81 matches
-
volumele anterioare sunt componente interne ale unei structuri inerente literaturii de evocare. Aflăm că Bulzeștii nu sunt "un sat oarecare"; acolo oamenii sunt harnici și satul are "rânduielile lui", de aceea Moș Pătru Târziu regretă vremurile de odinioară: "La noi muierea pupa mâna bărbatului... și din dumneata nu-l scotea niciodată". Oamenii din Bulzești cred în descântece și în farmece (unde se sparge gălbenușul acolo este junghiul pe care îl tratează cu tutun și cu muștar, ceapă, ulei, din care se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
toate apoi îngropate la un loc curat. Mireasa cînd e încălțată cu pantofi ori ghete noi ce i se aduc de la ginere odată cu nunta, în ziua nunții să pună două grăunțe de usturoi în ghete, ca să facă doi copii numai. Muierea cînd își face moliftă după primul copil, să șază jos de trei ori pe drumul bisericii, ca copiii următori să-i nască la cîte trei ani. Cînd femeia naște pentru prima oară, ca să nu mai nască trei ani, e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al Valahiei, nepotul meu din partea fratelui Matei, pe Dimitrie Cantemir și pe doamna Casandra, nepoata mea din partea lui Șerban Vodă. Dacă nu-l lua țarul, pe Cantemir îl tăiau turcii pentru hiclenie, dar pe Casandra ba, că turcii nu taie muieri și Casandra cea cu ochi verzi, mazilită la Stambul, Doamne ce mai intrigi ar fi urzit, ca și până atunci de altfel. Deci iată că două persoane din complotul de astă vară au dispărut din joc. Să stăm strâmb și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâine despre altul, că și-a omorât nevasta, că a fost internat pentru reale turburări de comporta- ment pricinuite de sifilis, că a înfundat pușcăria, sau a ajuns pe cea mai umilă treaptă în profesiune din pricina beției sau a vreunei muieri oarecare... De ce îmi plăcea istoria? Fiindcă aveam sentimentul că trăiesc de atunci, de pe vremea egiptenilor și asirienilor. Aveam cincisprezece ani, dar îmi simțeam gândirea milenară (sentiment miraculos, care se micșorează pe măsură ce începem să trăim) și îmi dădeam seama că la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în lacrimi. Groparul stărui să răspundă "domnului locotenent", dar toate fură în zadar: Ilona plângea și nici în ruptul capului nu voia să deschidă gura. ― Ne pierdem vremea de pomană, domnule locotenent, zise în cele din urmă Vidor cu dispreț. Muierea tot muiere, din lacrimi n-o scoți nici cu șase boi... De altminteri, ce să mai lungim vorba, că fata trebuie să facă precum îi poruncesc eu! Se mai uită o clipă în ochii lui Apostol, apoi se duse la
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
bărbată devine de muiere, Iar mintea ta cu partea ei cea nălucitoare Nu încetează-n forme a plămădi, ușoare, Acele chipuri mândre în cântec înțelese: Cu chipuri pătimașe se umple ea adese. Când cântăreții nu-i vezi ș-a fi muieri se-ntîmplă, Atunci se bate-n tremur sângele tău sub tâmplă Și-n primitorii creeri îndată el încheagă Poftite chipuri albe - femei cu firea dragă. Nu fluerați de-aceea urechea-n versul iambic: Picioru-ușor se mișcă în saltul ditirambic, Fără de rânduială
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
obligație morală și mai ales sexuală. Îi privi chipul radios, covârșit în desfătări neascunse, ochii închiși de împliniri cumplite îi schimbară supozițiile, femeia aceasta se imprimase adânc în el... își spuse mirat-constatator fără să-și dea seama cu duioșie: - Însă, muierea asta... chiar ține la mine!? Nu se mișcă profesional, mai degrabă instinctual! Totul deveni atât de limpede și nu se mai gândi la nimic! Determină clar implozia care o seca. Aproape inconștientă gemu adânc, îl ținu strâns de umeri... nu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
