3,136 matches
-
om duce pe toate. Nu e nici o nenorocire! Suntem doar la un capăt de drum pe care îl putem străbate cu bucurie și să avem parte de împlinire, zise pe la miezul nopții Șerban, obosit de prea multele explicații, de prea multele reproșuri. - Păi cum să nu, pentru tine nu contează ce a fost, că a fost bine, contează doar ce va fii, mormăi cu ironie în glas Maria. Primele raze ale zorilor pătrunseră prin ferestrele camerei și-i mângâie genele lui
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
s-au nimerit alături. Pleoapele grele, obosite de noaptea nedormită au rezistat cu greu să stea deschise iar într-un târziu, pe glasul roților de tren s-au lăsat învinse și au ascuns în spatele lor ochii înroșiți de mult prea multele lacrimi ce îi scăldaseră și de nesomn. Visele veneau și plecau în crâmpeie scurte dar care cuprindeau o întreagă viață. *** Șerban se trezi în ziua aceea în care se lăsase antrenat de colegii de serviciucare, înflăcărați de noua orânduire, puseseră
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
Naratiune > LA MARGINEA TIMPULUI Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sâmbătă, simpozion. După, întâlnirea absolvenților. Între cele două evenimente, am stat la povești cu alte colege, din generații diferite. Dintre multele destine, contorsionate de Timp, m-a impresionat ce s-a ales de” peda” Kiss. Pedagogă, zeci de ani, la un internat de fete, “peda”Kiss, a ieșit la pensie...tot domnișoară. Minionă, mereu elegantă și foarte severă, femeia era spaima
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/La_marginea_timpului_corina_lucia_costea_1382210936.html [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]
-
cronică literară. Scrisul însuși îmi creează o stare de extaz neasemuit. - Dacă ar fi să scrii o nuvelă, să zicem, despre anii tăi din liceu, care ar fi amintirea cea mai puternică de atunci? - Am să-ți povestesc una din multele care-mi mobilează amintirile: Eram în clasa a VIII-a când un grup de elevi a dat foc liceului „Matei Basarab” (din București n.r). Visul fiecărui copil, „să ardă focul școala”, s-a împlinit! Câteva zile nu s-a
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
Mediterana”. Misionarul Pavel ne-a lăsat principiul fundamental al creștinului orthodox authentic. Legea fundamentală a credinței creștine este iubirea evanghelică, iar principiul fundamental al creștinului autentic este acesta: Hristos în mine. Întreaga filosofie creștină, toată teologia și propovăduirea credinței creștine, multa învățătură și osteneală a Sfântului Apostol Pavel se rezumă la trei cuvinte: Hristos în mine. „Deci, dacă este cineva în Hristos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi”(II Cor. 5, 7). Dacă Hristos
SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL – PRIMII MISIONARI AI BISERICII LUI HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403950897.html [Corola-blog/BlogPost/347477_a_348806]
-
în special) - (și) care a fost ajutat, foarte mult,(și) de către orădeni - în special de către domnul rector Teodor Maghiar - care a vizitat, de mai multe ori Sfântul Munte și Schitul și care este pomenit, aici, cu mult respect și cu multa recunoștință. Așezământul - cu cele trei paraclise (al Adormirii Maicii Domnului, al Bunei Vestiri și al Sfântul Ioan Botezătorul), cu cele cinci icoane făcătoare de minuni - dintre care cea mai vestită este Maica Domnului Prodromița, "cea nefăcută de mână omenească ", cu
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
prieteșugului/ Pe care o rosteam/ Eu, sclav roman;/ Dac din Templu,/ Evreu convertit/ La un singur Dumnezeu,/ Venit la Iași/ Să mă nască/ Din nou”. Cartea aceasta a lui Shaul Carmel mi se pare una din cele mai bune, din multele scoase de el și dăruite lumii. E o carte de dragoste și ură, de mare prietenie și de nostalgii, de coșmar holocaustian și răscolire a ferocității urei de rasă, de retrăiri și confruntări, e o o carte puternică, de dialog
