102 matches
-
în peisaje apocaliptice, față de care Antarctica e un joc de copii); în culoarul cu fosile Gina n-a fost cuminte: a deșurubat o piuliță cu care era prins genunchiul cerbului uriaș, al cărui schelet era dominat de niște coarne galbene, mucede, ca de ipsos, s-a cățărat pe cupola pietrificată a mamiferului cu carapace și-a încercat să deschidă geamul în spatele căruia, ca un fel de struț scheletic, se afla diornisul. Lângă ghearele lui, în nisip, se rotunjeau două ouă fosilizate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fotografiile ovale, prinse în perete, unde fețele lor tinere de miri - a Vicăi și a unchiului Delcă - se priveau cu frunțile strânse de cununiile lucitoare. Dormitorul lor, unde n-a mai călcat, pentru că nu suportă mirosul de gaz și de muced care-a intrat în mobile, în haine. Ce ciudată amintirea prăvăliei, atât de imensă pe-atunci, cu rafturile înalte până-n tavan, cu tejgheaua sub care îi plăcea să se joace, urmărind fascinat clătinarea imperceptibilă a balanței. Și seara când îi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să deschidă geamul rotund al mansardei, strigând încântată că seamănă cu hubloul unui vapor ; nemaipăsându-i nici de discreție, nici de prudență, riscând pentru un capriciu să fie văzută și să se compromită. Îi păruse totul șarmant, minus mirosul de muced pe care îl remarcase. Ce pretenții să ai de la o cameră mobilată ? replicaseși tu. Ea însă trăia o stare specială, nemaivăzând până atunci o cameră de holtei. Cel puțin, așa spusese. Și apoi confesiunile ei, în timp ce se așezase pe un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și, în timp ce mergeam, m-a izbit iar duhoarea de la maidanul învecinat ; prin zăbrelele gardului am văzut ciulinii plini de praf, o tufă imensă de mătrăgună crescută pe un dâmb de gunoi, un câine flocăit care tocmai ridica piciorul, câțiva pari mucezi și fără rost, care se înfigeau în cerul decolorat. Nu mă durea însă nimic și dacă voiam, nici n avea să-mi pese deloc. Altfel, soarele ardea mult prea tare, așa că mi-am ridicat berjera, lăsând sub bărbie panglica largă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu este într-adevăr nebună. Gândindu-mă, am ajuns să fiu aproape sigur că moștenește o formă de neurastenie. Dar ce se mai poate spera când ne tratăm unul pe celălalt de neurastenici ? în chioșc era neplăcut. Un miros de muced provocat de umezeala celor câteva zile de toamnă, pânze lipicioase de păianjen peste tot, praf cât vrei, frunze uscate ! O pasăre mi se găinățase în creștet, probabil când am trecut pe sub nuc, și încă mă mai ștergeam, deranjat, cu batista
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aici ! Asta nu-i filantropie, tu te laisses faire, spune Niki, și are, ca totdeauna, dreptate ! Stai nemișcată și-ți rezemi ceafa pe spătarul înalt, pielea lui coaptă a plesnit de veche și din ea îți curge în păr rumeguș muced, dar nu te mișca, nu ! Musafirii care spală vasele în bucătărie au să te audă ! Mesteci torta tot mai greu, din conștiinciozitatea ta obișnuită, pentru că tot n-ai cum să ieși, păzită cum ești de scaunele din jurul mesei. E un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce tot cauți acolo ? — Ochelarii-i caut, dar-ar dracu-n ei ! Poate i-ai uitat acasă ! Sau aici, prin bucătărie ! Și adu-ți și dumneata o ceșcuță pentru cafea ! Ei, lasă, numai o gură ! Uf, ce miros dezgustător ! De muced, de gaz ! Săraca, a avut intenție bună, dar... Din păcate, toate hainele ei miros așa, după ce pleacă trebuie să aerisesc în urmă ! Este și ea o biată bătrână, și n-a mai găsit alte soluții ca să lupte cu mizeria ! Soluția
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
respiră greu, aerul e atât de apăsător încât îl simți cum îți strivește pieptul. V-ar supăra, scumpul meu compatriot, dacă am ieși să ne plimbăm puțin prin oraș? Mulțumesc. Cât de frumoase sunt canalele seara! Îmi place răsuflarea apei mucede, mirosul frunzelor uscate care putrezesc în canal și acela, funebru, ce urcă dinspre șalupele pline cu flori. Nu, nu, gustul ăsta n-are nimic morbid, credeți-mă. Dimpotrivă, e vorba de o hotărâre a mea. Adevărul e că fac tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