istoria și cu un spion?*Limardo era slujbaș la poșta din Banderaló; și, mai direct, soțul doamnei. Dumneata nu mă poți contrazice. Uite ce-i, Îți voi spune toată tărășenia, așa cum mi-o Închipui. Tu i-ai luat lui Limardo muierea și l-ai lăsat să se chinuie În Banderaló. La trei ani după ce-l părăsise muierea, omul n-a mai suportat și-a hotărât să vină În Capitală. Nimeni nu știe cum a călătorit; fapt e că a sosit istovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe o banchiză de gheață, lăfăindu-se lenevos, cu mustața năclăită de vin basarabean roșu și vârtos. Hohoti îndelung, bătând aprig din picioare și când îi reveni sufletul se răsti, ca și cum îi vorbea doamnei Bleotu: Răspunde, fă, îi zisei eu, muierii. Tu răspunzi, ai? Cu o agerime surprinzătoare pentru conformația-i de morsă, sări în picioare, spre a porni glonț în sala de chef, dând deșteptarea generală prin lovituri de picior în părțile moi ale celor ce nu făcuseră încă ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai bun pe care îl aveam de făcut era să-mi văd de treabă, să-mi urmăresc țelul meu, adică să ajung cineva în filozofie și când uneori noaptea mi se întîmpla să dorm asaltat de coșmaruri (visam că răsturnam muieri în pat, prins de o dorință cumplită de a le pătrunde și, cum acest lucru nu se petrecea, mă trezeam gâfâind, transpirat și disperat), atunci mă duceam la "Mama răniților" împreună cu un nou Puloș și, cu toate că nu mai găseam la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fost eliminată, în orice caz s-ar fi scurtat considerabil timpul pe care îl aveam de trăit urmând poteca ei sinuoasă. Expresia m-ar fi urmat e plină de grele înțelesuri. Țăranii le cunosc de secole, ei chiar fac practic muierea să-i urmeze, el merge înainte și muierea vine cu o jumătate de pas în urma țăranului. De aceea au și reușit țăranii să ne aducă până aici, posesori ai unei morale severe al cărei cod ar trebui să-l preluăm
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
încă de scurtă durată. Fusesem avertizat de medic... Își trase răsuflarea... "Da, slab ca mine, continuă ea, dar nu semeț ca taică-tău, am greșit când am spus că ești semeț... Fiindcă el n-ar fi răbdat să-i bage muierea mâna în păr și să-l gheruie pe față. Ar fi călcat-o în picioare și valencia, și-ar fi pus căciula pe-o ureche și pe-aici ți-e drumul. (Ce bizar suna în gura mamei acest cuvânt din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o trase lângă el și îi lipi capul de obrazul lui atât de strâns și rămase astfel recules atât de multă vreme și nemișcat, încît bunicul continuă conversația arătîndu-l cu capul... "Nu e rece, dar e prost, nu știe că muierea atât așteaptă..." " Domnule Văsăliu, zise râzând arămia și distinsa doamnă Chiriță, ești demodat, dar nu pentru că ești bunic..." Sînt străbunic, nu bunic..." "Așa ești de când te știu..." "N-am avut probleme!", zise bunicul. "N-ai avut fiindcă ai avut noroc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atare simulatul meu lamento, doamna Chiriță îmi puse mâna pe braț și mă chestiona cu o simpatie severă și trează: "De ce nu te însori? Ce-ai de gînd?" " Foaie verde mere-pere, nu te mai-nsura, măi vereee, atacă Fărcășan, că muierea multe-ți cere, cere rochie de mătase, ce la mă-sa nu purtaaase..." Lumina zilei bogată în umbre se stingea, înlocuită pe nesimțite de cea a unei luni pline, care curând umplu grădinile cu razele ei albe și reci. "Fecioara
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă ați fost văzut stând de vorbă cu un neamț în timpul războiului, o să răspundă: cum să nu, erau legați, domnul Culala lucra direct cu I. G. Farben, atâta lucru știa și el de pe plicurile cu vopsele pe care le folosea muierea înainte să-i croșeteze flanelele din lână de oi țurcană, cu toate că asta n-avea nici o legătură cu creioanele chimice, mă scuzați, domniță, sărut mâna, văd că dumneavoastră sînteți foarte realistă... foarte... foarte realistă..." Vorbea ca și când ar fi și cunoscut unul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
noștri dacă vreți. Adică printre frații noștri, români zămisliți de daci și de romani. Mai precis, de dăcoaice și romani. Că doar n-or fi venit la luptă, în Dacia, sabinele lor sclifosite, hușchite de pe la alții! Aveau, bieții de ei, muieri puține. De aceea le-au ținut la Roma și cei care doreau neveste, au fost trimiși în Dacia. Dacii, fiind mai tot timpul beți, nu prea apreciau femeia, așa că toată lumea a fost mulțumită și s-a zămislit un nou neam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ori-ce carte de judecată, care va hotărî deosebirea sau despărțirea dintre casnici, sau siguranță zestrei între soți, din carii unulu va fi negutatoru, va trebui se stea lipită în perilipsisu, doue luni la judecătoria locului unde se negutatoresce barbatulu sau muierea. - Sotiulu negutatoru, care nu va padi formalitate, intemplandui-se falimentu, va fi supusu la pedepsa hotărâtă prin alinia 2 a Art. 65 Titlul U V PENTRU BURSELE DE COMERCIU, MIJLOCITORI DE SCAMBU ȘI SAMSARI SECȚIA I Pentru bursele de comerciu Articolul