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
inimi o alungă, Simțiri-le umane's din fașă-n străpungă... Sunt unii ce dintre a orgoliu-i se-nbată, Azi beau prea mult, dar nesațiul îl arată, A doua zi caută iar ce ieri nu le-a ajuns, În pre’multa mareție orgoliul e străpuns... Din vina trecutului mai caută o măreție, Trufia bată’o vina bravează-n acea beție, De-a fi ‘prea’...dar, a cădea răpus de ea, Din a orgoliulu-i balast ce-l presupunea! Sugrumând umilința apare un
DICTAREA MINŢII... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1400847355.html [Corola-blog/BlogPost/346922_a_348251]
-
politica suedeză din acel secol (și nu numai), solicitau reduceri de taxe pentru a elibera muncitorii de o povară inutilă, ulterior s-au transformat rapid într-un partid care îmbrățișează statul asistențial și este în favoarea creșterii taxelor, cerând tot mai multa reformă socială „eliberatoare”. Masele de alegători, copii ai statului asistențial dependenți de sistemul lui de gândire, au susținut creșterea taxelor care au urcat repede la peste 50% din venituri și au cerut, pe banii contribuabililor, ajutoare sociale pentru a plăti
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
Recomandări Firul poveștii l-am reluat Ca să fie continuat Basmul dulce ce-am legat. Vise multe colorate Din sertare adunate Doar pe buze răsfirate Toate un zâmbet și păstrate. Ritmic pasul îl grăbim Împreuna să fugim În pădurea Baciului Ca să ne-ntâlnim Muzica să-o iubim... Ne adunăm cu mic, cu mare Presărăm și un pic
PETRECE-TE LA MIORITMIC by http://www.zilesinopti.ro/articole/7918/petrece-te-la-mioritmic [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
barcă am plecat direct spre zona de pescuit. Era o zi care nu amintea cu nimic de furtuna din ziua precedentă. Mașina a fost dusă de fratele meu la locul ei, în Saturn și așa am scăpat dintr-unul din multele momente neplăcute, când furtuna m-a surprins în larg. De fapt, în Venus am ajuns în acest mod de două ori și o dată pe plaja din Mangalia, iar în altă zi m-au recuperat bărcile cu motor și m-au
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
a oprit din mers și mi-a zis plin de tristețe: "Doctore, dacă nu poți să spui tot ceea ce știi, mai bine nu scrii. Dumneata știi bine că ceea ce-ți spun eu nu poate fi publicat din cauza cenzurii"." Din cauza multelor lucruri nespuse și nescrise, activitatea Patriarhului Justinian Marina a fost adesea rău înțeleasă și greșit judecată. Este "meritul" agenților Securității că au consemnat în dosarele lor măcar o parte din acele fapte care ne ajută să conturăm Patriarhului Justinian un
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Atașată fiind Bisericii, Doamna Profesoară Luminița Cornea încearcă în acest volum să-și lămurească anumite întrebări despre locul, rostul și menirea omului pe acest pământ. Căutarea unor răspunsuri la multele și variatele probleme care o preocupă și o frământă au determinat-o să se îndrepte și să se adreseze unui ales părinte duhovnisc, în persoana Arhiepisopului Ioan. Cu alte cuvinte, cartea de față este rezultatul acestor întrebări și căutări și
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
liber. Dovada clară este programul weekendului următor, când, suntem așteptați pe platoul Sălii Sporturilor la o nouă ediție Napoca Music Event. Pe lângă clasicul program de concerte cu care ne-au obișnuit deja, organizatorii ne promit un parc de distracții, concursuri multe, premii, voie bună și desigur, butoaiele de bere, fără de care nu se poate! Timp de 3 zile o mulțime de artiști ne vor cânta hituri pe care le știm de la radio sau televizor, așa că pregătiți-vă sandalele și tricourile, eventual
Napoca Music Event by http://www.zilesinopti.ro/articole/7006/napoca-music-event [Corola-blog/BlogPost/98706_a_99998]
