244 matches
-
rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum... Vai, maidanezi perfizi, vă plâng!... Cu cine v-ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
un colț de lună, și totul s-a transformat într-un vis amețitor, care era totuși atât de aievea, mai aievea decât însăși existența. Apoi mi-am văzut rănile și dorurile strânse într-un imens glob, sub formă de măr mușcat, arzând, ale cărui flăcări incandescente înghițeau întunericul cu dinți flămânzi; timpul s-a speriat și s-a ascuns după soare iar noaptea s-a transformat în ceva mai mult decât zi. Atunci am știut că trebuie să îngenunchez în fața eternității
PHILOSOPHIA PERENNIS de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366273_a_367602]
-
urme mute uitări, cărări întortocheate labirint, acoperiri de frunze pierdut la capete firul Ariadnei împreunat într-o logodnă în constelația ei deliberări de păpădii orizontul gărgăriței câmpuri de gănduri însângerate petale de maci iubirea balansoar de dor la capăt, căpșuni mușcate cristaline irigând mărgăritar spînzurări în pănze astrale nori și raze firave prizoniere dar flămânde Albastru de Cer al Lor chemări și nechemări stele diluate întregiri separate dorul de iubire ne urmărește chiar și atunci când suntem nefiind http://www.youtube
DOR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352421_a_353750]
-
fier în grădină-s singuri butucii de vie cumpănă fîntînii scîrțîie de ger. Nu-i mai umblă pașii prin ograda nu mai strînge neaua cu lopata nu mai iese-n prag ca să ne vadă pe pridvor s-a stins, demult, mușcată.. Trist, Grivei, rămas langa căsuța c-a murit stăpîna lui cea bună nu mai umblă noaptea pe ulița lătra, lung, sfîșietor, la Lună. Și cum stau, așa, privind grădină și ograda care-i proaspăt ninsa mama iese-n prag, face
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
c-a murit stăpîna lui cea bună nu mai umblă noaptea pe ulița lătra, lung, sfîșietor, la Lună. Și cum stau, așa, privind grădină și ograda care-i proaspăt ninsa mama iese-n prag, face cu mîna și-n pridvor mușcată e aprinsă. Țîțîna Nica Țene . Referință Bibliografica: Toarcem amintirea, Poezie de ȚÎȚÎNA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Ce patimă poate s-arunce în noi cu-atâta desfrâu de negru noroi ? Ce haină îmbrăcat-am în zorii de-apoi când tristă ispita mușcat-a din noi ? Ce iureș născut-a crimă de-o zi când nu mai știam ce am fost nici ce-om fi, cănd glonțu-a ucis ce încă sperăm, călâii jerfind și zâmbet și neam ? Și ranele-mi dor și obida
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sărutu-i poartă spre iubire Când vraja prinde o pereche Și-n pas alert spre fericire Parcursu-i floare la ureche. Sărutul a marcat geneza Prin seva mărului mușcat, Iar Eva a împlinit sinteza Căzând spre marele pacat. Sărutul unui om fățarnic Cu gust amar și fals de iudă, Lovește amorul dur amarnic, Lăsând numai dezgust și ciudă! Sărutul prins sub interese Când banu-n rege se îmbracă, Iubiri frugale
SĂRUTUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369091_a_370420]
-
uitate în povești bătrâne și-n cronici arse de cenușă o babilon pe-aici mi-am pierdut tinerețea visând la pofte de serai la fructul cel oprit din biblii și la coșmaruri ne-mplinite atâtea măști imunde mi-au hrănit îndoiala mușcat doar de tăgadă dar niciodată-nvins de viață doar ars de flăcări ce nu dorm sună o orgă de mesteceni pe gâtu-ți gol ca de vioară plâng și-ți cântă coapsele dulci sub luna ce-și deschide chipul mușcând sălbatic
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
se scutură magnoliile) mi-ai atins buzele cu o petală catifelată apoi ai desenat arabescuri pe obrazul meu umed am zâmbit sub mângâiere; primăvara plângea suav cu petale de mătase udă sânul stâng îmi tresărea în așteptare m-ai sărutat mușcat acoperindu-mi țipătul surprins cu o altă petală desprinsă din floarea care se odihnea mirată în palma ta vin inserări de vise și lumi ultima noastră primăvară s-a sinucis cu gingășie înroșindu-și florile albe în cireșe te aștept