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tuturoru operațiiloru masei acestoru din urmă. Secția IV Pentru drepturile muierei Articolul 300 Candu va face falimentu barbatulu, muierea va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce va fi adusu de zestre, precumu și ecsoprica nemiscatore ce va fi avendu. Articolul 301 Muierea asemene va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce se voru fi cumpăratu, sau de ea sau pe numele ei, cu banii ce va fi dobanditu ea prin moscenire, ori prin daruri, ori prin legături, daca însă acesta împrejurare se va arăta
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
împrejurarea preveduta prin articolulu de mai susu, averea dobendita de muierea falitului se va socoti că este a lui, ca s'a platitu cu banii lui, și că trebuie se între în masă capitalului lui, afară numai de va face muierea dovadă împotriva. Articolul 303 Muierea va putea lua înapoi lucrurile miscatore ce va fi adusu de zestre, sau va fi dobanditu prin moscenire, prin daru, ori prin legături, urmandu însă a face dovada, pentru cele d'antei, prin foia de
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fi spre trebuința ori a bărbatului, ori a muierei, se voru lua pe sema creditoriloru, remaindu că sindicii să dea muierei, că voia judecătorului-comisaru, hainele și pandaturile ce voru sluji la a ei trebuința. Articolul 304 De va fi platitu muierea datorii pentru barbatulu ei, după totu dreptulu cuvenitu se va socoti că ea a sevirsitu acea plata cu bani din ai bărbatului, si nu va putea să facă vre o pretenție intru acesta în falimentu, afară numai de va face
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
519 m), un relief glaciar la obârșiile râurilor Jieț, Lotru (circuri, văi și lacuri, între care Gâlcescu) și întinse pajiști alpine. În sud-est sunt Munții Căpățânei, cu câteva vârfuri la peste 2 100 m, cu chei (Oltețului) și peșteri (Polovragi, Muierii), iar în nord-vest, Munții Șureanu, alcătuiți dintr-un sector central înalt, cu roci cristaline, vârfuri la peste 2 000 m și circuri glaciare, din care pornesc culmi ce coboară până la 1 000 m, unele alcătuite din calcare cu formațiuni carstice
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
rușinea mahalalei și era numită femeie „cu ponos“, „cu nume și zvonu“), că preacinstitele fețe bisericești nu erau întotdeauna așa de cinstite pe cum le cerea cinul („grecii când tămâiază în bisărică, pe muieri, stau câte un minut înaintea fieștecăruie muieri de o tămâiazi și o din talpe pân-în cap, puind gând rău în capul lor asupra acelor muieri“), că, în goana lor după potrivirea cu Occidentul, femeile „mai bucuroase sunt să le moară acasă copiii de foame, decât să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți tu lumea cu umărul. Ți-ai întins vrejul ș-ai umplut lumea de castraveți. Mamă și tată nu găsești; muieri, câte vrei. (lui Ionuț, când se duce) Te port în spinare de o viață; odată te-am pus jos și tu te vaieți c-ai ostenit. Boli să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule. A învățat carte până la genunchiul broaștei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
instaurate prin măritiș și, în mod evident, ea nu poate fi conspirată. Deși avertizată asupra greșelii (menirea avertismentului este exact inversă!), fiica nu poate ascunde bucuria de a avea, fie și numai pe timp de noapte, un soț minunat: „Aș, muierea să țină taina! ținu cât ținu și ea, vreo patru zile, și după aia spuse măsi. Seara, Bucățică veni acasă prăpădit. - Iii! muiere, ai spus mă-tii! M-ai pierdut”. Dezvăluirea tainei inițiatice anulează intruziunea parțială a sacrului în fenomenal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prezi date de ministrul nostru, pe care Îl Însoțeam ca un fel de curte princiară, toți bărbații, unii veniți cu nevestele scai după ei, Își comunicau pe sub mese ultimele adrese de localuri cu femei În pielea goală având organul lor muieresc astfel dresat ca să-ți ia francul de pe marginea mesei, aspirându-i așa cum ți-ar suge lipitoarea sângele rău din tine; sau adresele localurilor cu „tapeți“ fardați și Îmbrăcați femeiește, sau cu „guse“ mas culine fumând din trabuc și din lulea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]