ca simbol falic (prezent în basme, unde eroinele rămân însărcinate mâncând un pește întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. "Mreana albă, în legendele românești, conotează femeia și luna". Peștele este simbolul apelor, al vieții și al fecundității, precum și al "mesei euharistice" (alături de pâine); "născut în apa botezului, creștinul este adesea comparat cu un peștișor, lumea lăuntrică, întunecată, prin care omul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]