92 matches
-
încercare relevante (EN 13650 sau echivalent; EN 16175 sau echivalent pentru Hg) care demonstrează îndeplinirea criteriului de mai sus. Se consideră că îndeplinesc criteriile enumerate produsele care dețin eticheta ecologică a UE pentru substraturi de cultură, amelioratori de sol și muici, în conformitate cu DECIZIA (UE) 2022/1244 A COMISIEI din 13 iulie 2022 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pentru substraturile de cultură și amelioratorii de sol a Comisiei sau o altă etichetă ecologică relevantă de
ANEXE din 27 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278051]
-
echivalent; b: EN 13039 sau echivalent; c: EN 13040 sau echivalent) care să demonstreze îndeplinirea criteriului de mai sus. Se consideră că îndeplinesc criteriile enumerate produsele care dețin eticheta ecologică a UE pentru substraturi de cultură, amelioratori de sol și muici, în conformitate cu DECIZIA (UE) 2022/1244 A COMISIEI din 13 iulie 2022 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pentru substraturile de cultură și amelioratorii de sol a Comisiei sau o altă etichetă ecologică relevantă de
ANEXE din 27 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278051]
-
rapoartele de încercare relevante a: ISO 6579 sau echivalent; b: CEN/TR 16193) care demonstrează îndeplinirea criteriului de mai sus. Se consideră că îndeplinesc criteriile enumerate produsele care dețin eticheta ecologică a UE pentru substraturi de cultură, amelioratori de sol și muici, în conformitate cu DECIZIA (UE) 2022/1244 A COMISIEI din 13 iulie 2022 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pentru substraturile de cultură și amelioratorii de sol a Comisiei sau o altă etichetă ecologică relevantă de
ANEXE din 27 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278051]
-
scurtă vreme, îi va prelua misia hărăzită de soartă! Îl luă pe după umeri pe băiat și-i împărtăși ce și cum... * Nu știa Filu cum trecuseră ăle două săptămâni până la Rusalii. Nici n-avusese cum să observe scurgerea timpului, doar muica Lisandra îl chemase zilnic, ba să-i croiască una, ba alta, numai și numai să aibă un costum aidoma cu restul cetei. În alte zile, Dinu îi vorbise despre podoabele veșmântului, despre rostul acestora în joc. Seară de seară, cu
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Acasa > Impact > Relatare > POVESTE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1563 din 12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Trei găinușe albe și înciorecate avea Muica Lina pe bătătură. Și pe Grivu, un dulău negru și bătrâior. Atât. Ăsta îi era tot avutul. Ba nu! Dobândise un ajutor prin grija preotului. Creițarii primiți astfel îi erau prea destul, de-o baniță de boabe, când și când
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
comoara-n coș, o acoperi c-un ștergar și luă drumul târgului. Ajunsă, nu găsi loc neam să-și așeze corfița. Un sătean vindea pe o măsuță verdețuri. O chemă și-i făcu loc lângă ștevia și ceapa lui verde. Muica Lina tocmai dezvelise marfa și poftea din priviri mușterii pentru ăle douăsprezece ouțe, când se trezi certată de omul cu ordinea în piață. O alungă de-acolo. Să se ducă în partea cu păsări și animale, să nu-i strice
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
cu palma coșul cu bunul ei... Biata, speriată de așa navală de răutate și prostie, se aplecă să ridice corfa, aflând rămasă doar o mână de găoci din care se prelinsese tot. Cum nimeni nu luase în seamă fapta hapsânului, Muica Lina o porni spre casă încetunel, făcându-și inimă bună că scăpase de furia răului. În drumul său trecu pe lângă o fântână și gândi să bea oțâră de apă să-i treacă și setea, și spaima cuibărită la inimă. Scoase
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
înțelese că mâna Domnului o alinase pentru ce-i făcuse năprasnicul acela. Până acasă dădu fiecărui om întâlnit câte un ou înroșit să-l aibă de Paște, că-i dar de la Dumnezeu. * Cât mai trăi, în fiecare an de-atunci, Muica Lina găsea în Joia Mare corfița plină cu ouă roșii din care împărțea în Duminica Paștelui celor din jur... Referință Bibliografică: POVESTE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1563, Anul V, 12 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
