493 matches
-
semnul amintirii și al lacrimii. Abia ieșit din Facultate, profesorul stagiar A.M. suspină după vremea studenției; și abia scăpat de teribila navetă profesională, pare să o regrete liric. Într-o generație ce se definește prin ironie și spirit ludic, Alexandru Mușina se dovedește, dacă îi crăpăm pojghița de sarcasm verbal, un mare sentimental; un autor dominat de amintiri și copleșit, cu toată mobilitatea sa intelectuală, de afecte. Două exemple, în registre diferite, dar într-o aceeași diagramă a unei tristeți... iremediabile
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
ca atare, sînt privite și abordate dintr-un unghi personal, cu un polemism implicit de bună factură. Așa cum versurile tînărului Geo Dumitrescu aruncau cu vitrion în obrazul pur al poeziei moderniste din interbelic, mai multe pagini din antologia lui Alexandru Mușina par a fi replici directe și fine parodii la neomodernismul nichitastănescian. Crenelurile abstracte din 11 Elegii, toată acea tensiune a speculației care înghite și consumă realul, în trepte de combustie anunțate oracular, sînt convertite, în versurile obraznicului profesor de franceză
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
unei concepții cît se poate de serioase asupra poeziei, asupra rezoluției artistice a acesteia. Dacă Nichita Stănescu și ceilalți autori de vîrf ai modernismului postbelic fac poezie din tot ceea ce ating, folosindu-și degetele ca pe niște baghete magice, Alexandru Mușina și congenerii săi "optzeciști" își parcurg experiențele și își trăiesc viața în poemele pe care le scriu. Distanța dintre realitate și text dispare, poezia se transformă dintr-un substitut al biografiei într-o variantă versificată a ei. Personalizarea, tonul familiar
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
ei. Personalizarea, tonul familiar, prozaismul au așadar o justificare artistică, la vie en prose însemnînd mai mult decît autentismul dubios prin care cîțiva tineri scriitori ("poeți" și "prozatori", deopotrivă) își încearcă, azi, norocul literar. Din remarcabila antologie a lui Alexandru Mușina (în care ne zgîrie urechea numai două-trei poeme din ciclul Puncții, encefalograme, radiografii, alături de postfața prețioasă și emfatică a lui Al. Cistelecan), se pot desprinde multe poeme ce rezistă cu brio și după douăzeci de ani de la data scrierii lor
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
a modernismului înalt, ci, mai simplu, prin investiția de talent, inteligență și expresivitate întoarsă pe care autorul a făcut-o în anii săi creativi. După care, venind Revoluția, poetul n-a prea mai scris, dar a intrat în manuale. Alexandru Mușina, Poeme alese. 1975-2000, postfață de Al. Cistelecan, Editura Aula, Brașov, 2003, 208 p.
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
tristețe că este una din verigile slabe care a cedat și nu poate persista într-un canon reînnoit. Principala greșeală de construcție constă în faptul că, vrând să dea o destinație didactică gestului de întemeiere a unui nou canon, Al. Mușina și Al. Cistelecan nu au început cu ceea ce trebuia început: cu clasicii, ca temei și nucleu tare al oricărui canon didactic. Cărțile despre Slavici, Coșbuc și Rebreanu au fost adăugate recent. Desigur, pot veni și vor veni, probabil, alte nume
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
să fie compromisă. Un alt viciu e absența criticilor legitimizatori. Doar două nume (Ion Bălu și Cornel Ungureanu) sunt printre colaboratori din generația șaizeci, unul (Cornel Moraru) dintre șaptezeciști, câțiva optzeciști (nu-i mai enumăr) și mulți foarte tineri. Al. Mușina, în tandem cu Al. Cistelecan au improvizat (poate cuvântul e prea tare și trebuie să avem răbdare până la viitoarele îndreptări) un așa-zis „canon”, propus ca atare într-o colecție editorială așezată sub această siglă promițătoare: CANON, de la a cărei
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
Popovici Facultatea brașoveană de Litere e o excepție pe harta universitară a filologiei, nu numai prin faptul că e spaiu de împlinire a vocației teoretice (și implicit academice) a unui întreg eșalon al literaturii românești optzeciste (Gheorghe Crăciun și Alexandru Mușina printre ei) și nouăzeciste, ci și datorită constantei preocupări a acestora pentru formarea tinerilor scriitori și critici. Era cît se poate de natural, astfel, ca, după cîteva promoții de masteranzi în Literatură și comunicare, experiența scriitoricească a acestora să se
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
