375 matches
-
o curătură și cât voi trăi De desetină domnească vă voi scuti. MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci cu toții să mergem Locul să-l alegem! POVESTITORUL Voioși, dar preocupați, toți merg în frunte cu Mircea cel Bătrân spre malul Oltului.Domnitorul privește stânca din fața sa și tresărind își aduce aminte de vis. ( Glasul
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
că și-ar propune, ha, să le amintească locuitorilor acelei țări cum că... “Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici”. - Când va fi gata, veți merge s-o vedeți? - Nu aștept cu sufletul la gură momentul inaugural al Catedralei, am, mulțămesc Domnului, destule alte lucruri importante de făcut, dar când va fi gata, dacă voi avea un prilej și voi fi sănătos, nu mă voi sclifosi, ci voi merge negreșit să mă închin și să mă bucur că, iată, cu greu
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
peste toate un cântecel prin care să le spunem că “Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici”. - Suntem în preajma Paștelui. Ce le spuneți cu această ocazie semenilor dumneavoastră? - Ei, da. Îmi creați o prilejuire pentru care musai trebuie să vă mulțămesc. Acum, când ne-am apropiat într-adevăr de sfârșitul călătoriei noastre ascetice de patruzeci de zile, adică de sfârșitul Postului acesta Mare și de mare folos, răzbate deja dinspre miezul nopții Sfintei Învieri îndemnul acela cu adevărat minunat pe care
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
din toată inima să-ți dea voie. Poate urecheala să devină totuși necesară. Niciodată nu poți știi toanele vântului căruia ne vom încredința soarta. Cu un zâmbet îngăduitor Anica își ia rămas bun cu un mic pupic care l-a mulțămit deplin pe Ionel Fix la ora 9 un Mercedes destul de luxos oprește în fața casei. Din el sare Ionel ca să întâmpine cele două femei care au ieșit din casă. Anica avea un rucsac destul de burdușit în mână. - Ionele, Ionele vrei să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
din toată inima să-ți dea voie. Poate urecheala să devină totuși necesară. Niciodată nu poți știi toanele vântului căruia ne vom încredința soarta. Cu un zâmbet îngăduitor Anica își ia rămas bun cu un mic pupic care l-a mulțămit deplin pe Ionel Fix la ora 9 un Mercedes destul de luxos oprește în fața casei. Din el sare Ionel ca să întâmpine cele două femei care au ieșit din casă. Anica avea un rucsac destul de burdușit în mână. - Ionele, Ionele vrei să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
făcută «Deșteaptă-te Române», îi probăm puține rânduri și văzând în tot melosul este de minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără și puternică până la fine. Mai repetându-l odată, toți Domnii învățând melodia din auz, cântau împreună, mulțămind și urând multă viață și sănătate marelui poet. Din ziua aceia cântul «Deșteaptă-te Române» s-a făcut cel mai plăcut și familiar, iar eu eram poftit în toate părțile ca să-l cânt și să învăț tinerimea a-l cânta
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
ș-am făcut o clanie de fan. Or fost tri clăni în țârc, pe dunga Arsurii, cu mai doauă de la vecini, toate una lângă halaltă, da numa pe-ahaia de Precup o traznit-o, restu nice una n-o ars... Ș-am mulțămit lu Dumnedzău ca s-o pus pe clanie, nu s-o pus pe noi! Și stai, ca câte helea nu s-or tâmplat, cât n-or pătat cu helea din bătrâni!... Ți le-o dzâce io can o fi, nu
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
unora și altora: au fost câțiva ani când numele Împăratului Alexandru Pavlovici, și nu al unor voievozi români, a fost pomenit la liturghie și scris deasupra ușii bisericilor ce se ridicau. Francezii pătrunseră însă în Rusia, și atunci vecinii se mulțămiră și cu o pradă mai mică. Trădarea fanariotului Moruzi din neam de domn român i-a ajutat la aceasta. Rușii vor serba ca o zi de bucurie centenarul anexării. Noi va trebui să o comemorăm ca o zi de durere
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
