469 matches
-
cucuruzul, cum se coc holdele, cum se Împerechează câinii. Vedea cu ochii lui de porc În care ardeau două lămpașe mici de carbid, maci și albăstrele, salvii și ciulini, stoluri de grauri și de ciori. Auzea cum behăie oile, cum mug vacile, cum fornăie caii, cum miorlăie mâțele. Și noi În jurul lui, pe rând, cu găleata de lături, mergeam doi kilometri pe jos, și pe sus tot atâta ar fi fost, dar nu era voie În autobuz să amesteci mirosul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o poziție de rugă și panică. Omul a făcut curat, a gătit bunătăți de tot felul și a băut și două pahare de vin roșu "puterea ursului" sau "sînge de taur". Vinul ăsta cică face ce face și te trezești mugind ca un zimbru, sau ca un bizon în călduri. Inima îi bătea în gît și avea emoții de începător în făcutul prostiilor. Geta sună prelung, Geta intră în casă, Geta îl înșfacă de după gît și tot Geta îl sufocă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
folos ! Un fulger înconjură deodată zarea și începu să cadă ploaia. Repede și deasă. Așa de deasă, de parcă ne scufundaserăm deja. Peste tot, numai apă. Și în nările mele. Abia respiram. Marea fierbea. Îi auzisem pe alții spunând că marea "mugește", "urlă", dar nu era nimic din toate astea. Cu fiecare fulger, se făcea tot mai mare tăcerea mării tunet după tunet se rostogoleau și acopereau tot ce se putea auzi. Cade cerul ! am mai apucat să strig. De văzut nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
imaginând cel al unui cal, trebuiau să îl urmeze. Bucuriile copilăriei au trebuit uitate repede, căci îndeletnicirile bărbaților plecați pe front trebuiau îndeplinite. Distribuția poștei rămăsese tot în grija lui, dar trebuia să o facă în goana mare, căci vitele mugeau, trebuiau mulse și duse la islaz, ulucul de adăpare trebuia umplut cu apă scoasă din fântâna adâncă. Tot el trebuia să înlocuiască pe domnul Ovidiu la treburile mărunte de pe lângă casă, unde doamna Ana, care nu dăduse ascultare ordinului de refugiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spânzurat de mâine... În fine spânzurat?... nu prea știu... Radiourile sunt contradictorii... ba spânzurat! ba ciopârțit!... sfârtecat?... În orice caz osânda se apropie... O chestie de ore... Din Brazzaville, Berna sau Tobolsk, prin toate ferestrele cartierului, asta se rage, se mugește, se cârâie... La microfonul vitejilor din Londra e „tras în țeapă”!... New York cea mai cumplită asmuțire! Monstrul din Montmartre va fi hăcuit! De-asta au venit amândoi... Clémence și fiu-său... Devine iminent... Nu prea ascult eu radiourile dar mă
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
vînturi asiatici, Cu valuri ce s-aruncă pe coastele sălbatici Lăsa să se auză un gemet infinit! Abia un val se sparge de colțul de granit, Abia se răspîndește și alt val îi urmează, Urmat de alte valuri ce-ajung, mugesc, spumează Și se anunț departe, pe ceru-umbros albind, Trufașe, gemătoare, necontenit venind. Dar vasul naintează p-o mare ca o gheață Și Samos se arată prin azurită ceață. Al lumii far se culcă și-așterne, apuind, Pe mare altă mare
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
rînd, pentru că aveam un frate la politici, condamnat de Tribunalul Militar. Am crezut că mă suni să îmi spui succes. Și-mi spui că n-a găsit Tinu ciment! De mine chiar nu-ți pasă? Începusem normal - la sfîrșitul discursului mugeam ca o vită înjunghiată în inimă. Știam năravul țăranilor, cîinoșenia lor: dacă le pleacă un copil de-acasă, e bun plecat, ca mort pentru moștenire, îl iau în calcul numai cînd au nevoie de ceva, poate de-o relație la
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
iepuri cenușii, împrăștiind halice într-aiure. Ninsoare agresată, nu arar, De câte-un Crivăț dres cu falconide, Ca-ntr-un tărâm crispat și funerar, Când șișca nopții borta și-o deschide. Ninsoare, tu, să nu te sparii, nici Dac-ar mugi Boreu prin iarna-ntreagă! Ci fă-ți de cap în tinda mea, aici, Lângă bătrânul tău, ninsoare dragă!
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
mare Târziu, trezirea, un verde pur, verde pur, un foșnet, un scâncet, un murmur, o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla, - dezleagă-te, dezleagă-mă, cravată a lui Gellu Naum! Dezleagă-mă, te rog, și Tu, Doamne, să vină Dezlegarea!
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
Ia scoală-te! Uite ce: mori sau te face Tropăneață șef de atelaj?! Asta e președinte la colectiv! Îți dă boii, carul și plugul înapoi. Ai cu ce munci! Cumva, o scoatem noi la lumină! O pereche de boi au mugit în dreptul casei. Stan i-a auzit și i-a recunoscut. Erau ai lui. Îi adusese Băcanu. S-a răsucit în pat, apoi s-a ridicat. Cu greu, a ajuns în prispa. a ridicat ochii spre înălțimi, deasupra dealurilor. Cerul era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Emil Brumaru Aș vrea să fiu prinț Și să dărui medalii Agățate de sîni Atîrnate de talii Și la urmă pios Chiar și globul de aur Pentru mîndrul tău dos Luat în coarne de-un taur Cînd tribunele mug Și amurgul agale-i Aș vrea sa fiu prinț Și să-ți dărui medalii...