și ei sînt în formare. Junii ’03 e clar un extraordinar de util barometru pentru starea de coagulare a viitorului scriitoricesc. Poate nu va fi singurul. Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, îngrijită de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Alexandru Mușina, Cuvînt înainte de Andrei Bodiu, Brașov, Interval, 2003
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
Ion Simuț Proprietar și director al Editurii brașovene „Aula”, scriitor important (poet și critic) al generației ’80, publicist cu atitudini inconformiste în viața literară, Alexandru Mușina e unul dintre editorii particulari pricepuți, competenți, cu devotament pentru carte și pentru scriitorul contemporan. În 2000, a inițiat colecția „Canon”, a cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
texte. Controversele pot începe de la pretenția colecției de a configura un canon, de a propune schimbări în ierarhia valorilor actuale, poate că mai ales în sensul detronării unor șaizeciști, ambiția dintotdeauna a celor mai mulți dintre optzeciștii ofensivi. Nu știu ca Al. Mușina sau Al. Cistelecan să fi dat undeva o motivație a proiectului și nici nu cred că era absolut necesar. Ne ajung cele 30 de cărți din colecția „Canon” pentru a înțelege intențiile și pentru a face observațiile critice deductibile. Tabloul
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
Ion Pillat, Opere, vol. IV, București, Ed. Du Style. Se va acorda un premiu. LITERATURĂ PENTRU COPII ȘI TINERET. Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor, București, Ed. Humanitas l Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Cluj, Ed. Societății Culturale "Lucian Blaga" l Alexandru Mușina, Și animalele sunt oameni, Brașov, Ed. Aula. Se va acorda un premiu. DEBUTURI. Marius Theodor Barna, Erotica 2000, Pitești, Ed. Paralela 45 (teatru) l Alexandra Ciocârlie, Juvenal, București, Ed. Academiei ( critică literară) l Ștefania Coșovei, Deziluziiiluzii, București, Ed. Semne (poezie
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
Alexandru Mușina Xistens Lumina dimineții nu poate să o sintetizeze Nimeni. Nici chiar Magister Eminens. Care, între retorte,-n hangarul lui imens, Nu face altceva decît să delireze. Despre o Lume Pură, de biți, despre un Ens Din cipuri, circuite, eventual anexe
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
februarie, 1956, în București absolventă a Facultății de Filologie a Universității București (secția română-engleză), promoția 1980. Cărți publicate: Un război de o sută de ani, Editura Albatros, 1981; Cinci (antologie colectivă, împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu), Editura Litera, 1982; Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986; Au carrefour des grandes routes commersiales, Editura EST, Paris, 1990, în traducerea lui Sebastian Reichmann; Atelierele, Editura Cartea Românească, 1991; Les ateliers, Editura EST, Paris, 1991
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
compact, de generație, a celor care au scris poezie postmodernă la noi: Magda Cîrneci, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Mariana Marin, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu. Sase sînt de altfel și autorii "clasicizați" prin intrarea în manuale: Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Florin Iaru, Romulus Bucur, Ioan Stratan și Cristian Popescu. E iarăși importantă, mai ales sub aspect teoretic, o listă de nume ale literaturii contemporane intrate în manuale, din moment ce acesta pare a fi primul pas al canonizării lor și al genului
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
care-o urmează e cea a depistării și încercuirii atente a unor nuclee ale creațiilor ajunse în vizorul d-sale, operație încununată de emisia câte unei observații care surprinde cu acuitate "specificul estetic": "Caragiale stă permanent în umbra lui Alexandru Mușina. Poetul critică, ironizează, joacă farse, poartă diferite măști, acuză, blamează, e răzvrătit și sceptic, sarcastic și burlesc (...). Abia când îl citești pe Mușina vezi cât de aproape de Caragiale e Emil Cioran". în răspăr cu impresia curentă a unei combativități subiectiv
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
emisia câte unei observații care surprinde cu acuitate "specificul estetic": "Caragiale stă permanent în umbra lui Alexandru Mușina. Poetul critică, ironizează, joacă farse, poartă diferite măști, acuză, blamează, e răzvrătit și sceptic, sarcastic și burlesc (...). Abia când îl citești pe Mușina vezi cât de aproape de Caragiale e Emil Cioran". în răspăr cu impresia curentă a unei combativități subiectiv asumate, "Monica Lovinescu trăiește într-un fel de ipostază impersonală a sa, care - mai presus parcă de controlul propriei conștiințe, dar nu și
