63 matches
-
facă să vadă cu ochii minții, imagini demne de Coșbuc: Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș, Zboară mierlele-n tufiș, Iar din codri noaptea vine, Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele se aud mugind, Iar flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița pe ndelete Vin neveste de la râu Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând în stoluri fete, De la râu. Se ducea atunci o viață tihnită, patriarhală, când gospodarul nu-și punea problema
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ei și-ncepea a-mi povesti ba cimilituri, ba basme, ba-mi cânta cu vocea câte-o horă or câte o chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la gâturile vacilor cu ugerul greu de lapte suna alena și melancolic prin atmosfera cea dulce a serei 282. În împrejurări cruciale, omul-poet reacționează cu totul aparte; un amestec de disperare și o dorință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
împotriva lui Vrtra, balaurul uriaș care închidea apele în "adâncul muntelui", întărit de soma, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra ("fulger"), armă făurită de Tvaștr, îi crapă țeasta și eliberează apele care se îndreaptă spre mare "asemeni unor vaci mugind" (RV, I, 32). Bătălia unui zeu împotriva unui monstru ofidian sau marin constituie, se știe, o temă mitică destul de răspândită. Ne amintim lupta dintre Ra și Apophis, dintre zeul sumerian Ninurta și Asag, dintre Marduk și Tiamat, dintre zeul hittit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
doua secvență poetică e un pastel rustic al Înserării, se pare că unul din primele din literatura română: ,,Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la zgheab Întins pășea...” Se pare că poetul oferă mai Întâi imaginea terestră a unei lumi stând sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
piano tema I, în care pulsează mereu ,,motivul destinului”; începe repriza. Pe un acord prelungit, la început aproape neauzit, se ridică glasul oboiului într-o melodie suavă, înlăcrimată (adagio), dar care se luminează. După această mică insulă într-un ocean mugind agitat, motivul conducător reapare, crescând furtunos. După același semnal al cornilor auzit în expoziție, este readusă tema II, urmărită, ca și mai înainte, de motivul destinului. De aici planul reprizei este asemănător cu cel al expoziției. Partea II (andante con
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Creta, adică la el acasă, mitul Labirintului nici nu pomenește de Minotaur, care nu-i decât o bazaconie simplistă, de gust alexandrin, pentru a explica voracitatea intrinsecă a spațiului vital. − He-he! Am vrea noi să apară de undeva o bestie mugind, care să ne justifice teama, dar peste tot numai semeni panicați forfotind frenetic în căutarea ieșirii. Fiecare își zice că neapărat o parte din ceilalți trebuie să fi văzut monstrul pe viu, cu propriii lor ochi, și de-asta se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lichid spre ei, cum îi spulberă ca pe gâzele cele neînsemnate, cum se prăvălește spre oraș, cum se întâlnește cu cealaltă apă ieșită din matcă, apa fluviului, cum împreună rup digul vechi, de protecție, cum cele două ape se contopesc mugind ca un miliard de tauri furioși, cum se reped spre așezarea numită Serenite, cum o înghit, pur și simplu o înghit ca și cum niciodată n-ar fi existat pe fața pământului. *** Când s-a luminat de ziuă, nimic nu mai rămăsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
prin tăietura de la mijloc, Rică Venturiano care, înclinându-se în fața publicului, saluta cu un gest larg cu jobenul, sclipind din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Evenimentul supranatural este salutat printr-o grea și lentă năvală de vite, într-un tablou vrednic de Troyon: Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise Și vitele muginde la sghiab întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii originale" care dovedesc un proces mimetic superior, G. Topîrceanu (1890-1937) poate crea sub aparența de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-le; Voi broaște,-împrăștiați-vă veninul pe cărarea-mi; Voi meteori nimicitori, străluciți asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul primăverii cu-ale ei splendori; Nu lăsați grînele s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile". Voi rîușoare lin lucind, încetați să curgeți, Ori lunecați, umflate cu o moarte certă și otravă". "Voi comete livide, dați foc la cerurile populateCăci - -mîța cea roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]