iel șî-l opăre la inimă șî să stăciună șî numa scoate fum. Nu-ț da vorba la nime. Șî cân o dai, dă-o cu rost, c-atuncea țî s-arată omu cum îi. Dacă-i de treabă, ascultă, mulțămește șî cibzuie. Dacă-i omu nahui, ore să mănie, ore să râdie, ore nu te bagă-n samă. Da cum iești tu acu... ”feri-mă, Doamne, de proști, că hăi înțalepț să fer iei de minie!” Vorbele Unchiului mi s-
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
de la cor, de unde dânsa era nelipsită, împreună cu cele trei fete: cu Ana, cu Ioana și cu Mărioara. Dacă badea Pavăl Precup ar fi avut cât de cât glas, cu siguranță ar fi venit și el la cor. Așa, s-a mulțămit, ca uneori, să hurduce steagul cu clopoței în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
de la cor, de unde dânsa era nelipsită, împreună cu cele trei fete: cu Ana, cu Ioana și cu Mărioara. Dacă badea Pavăl Precup ar fi avut cât de cât glas, cu siguranță ar fi venit și el la cor. Așa, s-a mulțămit, ca uneori, să hurduce steagul cu clopoței în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
noștri” scria Delavrancea. Iar Mihai Eminescu caracteriza, cu un ton demn: „Țara este rodul a zeci de generații și aparține altor zeci de generații care vor veni. Blândețea caracteristică a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește mulțămit, c-a avut ce-i trebuia”. Dragostea de patrie e și dragostea pentru limba română, una dintre cele mai frumoase limbi vorbite din lume, de un popor a cărui obârșie se adâncește în istorie pe o perioadă cu mult peste
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
n-ar fi avut alta de făcut, după cursul ordinar al lucrurilor omenești, decât a se întoarce acasă bucurându-se de izbândă și lăudându-se că au pățit-o sașii. Nu așa a făcut bunul popor românesc din satul Sân-Petru. Mulțămiți de a-și fi asicurat proprietatea lor cea strămoșească, românii se îmblânziră deodată, le păru rău de nevoia bieților nemți, și iată că bătrânii satului, seniore Blaccorum, abordează tribunalul cu o naivitate în adevăr patriarcală și declară că de acum
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și înstrăinat! Ca niște puiuți pribegiți am ramas ... Ne mai îndulceam amaru cu graiul și cu cantul nost.... Da 'îi mulțămesc lui Dumnezeu și acucă n-or uitat copii mei vorba noastră... “ Iar pe alta foaie mai îngălbenita față citi: “Nu mai am nădejde...Nu mai am nădejde Doamne!O să mor prin locuri străine fără să mai trec Prutul! E
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
Să se vadă cine sunt...Și lăsese Dumnezeu o zi caldă pe pământ, la început de mai, că-ți părea rău să și mori, nu altă! Da’păi cum să mori că era de trăit, nu de murit!I-am mulțămit lui Dumnezeu că m-a lăsat în viață,să pot intra și eu în apă Prutului...în sfântă zi de 6 mai a anului 991! Ce dacă erau picerele cam betege,răsuflarea mai grea, bătrânețile mai dureroase!Doar inima îmi
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
puternice de unde s-au luat, au devenit un adevărat pericol pentru națiunea noastră și mică și slabă. De altă parte, dorințe de progres și de libertate nechibzuite au introdus prea adesea în mecanismul nostru politic fraza goală în locul realității. Se mulțămesc cu formele esterioare ale libertăților publice și cer și altele, chiar dincolo de bazele fundamentale ale Constituțiunii ce și-a dat țara în 1866. Se mulțămesc cu etichetele instituțiunilor progresului, fără a căuta daca acele instituțiuni pot rodi la noi și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