-
rigori și fixitate științifică, diversele și grelele preocupări culturale, politice, mediatice ale lui Adrian Cioroianu pot fi oglindite pe un plan unde există numai oameni de valoare, în modul cu putință descriptivă a fiecăruia, dar, pentru niciun moment, în exterioritatea multului bun simț, eleganței, sincerității, culturii, fineței, pe măsura deplină a aparițiilor în spațiul public, al lui Adrian Cioroianu. Indiciile comportamentale de ținută ale sale sunt proiective cu determinare de echivalență din partea partenerilor de conversație, dezbatere sau acțiune. În măsura în care eleganța e
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_cioroianu_libertatea_b_aurel_v_zgheran_1389714451.html [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
un proiect de suflet care sper să ajungă la inimile dumneavoastră, celor care m-au ascultat cu drag de 33 de ani încoace. Sunt cântece vechi, inegalabile, cu care am crescut sau pe care le-am descoperit și îndrăgit în multele mele călătorii și de care m-am simțit aproape. O apropiere pioasa și mereu fascinată de esență acestui neam al nostru, cu durerea și înțelepciunea să fără sfârșit, dar și cu acel hâr nebănuit al său de a rosti în
STEFAN HRUSCA VINE IN ROMANIA SA ISI LANSEZE ALBUMUL´´CANTECE DE-ACASA´´. PE 8 IUNIE 2015,VA SUSTINE UN CONCERT LA TEATRUL NATIONAL DIN BUCURESTI,ORGANIZAT DE PROJECT EVENTS de MIHAI MARIN în ediţia n by http://confluente.ro/mihai_marin_1427711018.html [Corola-blog/BlogPost/340993_a_342322]
-
Primăria este plină, Mulți bătrâni pensionari, Ei vor banii pe căldură, Dar Primarul? N-ARE BANI! Trenul se oprește brusc, In câmpia nesfârșită, Iar în jur numai jandarmi, Călătorii n-au bilete, Și se scuză că: N-AU BANI! Birturi multe, cafe-baruri, Goale chiar la zile mari, Nu-s clienți ca altădată, Nu mai beau, că; NU AU BANI! In ușă la magazine, Cerșetori mai mici, mai mari, Stau cu mâinile întinse, Să adune ceva bani! Iată! Parlamentul Mare! Vin aleșii
NU SUNT BANI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Nu_sunt_bani_.html [Corola-blog/BlogPost/356057_a_357386]
-
se poate spune că, pentru o bună bucată de vreme, chiar reușiră. Doar că, răzbunarea celui rău nu așteptă să se arate. Erau încă destui prin cetate care aveau interesul să-i alunge pe creștini din ținut, ca să nu piardă multele privilegii religioase și politice de care aveau parte. Atunci, aceștia se gândiră să născocească ceva ca să zădărnicească lucrarea de evanghelizare din Armenia. Trimiseseră soli în cetățile din Asia Mică să cheme oastea romană, să vină să reprime mișcarea creștina (va
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
am albit... C-am plecat din țara mea... Drag îmi e și drag de ea... Așa mi-a fost soarta grea... Ca să cutreier lumea... Sufletul mi-e-nlăcrimat... După țara ce-am lăsat... Neamul meu cel românesc... Doamne, cât eu îl iubesc... Multa cale am umblat... Și-am umblat in lung și-n lat... Dar o țară ca a mea... N-am aflat altundeva... Mândră-i tare și frumoasă... Doar aici te simți acasă... Și oriunde te-ai afla... Nu-ți uiți România
...IARBĂ VERDE, FÂN COSIT... (...DOR DE ROMÂNIA MEA...) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iarba_verde_fan_cosit_dor_d_cristian_gabriel_groman_1349523671.html [Corola-blog/BlogPost/346377_a_347706]
-
prin acest spațiu, fie români, fie străini. Din acest motiv avem să aducem calde mulțumiri și remarcabile aprecieri sau considerații celor care au trudit la întocmirea, redactarea și elaborarea acestei valoroase lucrări, ce va fi solicitată, nu ne îndoim, de mulții doritori să cunoască și să admire frumusețile naturale și mai ales spirituale ale Maramureșului și Sătmarului: Părinții Arhim. Dr. Macarie Motogna - Starețul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, Arhim. Dr. Timotei Bel - Exarhul Mănăstirilor din Episcopia Maramureșului și Sătmarului și Arhim. Dr.