pe portița din fața casei, bălăngănind trăistuța în care își purta cu sfințenie tăblița pentru scris, cârpa pentru șters, bețișoarele pentru numărat și celelalte ustensile trebuincioase la școală. Era agitată și nerăbdătoare să-și întâlnească părinții să le spună ceva... - Taică, muică, unde intrarăți? - Aici suntem mamă! Ce strigi așa? Ce s-a întâmplat? - Tovarășul învățător zise să vă spun să mergeți Duminică, după slujbă, la ședința cu părinții. Era sfârșit de an școlar și se obișnuia a se prezenta situația școlară
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
Acasa > Impact > Relatare > ȘARPELE CASEI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În Duminica Floriilor, Muica Lina a lui Băcănuș venea încet-încet de la slujbă, ducând în batistă un pumn de anafură - să ia pe nemâncate toată săptămâna câte-o firimitură... Dă să treacă șoseaua, că stătea pe-o ulicioară ce se deschidea din dreptul lăcașului, când
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
care-l ogoi în ograda ei săracă, omenindu-l cu o strachină de lapte și-un colț de turtoi. Milogul sorbi cu plăcere printre plescăituri picul de lapte, pitind, însă, boțul uscat și galben în sânu-i trențăros. La căderea serii, Muica Lina îl îndeamnă la adăpost în grajdul dărăpănat unde-și găsea fereală și capra-i roșie, singura avere... Din ziua aceea, omul și-a hotărât loc de pază la poarta bătrânei. Sta acolo de dinaintea răsăritului și până se întuneca, plimbându
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
omul și-a hotărât loc de pază la poarta bătrânei. Sta acolo de dinaintea răsăritului și până se întuneca, plimbându-și ochii ciudat de galbeni în lungul și-n latul uliței, nefăcând nimic, doar sâsâind ușurel vaietul suferinței sale alinate de Muica Lina. Timpul trece după tipicul satului. Vara s-a dus... Muica se grijește de capră și de milog. Oftează într-una. Nici nopțile nu se ostoiește. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun braț de buruieni. Mai suduie căprița năroadă
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
acolo de dinaintea răsăritului și până se întuneca, plimbându-și ochii ciudat de galbeni în lungul și-n latul uliței, nefăcând nimic, doar sâsâind ușurel vaietul suferinței sale alinate de Muica Lina. Timpul trece după tipicul satului. Vara s-a dus... Muica se grijește de capră și de milog. Oftează într-una. Nici nopțile nu se ostoiește. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun braț de buruieni. Mai suduie căprița năroadă săltată pe prispă la flori. N-are stare. Nici să înghită
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
de unde creițari?! Milogul aude bolboroseala maicii azi, o aude mâine. Nu dă semn că pricepe oftaturile femeii. El își primește tainul, soarbe încetinel din dulceața laptelui, necruțând nici o picătură, iar cu boțul de mălai fuge încurcat, îndemnând către ușa grajdului. Muica Lina îl vede. Nu-i zice ni’ca, lăsându-l în treaba lui. Iar când dau față-n față, o țintuiește cu ochii straniu de galbeni. Parc-ar vrea să-i spună oarece. Și într-o dimineață, când biata curăța
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
acum în picioare de Marcu. Milogul apucă de ieși târâș din locul de iad, în vreme ce dinspre lădiță se-nălțau limbi șerpești de foc, devenind, într-o clipă, ucigătoare limbi de balaur... Dascălul pieri și el mânat de groaza trăită, iar Muica Lina, nesimțind amenințarea pârjolului, sta pironită în mijlocul grajdului. Desprins cu iuțeală din șirul de oameni veniți cu apă în cante s-oprească prăpădul, Culiță, feciorul lui Vlaicu, scăpă bătrâna de grinda în flăcări, gata să-i cadă în creștet... Ca
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