libertate nechibzuite au introdus prea adesea în mecanismul nostru politic fraza goală în locul realității. Se mulțămesc cu formele esterioare ale libertăților publice și cer și altele, chiar dincolo de bazele fundamentale ale Constituțiunii ce și-a dat țara în 1866. Se mulțămesc cu etichetele instituțiunilor progresului, fără a căuta daca acele instituțiuni pot rodi la noi și cer și altele, mai costisitoare și mai neroditoare. Urmările acestor tendințe erau lesne de prevăzut: instituțiunile cele mai folositoare au devenit numai o sarcină bugetară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gazeta de Bacău", anunțând aparițiunea jurnalului nostru, spune că a apărut cu o marcă bizară în frunte. Apoi arată cum a fost îmbrățișat de confrați[i] săi: "Telegraful". În numărul său de astăzi salută cu cuvinte măgulitoare aparițiunea jurnalului nostru. Mulțămind "Telegrafului", reproducem mai jos cele ce a binevroit a scrie în privința noastră. "Primim primul număr al unei foi politice-literariea început să apară în Bacău sub titlul "Bacău". Anunciem cu deosebită plăcere publicului aparițiunea acestui organ de publicitate. Programa sa e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tu lasă-ți capu-acu Și-nchide ochii, iaca! așa! (o sărută) {EminescuOpVIII 100} VER[ENA] O! lasă-mă în pace Ce rău îmi faci! [BOGDAN] Iubito! Ce rău aceasta-ți face? Cum sânt eu oare-n stare să-ți mulțămesc. (Ea plânge și s-ascunde după sobă) Verena, tu te superi - și eu, eu pătimesc Căci plânsul tău mă doare mai mult decât [pe] nime. Vrei să mă duc? Ei bine, mă duc. VER[ENA] Te du. BOGD[AN] Copilă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiul tău. Îți era drag ca ochii din cap. Bogdan asemeni. Îl vezi... mi-e drag... Într-asta tu, Maică, mie-mi semeni. {EminescuOpVIII 124} 14 2262 [ANNA] Bea tu din acea cupă. [BOGDAN] (cu estremă bucurie) Oh! [cît] îți mulțămesc! (bea repede) [ANNA] Bogdane!... Ai crezut [tu] că nu te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
roții sortale. Elementul pământesc își păstrează dreptul său de-a rătăci; însă aceasta e însușirea nenorocirei părînde, căci cea adevărată are aceeași urmare ca și nenorocirea. Șezi cu o consoartă iubită și cu copiii-ți într-o seară lină, de mulțămești lui Dumnezeu pentru fericirea-ți, sau îngenunchi înainte patului lor de moarte. În cazul întîi ești {EminescuOpVIII 568} fericit, în cazul al doilea doborât de durere, însă în amândouă cazurile nu te simți singur. E ceva afară de tine, ceva nevăzut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de-a-i urma în zborul său curagios în sferele fantaziei. Pinguinii adevărului fără aripi și lipiți de pământ nu pot să urmeze pe vulturul geniului, care zboară cătră soare, ei par chiar a nu vrea să-i urmeze; ei sunt mulțămiți și mândri dacă au găsit în mlaștină un grăunte și neci nu visează că esistă o sferă mai frumoasă decât mlaștina lor și o pradă mai nobilă decât râme și culbeci. Cu un cuvânt, adause contele la elogiul ce-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ruga. Ah, așa trebuia să fie totdeuna. El tăcu și puse capul său pe perină și căută la mine cu privirea sa blândă și îngerească. Eu căzusem în genunchi înaintea patului său și mă rugam pentru repausul sufletului său și mulțămeam lui Dumnezeu pentru raza de lumină și speranță ce o aruncase în noaptea unui nenorocit. "Doamne, așa mă rugam, dă-i lumină în întunericul său. " - Lumina, murmură el încet după mine, Doamne! mai multă lumină... mulțămesc... e lumină!... El închise
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
repausul sufletului său și mulțămeam lui Dumnezeu pentru raza de lumină și speranță ce o aruncase în noaptea unui nenorocit. "Doamne, așa mă rugam, dă-i lumină în întunericul său. " - Lumina, murmură el încet după mine, Doamne! mai multă lumină... mulțămesc... e lumină!... El închise ochiul... o oftare adâncă... și el căpătă într-o altă lume esplicarea enigmei a căreia soluțiune o aflase de-abia în momentul său cel din urmă. El repauză acum lângă Iulia sa, în mormântul familiei; acesta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în bună voie, să ocupe țară și orașe și să le stăpânească statornic. Dar, în loc de-a lepăda garnizoane cu de prisos în orașele și târgușoarele din Em, așezate în văi sau pe {EminescuOpXIV 82} culmi de dealuri, el se mulțămi să aprindă proviziile de grâne din țară și, legănat în liniște prin amăgitoarele asigurări de supunere ale românilor, ce răsăreau sporadic pe ici pe colea, el se-ntoarse în capitală. Pustiise șesul, înmulțise nevoia locuitorilor, urcase ura și mânia lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]