(NU ŞTIU DE CE SUNT TRISTĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359027_a_360356]
-
de păcat și ispită să-ți scutur pe trup copacii grei de flori și miresme primăverile nu se mai întorc deși ai impresia că totul se repetă iar și iar... (știu de ce se scutură magnoliile... nu știu de ce mă sărutai mușcat atunci când eram tristă) Referință Bibliografică: (nu știu de ce sunt tristă / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 640, Anul II, 01 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
(NU ŞTIU DE CE SUNT TRISTĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359027_a_360356]
-
nebună dar mai apoi se răzgândii și încerca să o facă la loc,ca un copil care stricase ceva.” O voi păstra ca amintire...își spuse” Se așeza din nou în fotoliu,cu o mână sub bărbie privind insistent luna mușcată care se arătă prin fereastră.Până la revărsatul zorilor nu se clintii.Fața bărbatului afișa acum o mulțumire deplină.Fu deranjat de venirea unei servitoare care îl întreba dacă are nevoie de ceva.Îi făcu semn să plece,însă după un
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
pe buze și sângele aprins colindând te citesc și te învăț pe de rost stând picior-peste-picior în anticamera creierului tău privesc lumea prin ochii cu care tu mă privești atunci când îmi închizi nu-ul gurii cu un sărut lung și mușcat care mă face să îmi uit numele și planeta de pe care am venit pe certificatul meu de naștere scria zână ai tăiat cu un creion gros și ai scris femeie de atunci tot rătăcesc prin lume frunză stingheră pagină desprinsă
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
se scutură magnoliile) mi-ai atins buzele cu o petală catifelată apoi ai desenat arabescuri pe obrazul meu umed am zâmbit sub mângâiere; primăvara plângea suav cu petale de mătase udă sânul stâng îmi tresărea în așteptare m-ai sărutat mușcat acoperindu-mi țipătul surprins cu o altă petală desprinsă din floarea care se odihnea mirată în palma ta vin inserări de vise și lumi ultima noastră primăvară s-a sinucis cu gingășie înroșindu-și florile albe în cireșe te aștept
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
de păcat și ispită să-ți scutur pe trup copacii grei de flori și miresme primăverile nu se mai întorc deși ai impresia că totul se repetă iar și iar... (știu de ce se scutură magnoliile... nu știu de ce mă sărutai mușcat atunci când eram ... Citește mai mult atunci când se scutură magnoliile)mi-ai atins buzele cu o petală catifelatăapoi ai desenat arabescuri pe obrazul meu umedam zâmbit sub mângâiere;primăvara plângea suav cu petale de mătase udăsânul stâng îmi tresărea în așteptarem-ai
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
pe buze și sângele aprins colindând te citesc și te învăț pe de rost stând picior-peste-picior în anticamera creierului tău privesc lumea prin ochii cu care tu mă privești atunci când îmi închizi nu-ul gurii cu un sărut lung și mușcat care mă face să îmi uit numele și planeta de pe care am venit pe certificatul meu de naștere scria zână ai tăiat cu un creion gros și ai scris femeie de atunci tot rătăcesc prin lume frunză stingheră pagină desprinsă
PAGINĂ DINTR-UN ROMAN DE DRAGOSTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359671_a_361000]
-
este adus în jurnal un eveniment marcant: mușcătura șarpelui mantaralla. Intrând în apă în zona plajei Playa Vera Cruz, diaristul este mușcat de șarpe și consemnează: „Până acum, în viața mea, fusesem mușcat doar de țânțari și viespi. Iată-mă mușcat și de animale exotice în țări tropicale!” Examinat sub aspect practic, jurnalul este un excepțional ghid: în ce privește traseele, costurile, locurile de văzut, cunoștințele de însușit. Per total, în linia paradoxismului, cartea izbește prin noutatea formală și de conținut. Rămâne ideea
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