prooroc. La urma urmei, asta și sunt, în pustiul acesta de piatră, de cețuri și de ape putrede: prooroc fără vlagă pentru searbede vremi, Elie fără Mesia, ars de friguri și îmbuibat cu alcool, cu spatele lipit de o ușă mucedă, cu degetul ridicat spre cerul scund, zvârlind blesteme asupra oamenilor fără lege care nu pot îndura nici un fel de judecată. Căci n-o pot îndura, dragul meu, și cu asta am spus totul. Cel care se supune unei legi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Lăsă-mă să mor acum/ Să nu te mai văd trecând!” Iată și o analiză lucidă, anticipativă „postmortem”. Autorul se vede ajuns din vreascuri și lut, hrană pentru viermi, primind drept moștenire, ca o răsplată, - „o lungă zăbavă”, iar „Pe mucedul locaș/Și în tigva goală cântă/Un singur greieraș.” O viziune, pe undeva, shachesperiană, cu adausul introspectiv și sumbru de lăcaș pustiu, unde alte vietăți dau concerte. De reținut filosofia autorului în dialog cu pământul ca plămadă: „În pământ, pământ
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
sărută cu galanterie mănușa. Vesel, o invită să mai poftească : - Eu știu că domnu’ avocat are clientelă bună și-și mărește casa. Și la așa casă mare trebuie mobilă frumoasă. În gangul de lângă ușa prăvăliei miroase a șobolani. O răsuflare mucedă trage prin gârliciul beciului. Gangul dă într-o curte interioară, pavată cu pietre de râu, care dispare sub frânghii cu rufe colorate. La catul clădirii urcă un păienjeniș de scări exterioare, acoperite cu o șandrama din scândură vopsită în care
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
aceleia să vină cu mine să facem dragoste și ea a venit. 14. Înșiruind aceste mici ticăloșii existente în mai toate viețile adolescenților, vorbesc, de fapt, despre un pat așternut cu petale de crini până la care drumul duce printre reziduuri mucede și excremente; poate că rostul lor e să atenueze până la suportabil niște dogoritoare raze lăuntrice, poate că vorbăria mea alimentează forța presimțită a tăcerii fiecăruia, dezvăluind, pe invers, partea cealaltă, în care măsurile, toate măsurile, sunt iluzorii, și așa mai
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
puteam dormi pentru că numai oamenii înzestrați cu însușiri speciale pot dormi în picioare și nu aveam de ce să mă rezem ca să dorm; de-a lungul pereților mișunau păduchii. Când izbuteam să ațipesc un pic, pe vine, ghemuit undeva, pe cimentul muced, venea un om, unul gol, se spunea că ar fi nebun, în orice caz, era nebun de profesie, ceea ce e cam același lucru, și mă ungea pe față cu materiale scoase din hârdău pe când borfașii râdeau, se distrau și ei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
capul mare. Privi circumspect în jur și-i sări în poală. Dragu o contempla năuc. Pe neașteptate, doamna Miga izbucni într-un râs isteric. Canalul căsca o gură neagră. Inginerul se aplecă încercînd să străpungă întunericul cu lanterna. Mirosea greu, muced, un iz compact din care aveai impresia că ai putea rupe bucăți. Măsură din ochi diametrul. ― Cam 60 de centimetri, aprecie și îl trecu un frison. Avea oroare de spațiile închise, visa acoperișuri de sticlă, glisante, verande largi deschise spre
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
șopti Ignatius domnului Levy. Veniți în camera mea! Vreau să vă arăt ceva. — Să nu credeți o vorbă din ce vă spune! strigă după ei doamna Reilly, pe când fiul ei îl trăgea pe domnul Levy prin ușă în camera lui mucedă. — Lasă-l, te rog, în pace, spuse domnul Levy doamnei Reilly, cu oarecare fermitate. Femeia aceasta nu i-ar fi dat nici măcar o șansă propriului ei fiu. Era la fel de rea ca și soția lui. Nu era de mirare că Reilly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ă și ne veți plăti? ă Da. Madame Kezel luă o farfurie din dulap pe care o umplu cu un lichid gros și maro, după care i-o dădu lui Porfiri cu o lingură și cu o coajă de pâine mucedă. ă Dacă ați putea să îl rugați pe Pavel Pavelovici să nu își mai exprime gratitudinea în fața soțului meu... ă Am înțeles. ă Sau în fața mea. Nu avem nevoie de gratitudinea sa. Porfiri duse supa în camera lui Virginski. Studentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
flori, albe si bogate, pe care atunci le scutura boarea lui aprilie. Lăutarii cântau în convoi ce-i plăcuse Stăpânului la viața lui: La șalul cel negru, PIfngeam ta tăcere, Of, mama mea, Că nimeni nu mă mai iubea... Și mucede ziduri deasupra M-acopereau, Of, mama mea, 315 Iubită avusesem, se duse și ea... Străin sub bolta cea rece, Timpul ce trece, Cum așteptam, Of, mama mea! Dase un plâns în pungași și drumul nu se mai isprăvea. Țiganii băteau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