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10307_a_11632]
-
Ioane să-ți mai ... XVIII. BOUL, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016. Boul Un bou,ce se credea taur de rasă Bătrân de-acum,dar încă tot holtei Dorind să dea confraților săi clasă, Mugea nervos adesea, la viței. Vedea în față roșu,de furie Când nu era de dânșii ascultat Și mai ales (că boii au mândrie) Nu accepta să fie ignorat. Copita folosea pe post de armă Cu coarnele pe toți amenințând, Sărmanul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
poartă din păcate, Dacă greșesc cumva, să-mi spuneți voi Aș da orice să n-am însă,dreptate! Citește mai mult BoulUn bou,ce se credea taur de rasăBătrân de-acum,dar încă tot holteiDorind să dea confraților săi clasă,Mugea nervos adesea, la viței.Vedea în față roșu,de furieCând nu era de dânșii ascultatși mai ales (că boii au mândrie) Nu accepta să fie ignorat.Copita folosea pe post de armăCu coarnele pe toți amenințând,Sărmanul bou,nici n-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
căt era de lung printre lădițe și meseînsă nimănui din piață nu părea prea rău să-i pese,... XXVI. TESTAMENT, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016. Testament Un bou bolnav,bătrăn trecut prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
înstelată și plaiurile mioritice, ca într-o grădină de rai cu valuri de verdeață și flori multicolore ce răspândesc în jur un parfum amețitor. Dar atmosfera din ogradă se tensionă și deodată calul necheză, păsările din coteț se agitară, vaca mugii, oile și berbecii behăiră iar câinele se repezii schelălăind de la poartă la pridvor. Pătru auzi zarva prin somn și întredeschise ochii. Lumina de la lampă pâlpâia agitată aruncând pe pereții albi umbre cu forme ciudate. Buimăcit, se frecă la ochi și
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
face totul mai frumos. După căderi din treaptă-n treaptă Învârte roțile de mori, Pârâul apele-și îndreaptă Și-ajunge pân’ la urmă-n mări. Se scurge apa pe sub punte Scăldând colina înverzită, Lansând suspine tot mai multe Și marea muge însorită. Este-o întreagă feerie Cuibul Reginei liniștit, Grădina e natură vie Și-n răsărit și-n asfințit. Ionel GRECU Referință Bibliografică: BALCIC, GURĂ DE RAI / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1655, Anul V, 13 iulie 2015
BALCIC, GURĂ DE RAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384472_a_385801]
-
din apropiere și mai târziu le-am văzut plecând, probabil spre sălașele lor. Locul de păscut era înconjurat de un semicerc al brazilor înalți și mijlocii, cercul închizându-se cu cabana noastră. Unul dintre animale, se vede că se rătăcise, mugea lângă terasa unde luam masa cu lumina stinsă, fiindcă se înserase de-a binelea, doar câteva lumânări ardeau pe masă. Nu vedeam animalul, se făcuse de-acum beznă afară și în zadar, bine dispuși, îi tot repetam: „Cow, go home
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
noi fără acest animal domestic? Bine grăiește proverbul: „Vacă la casă - laptele-i pe masă”. Se spune că în America au fost aduse de Cristopher Columb. În cele din urmă, retrăgându-ne în camere, am auzit-o de câteva ori mugind la fereastra dormitorului meu. Mai apoi... tăcere. Din cauza oboselii, a vârstei înaintate, chipul meu luase expresia unei totale indiferențe față de tot ce fusese frumos și amuzant până atunci... O picoteală a minții, dar și bătăi întețite ale inimii, care grijulie
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
-i sânii. Ea nu reacționează, dar nici prea încântată nu este de asemenea tandrețe fațișă,chiar în public. “Este în călduri prespălatul, nu mai poate aștepta până acasă.... cred că nesimțitul este în stare să sară pe ea, chiar aici...” mugește Ștefan și scârbit pleacă fară să-și fi terminat meniul comandat. Acasă în dormitor, în patul larg,tânărul arhitect privește plafonul alb, imaculat cu lustra galbenă cu irizări aurii. Încearcă să facă o introspecție în eul său, caută să-și
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TESTAMENT Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Testament Un bou bolnav,bătrăn trecut prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd
TESTAMENT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382953_a_384282]
-
mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastră se arată un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în gheață-și osândesc chircite ramuri, Flori de
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastra se arătă un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă ... Citește mai mult Viscolul și lacrimaAna PodaruBrrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarna asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer,Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și vai,Măi trosnește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
mâini,După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini.La fereastră se arătă un copil îmbujorat...Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat,Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul,A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul.Vacile mugesc în grajduri, crapă ... XVI. BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016. Brăduț nins din codru- Colindul bradului Ana Podaru Au venit colindători, brăduț nins din codru, Cu frânghii la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
din patru bojoci : Bună ziua la Moș Ajun! Mâine la Crăciun! Patru, patru! Cred că jumătate din sat s-ar fi speriat de urletele noastre. Când urlam la o poartă, începeau să cotcodăcească găinile, curcanii se agitau furioși, oile behăiau, vacile mugeau, caii nechezau speriați, câinii lătrau mai amarnic, parcă provocam un cataclism. Numai fumul din coșurile caselor ieșea liniștit. Casele rămâneau mute, cu ușile nepăsătoare la urletele noastre. După ce repetam de câteva ori strigătura urlată, o dădeam pe colinda țipată : „Am
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
clipă, o suprafață Întunecată și compactă, probabil din piele sau din bronz. Se pare că omul purta o platoșă. Voia să verifice, dar văzându-l cum se apropia, milogul se grăbi să se desprindă din strânsoarea potrivnicului, care continua să mugească de durere. Îndreptându-se brusc din șale, cu o iuțeală nebănuită pentru Înfățișarea sa masivă, se ridică În picioare și o zbughi de partea cealaltă a străzii, strecurându-se printre trecătorii care se apropiau curioși și făcându-se nevăzut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]