de Excelență, Ciocănești, 2008; - Mențiune - concursul național de creație (povești) „Ion Creangă”, Iași, 2009; - Mențiune - concursul de creație la festivalul internațional de poezie „Mihai Eminescu”, ediția a VIII-a, Sociațiunea Transilvania pentru literatură română și cultura poporului român - Despărțământul „Teodor Muică” Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș, 2009; - Premiul pentru carte de poezii pentru copii „Pe prispă cu greierii” - Fundația Culturală a Bucovinei, Suceava, 2010; - Premiul I pentru literatură pentru copii - Liga Scriitorilor Români ,2012; - Premiul III - Festivalul Internațional de poezie Starpress
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
Fâlfani, actualmente văduvă, dar care, la o adică, spărgea nuca-n buci, frate (folosirea trimilenarei expresii dovedește încă o dată puterea dăinuirii marilor tradiții)! Adică, muiere tăticu’, nu glumă, cuscra unei surori de-a doamnei Supreme. Nu era de ignorat! - Marinică, muică, iartă-mă dă vorbă proastă, că-s doar o biată muiere, da’ de ce nu faci tu ceva să le înghețe ălora căcatu-n cur și de spaimă să cumpere tehnologii dă la noi, muică, și cu asta să-i nenorocim definitiv
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
doamnei Supreme. Nu era de ignorat! - Marinică, muică, iartă-mă dă vorbă proastă, că-s doar o biată muiere, da’ de ce nu faci tu ceva să le înghețe ălora căcatu-n cur și de spaimă să cumpere tehnologii dă la noi, muică, și cu asta să-i nenorocim definitiv, să le scoatem dăn cap concurența!? - Pă’, asta vreau și io dadă, da’ nu-mi veni dreacu’ nici o idee-n minte, d-aia-s bolând dă cap și n-am somn dă trii
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
îmi adă deci paliciul, Să mut din loc din gîtu-mi, din rana lui, haliciul Care de ani o sută, ce zic? de ani o mie! Mi-a-ntrat în gîtu-mi palid în cruntă bătălie... [REGINA] O rege, rege... iată, se duce-acuma muica Să caute ciocanul și să-ți aducă țuica. (Vin miniștrii - fiecare are o bortă-n părete în care se bagă) [REGELE] Ministre de Interne, apari naintea me! Cum merg a tale treburi și țara noastră? [MINSTRUL DE INTERNE] Be! [REGELE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Traiectorii intestinale. Comunismul și bestialitatea, CL, 1997, 4; Alexandru Șipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală”, 1997, 11; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică, suntem neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998, 7; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi”, 1998, 26 octombrie; Dan Perșa, Jertfă și steag, TMS, 2000, 6; Tudor Cristea, Un
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
a liricii folclorice în general, s. are o structură internă construită pe baza paralelismelor. Sunt utilizate frecvent paralelismele de sinonimie, de gradație, de enumerație și, mai ales, paralelismul contrastant. Contrastul poate fi aparent, pentru a sublinia o trăsătură caracterologică („Fata muicăi cea bărbată / Cu cânepa nelucrată / Cu casa nescuturată”), sau poate fi real, reliefând o satiră socială („Are hâda șese boi / Mândra n-are nice doi”). Mai puțin întâlnite, epitetele contribuie la marcarea puternică a satirei, ducând-o, în unele portretizări
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
în dreptul cârciumii s-a adresat unei bătrâne ce ieșea din magazinul mixt, alăturat: - Sărut mâna, mamaie! Unde locuiește familia Gheorghe? - Care? Că e mai multe la noi în sat! - Păi, cea care are un băiat de îl cheamă Bradu. - Păi, muică, o iei pe prima uliță la dreapta și cam în capătul ei, înainte să ieși în câmp, e casa lor. Da, ‘tălica cine ești? - Sunt nora lor, soția lui Bradu. - Aaa!... s-a auzit și pe la noi că a avut
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
ei, înainte să ieși în câmp, e casa lor. Da, ‘tălica cine ești? - Sunt nora lor, soția lui Bradu. - Aaa!... s-a auzit și pe la noi că a avut ceva probleme, acolo pe unde era plecat... nu știu cum s-a întâmplat, muică, fiindcă era băiat cuminte când a plecat de la noi din sat, la școală, la București. - Mulțumesc, mamaie! îi zise Frosa, care nu vroia să se întindă prea mult la taină cu bătrâna. Și ea și copiii erau obosiți și se
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]