galbenă a lunei, ce face să răsfrângă mur de mur în țâșniri uriașe și fantastice, și de - acestea fantasme eu fug din colț în colț, lănțuit în lanțuri grele, cu ochii înfundați și rătăciți, tîrîndu-mi în brațe mormanul de paie mucede pe care dorm. Fug de-o rază palidă, căci se-ntrupează în duh, în umbra cea urâtă a morții, fug de umbra unui zid, căci îmi pare un uriaș de piatră ce-și ridică pumnii ca să mă zdrobească. Gândesc să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
O, turn! de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-oștirea românească, În muta voastră șoaptă cîte-mi vorbiți acu.” Într-o lamentație obosită, cu slabe mijloace figurative. Comparația poeziei cu glasul preacobitor al cucuvăii, vestala acestor ziduri mucede, nu este deloc nouă. Poemul se Încheie, Într-o notă mai energică, cu vestirea zorilor. De remarcat că Heliade dă deseori meditațiilor sale asemenea Încheieri Întăritoare, dovadă că el atribuie poemelor și o funcție pedagogică. Strofele finale din O noapte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
înăuntru. În camera lipsită de ferestre, întunericul era deplin. De acolo nu se mai putea merge mai departe. Având această putere, întunericul parcă respira, ca într-un fel de vortex, căci se auzea doar expirând, aerul inspirat venea, răcoros și muced, din altă parte. Turnă din sticlă în ghiveciul cu flori din cârpă. Apoi apropie bricheta. Planta se aprinse voioasă, florile se adunară într-o singură pălălaie. Luă ghiveciul și-l puse pe biroul lui. Apoi privi flacăra, adunând imagini vechi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
coace. După ce furunculul sparge, se unge cu alifie din ceară și unt proaspăt sau se pun frunze de mur, de minciună, de nalbă, de fasole fiartă, de ceapă fiartă cu ceară, frunze de calopăr, brusture, podbal cu zârnă, cu scai muced. Spălări cu fiertură de peliniță, frunze de orbalț, de nuc, de coada calului. Băi cu fiertură de iarbă neagră, cu mărul lupului, iarba țapului sau iarba faptului. Ceai din urzică moartă albă, din care se consumă 2-3 căni pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ghiață să se poprească cu totul... în tot cuprinsul județului, fiind foarte vătămătoare". Era oprită și vânzarea racilor de orice calitate, a peștelui mort sau vechi, a păstrămurilor și a peștelui sărat ce vor fi vechi, sărate peste măsură și mucede"; măcelarii urmau să vândă numai carne proaspătă, iar brutarii doar pâine coaptă; în sfârșit, era de mare folos "împuținarea cât prin putință a cărnii de râmători și a băuturilor"271. Cu toate măsurile preventive, probabil niciodată aplicate integral și corect
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
către tâmplă în nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormântul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mână de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de ghiață în noapte-nfășurat Cu giulgiul nepăsării, un fulger iaca trece Și de-a virtuții raze tot templu-i decorat. În nimbul ce-ncunună mormântul se zărește: Lipnițul, Grumăzeștii și Balta și Ciceu, Dumbrava roșă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ruina încă fumegândă a unui sat de colibi; mai în avanscenă, turnul vechi și negru a bisericei satului - c-o mică biserică de lemn, cu ferestrele mici și cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământul de șindrile negre și mucede. Un aspect trist și de risipă. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. În avanscenă de a lung un trunchi răsturnat și putred, care coprinde avanscena. Pe el șade Mureșanu visătoriu. Când sună din turn clopotul cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aminte de gustul de pui de pisică proaspăt fătat în gura ta. Și dacă vrei să știi, din cauza vinului ăla găsit probabil prin cine știe ce gunoi, care avea gust de spălătură de vase recuperată dintr-un WC nespălat, amestecată cu oțet muced și rânced, m-a trecut căcarea aia năprasnică. Oricum nu mai conta, nu mai simțeam nici mirosul lui, nici al produselor dejectate de mine. Conversam ca doi oameni liberi și împuțiți, el, că așa a vrut soarta lui, eu, că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]