este adus în jurnal un eveniment marcant: mușcătura șarpelui mantaralla. Intrând în apă în zona plajei Playa Vera Cruz, diaristul este mușcat de șarpe și consemnează: „Până acum, în viața mea, fusesem mușcat doar de țânțari și viespi. Iată-mă mușcat și de animale exotice în țări tropicale!” Examinat sub aspect practic, jurnalul este un excepțional ghid: în ce privește traseele, costurile, locurile de văzut, cunoștințele de însușit. Per total, în linia paradoxismului, cartea izbește prin noutatea formală și de conținut. Rămâne ideea
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
chefliu... Dacă te treziși târziu, Cucu' nu-l poți asculta... Fiindcă dormi prea mult, mata! Lelea țândră și flămândă, Care se plimbă pe luncă Nu cu furca-n brâu să toarcă Dragoste-i place să facă Ca de șarpe e mușcată, La ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! De vrei să te ascult puțin, Fă cinste-un stacan de vin. - La băut te duce capul, Dar nu știi să-mpungi cu acul. Te cinstesc..., sete de ai
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
chefliu: - Dacă te treziși târziu. „Cucu’ nu-l poți asculta... Fiindcă dormi prea mult, mata.” ....................................... Lelea țândră și flămândă, Care se plimbă pe luncă... Nu cu furca-n brâu să toarcă; Dragoste-i place să facă... Ca de șarpe e mușcată, La ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! Dacă vrei să te ascult, Cinstește-mă cu-un vermut. - „La iubit te duce capul, Dar nu știi să-mpungi cu acul”. Te cinstesc..., sete de ai, „Numai năravul
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
Karon coborî ușor din pat și se duse la fereastra.Oricat de obosită ar fi fost nu putea să adoarma.Oare chiar îl iubea pe William?.Dacă da,atunci mâine va încerca să îl vada.Privind în depărtare,la lună mușcată care lumina peste vârful copacilor și la stelele ca niște ochii de copii încă se gândea la cuvintele Victoriei.” să iubești este cel mai frumos lucru”.La acel moment din noapte cuvintele Victoriei păreau dintr-un român de dragoste.Apropiandu-se
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
harpe sub apă. Seria „Cele 4 Anotimpuri”, strălucire exotică și erotică, narează etapele vieții: colorată primăvară, exuberantă, purtătoare a vieții; vara cea caldă îmbracată doar în albastru marin, toamna care începe să acopere corpul, etalandu-și plină de mândrie mărul mușcat și ascuns în mână; iarna, alba și îmbătrânită, rece și ingenuă, cu figura pictorului care se autoportretizează la picioarele ei. Natura se schimbă, dar nu își pierde din frumusețe sub pensulele lui Baruch Elron. Alături de ea, demoniacul pictor care le
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
câinii furioși, alergând spre ei, făcu cale întoarsă în fugă spre bloc, înjurând de mama focului. Văzând-o că fuge speriată, câinii o luară după ea, dar căpitanul strigă: - Cățelușuleee! Vino-ncoace! Și voi, lăsați-o-n pace, n-o mușcați! Câinii îl ascultară, dar în loc să se întoarcă spre el și Sile, o luară la fugă spre zid, unde ceilalți lătrau de mama focului, pe loc. Se vedea clar că este ceva acolo, după cum erau adunați cu toții, aveai impresia că înconjurau
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
retras încet spre căsuța lor mobilă, iar eu m-am dat repede jos din mașină, cu arma în mână, gata să omor „javra”, dacă mai revenea! L-am sprijinit pe bătrânul care se clătina și gemea de durere: Din piciorul mușcat îi curgeau șiroaie de sânge! Femeia, l-a bandajat cu fularul ei, apoi, a chemat prin telefonul ei mobil, ambulanța. Am aflat că ei aveau acest câine de curând și acesta, încă nu asculta de comenzile lor: - Domnule Ofițer, mi-
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
Lina. Copleșită de stăruința urmăritorului, năucită chiar, îi îngădui curiosului să-și mântuie vrerea. Descoperind bănetul, din care, mai-nainte fură din ochi, țârcovnicul dădu s-apuce în pumn cât mai mult, dar scăpă tot, retrăgându-și cu iuțeală brațul mușcat sălbatic de milogul ce apăra avutul Linei și-al său. Temerara încercare a sărmanului este ne-nțeleasă de femeia buimăcită de întâmplările zilei. Și-n timp ce-l izbește c-o boată în moalele capului, Lina simte răceala de gheață din
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]