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
ci de sprijinul concret pentru materializarea lor. Ieșim din pasa melancolică parcurgând cronicile literare din Vatra, semnate de trei excelenți critici tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu atenție și păstrat, întrucât rezumă, printre altele, o dramă a conștiinței publice românești
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
trompetă urmat de vocea tunătoare a purtătorului de cuvânt apocaliptic anunțând: -"Aviara" ante portas!, adică la ușa apartamentului... Asta, deși vedeam la telejurnale, și într-o mulțime de reportaje, cum " Toată floarea cea vestită" a autorităților hoinărea prin vatra strămoșească mușinând cu importanță corespunzător-telegenică nu cumva vreun H5 sub acoperire cu N1 să declanșeze blitzkrieg-ul. Mă, oameni buni, vă spun: coșmarul se ținea de mine ca... precum... În sfârșit, să zicem, ca Prima Tv de serialul "Dragostea de la Clejani", Pro Tv
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
niște șoareci de bibliotecă. Dar cred că ne mai facem timp și să trăim, deși pentru critică, asta nu-i foarte relevant". Pentru Al. Cistelecan, care ne amintește că, acum câțiva ani, a demisionat simbolic din generația ^80, odată cu Alexandru Mușina și Virgil Podoabă, a fi "critic important" al generației tale nu e chiar mare lucru: "e ca și cum ai fi critic important al propriului cartier". După cum nu aderă nici la opinia, foarte răspândită, că rostul criticului este acela de a trăi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
nu rata vreo oportunitate. După un timp, se trage linie, se adună și se scade: criticii adevărați rămân în cursă, pseudocriticii dispar în peisaj. Vremea bilanțului și a culegerii (în ambele sensuri: editorial și gospodăresc-simbolic) a venit și pentru Alexandru Mușina, membru de frunte al generației '80, din care totuși și-a dat acum câțiva ani demisia (!), împreună cu Al. Cistelecan. Scrisorile unui fazan, cu subtitlul Epistolarul de la Olănești, reunește scrisorile deschise trimise de fostul ,optzecist" colegului său de disidență, precum și unui
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
ulterior, într-un volum) ale lui Emil Brumaru. Dar această aparentă non-comunicare servește devoalării emitentului, ca și retoricii sale ușor plângărețe, de om neînțeles și singur, ,fazan" captiv într-o colivie provincială. Dacă ar fi avut feed-back, scrisorile lui Alexandru Mușina ar fi fost parte a unui întreg, iar autorul lor - unul dintre conlocutori. Astfel însă, i se dă prilejul de a ocupa prim-planul și de a merge pe propriile urme, vorbind numai despre subiectele care-l interesează și adâncind
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Vakulovski). Una dintre problemele cu care se confruntă este chiar această multiplă specializare ce-l proiectează uneori în plin conflict de interese. Mai mulți colaboratori ai Editurii Aula întrerup indignați relațiile cu directorul acesteia, nevoind să facă distincție între editorul Mușina și scriitorul cu același nume. Primul publică volume într-un regim al economiei de piață și încheie contracte cu diverși autori; al doilea este el însuși autor și își îngăduie prezervarea tuturor libertăților sale critice și creatoare. ,Cămașa de forță
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
pe culoarele Facultății; și preocupați de cu totul alte teme în coloanele gazetei. Și invers: vituperăm oral împotriva unei personulități agasante, dar până la publicarea acestor opiniuni fermitatea noastră slăbește, se diminuează, se transformă în altceva. Cu riscurile de rigoare, Alexandru Mușina își propune, explicit, ,translatarea, trecerea în spațiul public (publicarea în ŤVatrať mai ales) de opinii, informații, sujeturi care preocupă pe toată lumea, sunt discutate pe larg, dar en privé" (p. 72). Și astfel, elementele de bârfă devin posibile elemente de discuție
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
astfel, elementele de bârfă devin posibile elemente de discuție. Epistolele către ,cher Virgil" caută un ton mai grav, expeditorul abordând teme complexe și conexe, pentru a le diseca metodic. Fără a-și reprima ironia la adresa ,experienței revelatoare" a criticului, Alexandru Mușina se comportă față de acesta ca un învățăcel dornic să-l impresioneze pe magistru. Tăcerea lui Cis este complice, cea a lui Podoabă pare enigmatică. Unul dintre subiectele care vin și revin, obsesiv, în scrisul autorului este cel al marginalității provinciale
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]