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o-n vers Alecsandri,/ Eminescu forma ți-a desăvârșit-o/ În cultura lumii spre a ne mandri”. Printre multele poezii dedicate limbii române scrise de clasicul contemporan Gr. Vieru spicuim: „În al limbilor tezaur/ Pururea o să rămână/ Limba doinelor de aur,/ Limba noastră cea română”. Poezia lui N. Dabija „Cât trăim pe acest pământ”, avea să devină, în anii
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
nepărtinire să ne judeci, când vasul fărădelegilor se va fi umplut. Ne vei judeca faptele, vorbele și gândurile înscrise-n cartea veșniciei din al vieții început. „Glasul lui Dumnezeu” din noi va vorbi, și noi pe noi ne vom auzi. Multele noastre păcate cu fapte de iubire vor fi compensate. Și aflându-ne la marginea eternității, răsfoi-vom cartea cu statutul nou al vieții, îmbrăcați în haina păcatului sau în cea a dreptății. (Din vol.” O mie si una de poeme
HRISTOASE! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1492022036.html [Corola-blog/BlogPost/347122_a_348451]
-
pe care le purtăm când eram copil și pe care le-am păstrat cu sfințenie în adâncul dulapului, o să fac ordine pe birou, o sa spăl vasele din bucătărie, o sa tund iarbă din curte și o să repar streașina stricată de prea multele ciorovăieli ale vrăbiilor. Pe masa la care-ți place să te așezi când obosită te-ntorci de la lucru, n-o să găsești, în ziua aceea, nici macar urma vreunui fir de praf, iar geamurile vor fi atât de transparente încât după un
SHIFT DEL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1404830470.html [Corola-blog/BlogPost/349178_a_350507]
-
pachet și publicul, care e la fel de important ca și atmosfera! Cu condiția să nu fie unul imposibil, mișunător sau aprinzător de celulare și cititor-trimițător de mesaje! Dar și asta se poate drege prin puterea exemplului și câteva ironii fine! Prea multele și prea accesibilele ecrane mici au furat cumva din „viața” și misterul ecranului mare? Exclus! Ele coexistă! Nu suntem monogami nici la ecrane! Fiecare cu șarmul său, cu vârsta sa! Ce înseamnă faptul că la Iași, Cristian Mungiu va avea
Irina – Margareta Nistor by http://www.zilesinopti.ro/articole/15181/interviu-irina-margareta-nistor [Corola-blog/BlogPost/99550_a_100842]
-
manuscriselor lui Cioran, scoase la licitație ca printr-un miracol, salvate literalmente de la maculatură într-un moment de ispirație al menajerei) m-a impresionat. Dar mai apoi, trecând la lectură, ea m-a încântat nu doar sub aspect cantitativ, ”non multa, sed multum”, prin stilul direct, curat și frumos, fără acolade și paragrafe de umplutură. Conține portrete de autori deosebit de utile, dar și frumoase, cu miez. Cel mai bine e rezumat acest fapt în cuvântul de întâmpinare al domnului Florentin Popescu
SEMNAL DE CARTE: “CITITORUL DE CONTROL” DE MARIAN NENCESCU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1455185576.html [Corola-blog/BlogPost/342937_a_344266]