88 matches
-
exista mai multe perioade în trecut când oceanele Pământului au înghețat complet. Cea mai recentă perioadă ar fi fost acum 630 de milioane de ani. După aceasta a urmat explozia Cambriană, perioadă în care au apărut noi forme de viață multicelulare. Analiza sedimentelor din epoca arheozoică pare să contravină ipotezei concentrației crescute a gazelor de seră. O altă explicație a temperaturilor moderate poate fi albedoul scăzut al suprafeței terestre în urma unei suprafețe continentale reduse și a lipsei „nucleelor de condensație de
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
Algele roșii ("Rhodophyta") reprezintă un grup de alge ce grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Sunt organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare. Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentând o sursă bogată de proteine. Algele roșii sunt foarte
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
alge ce grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină și alți pigmenți . Culoarea acestor pigmenți determină flori culoarea roz , rosu , albăstrui și alte. Sunt organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare , ajungând la o înălțimi semnificativă ( până la 2 m ) , Thallus lor este dezmembrat alcătuit din tulpină și frunze . Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
țara noastră sunt nesemnificative sunt răspândite în Marea Neagră . Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă , deoarece acestea creează mai multe biomasă decât plantele terestre . Celula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt forme unicelulare sau multicelulare. Grup foarte unic le constă algele sifonale: thalli nu sunt împărțite în celule, în ciclul de dezvoltare este un stadiu unicelular . Este evident că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce în thallus
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce în thallus e neobișnuită . Algele roșii (Rhodophyta ) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip a. Forme multicelulare au apărut după ce celula a parcurs un drum lung și dificil de dezvoltare ca un organism independent . Trecerea de la stratul unicelular la stat multicelular este însoțită de pierderea de individualitate și schimbările legate de structura și funcția de celule. Odată cu
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip a. Forme multicelulare au apărut după ce celula a parcurs un drum lung și dificil de dezvoltare ca un organism independent . Trecerea de la stratul unicelular la stat multicelular este însoțită de pierderea de individualitate și schimbările legate de structura și funcția de celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
un drum lung și dificil de dezvoltare ca un organism independent . Trecerea de la stratul unicelular la stat multicelular este însoțită de pierderea de individualitate și schimbările legate de structura și funcția de celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
de pierderea de individualitate și schimbările legate de structura și funcția de celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
și au fost practicate doar pe perioade scurte de timp evoluționar. Experimente asupra evoluției au fost practicate sub diferite forme pentru a înțelege procesele care stau la baza evoluției, într-un sistem controlat. Ele au fost practicate pe pe organisme multicelulare și unicelulare eucariote, procariote, și viruși. Experimente similare au fost făcute prin evoluția dirijată a unei enzime anume, ribozime și a unor gene replicatoare. Unul din primele experimente dintr-un nou val de experimente care a folosit această strategie a
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
mai mică unitate de viață, care poate fi clasificată ca o vietate și este adesea numită bloc de viață. Unele organisme, cum ar fi cele mai multe bacterii, sunt unicelulare (constau dintr-o singura celula). Alte organisme, cum ar fi oamenii, sunt multicelulare. Oamenii au aproximativ 100 bilioane sau 10 celule; dimensiunea tipică celulei este de 10µm iar masa tipică celulei este de 1 nanogram. Cea mai lungă celulă umană este de aproximativ 135 µm și se găsește în cornul anterior din măduva
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
1995) dau două definiții diferite în funcție punctul de vedere din care este abordată problema. Aceste definiții sunt: Există două tipuri de celule: procariote și eucariote. Celulele procariote sunt, de obicei, independente, în timp ce celulele eucariote sunt adesea găsite în organisme multicelulare. Celula procariotă este mai simplă și mai mică decât o celula eucariotă. Este lipsită de nucleu individualizat, și de cele mai multe organite ale celulei eucariote. Există două tipuri de procariote: bacteriile si archaea; amândouă au o structură similară. Materialul nuclear al
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
evenimente din cadrul sistemelor de semnalizare celulară care direcționează creșterea și diviziunea celulară. Mutația în una sau în mai multe asemenea gene poate să le convertească în oncogene celulare prin a căror activitate celula este direcționată pe calea transformării maligne. Structurile multicelulare simetrice și asimetrice se dezvoltă din ovulul fecundat printr-un proces complex de citodiferențiere din cadrul ontogenezei. În organismul pe deplin format sunt prevalente condițiile de echilibru. Lezarea oricărui organ declanșează intrarea în acțiune a unor procese de reparare care asigură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
protooncogenelor s-a realizat având ca reper tipul de proteină pe care acesta îl codifică. Proteinele codificate de protooncogene participă la procese metabolice esențiale, legate de creșterea și diviziunea celulară (proliferare celulară), precum și de citodiferențiere, în dezvoltarea ontogenetică a eucariotelor multicelulare. Proteinele codificate de protooncogene fac parte din categoria largă a integrinelor și reprezintă relee moleculare cruciale în funcționarea normală a circuitelor biochimice ale tuturor activităților celulare, la toate organismele eucariote. Multe protooncogene codifică pentru proteine transductoare de semnale, având rol
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un ecosistem a unei substanțe indispensabile nutriției unor organisme; Catastrofă naturală= fenomen natural cu acțiune în general de scurtă durată, dar puternic distructivă (cutremure, uragane, inundații, etc); Celula= unitate morfo-funcțională și genetică a materiei vii, reprezentând partea constitutivă a organismelor multicelulare și monocelulare; D ,,Din stejar, stejar răsare.’’ Defrișare= înlăturare completă a pădurilor de pe o anumită suprafață; Decontaminare= proces de îndepărtare a materialelor radioactive și efectelor nocive ale radioactivității dintr-un ecosistem, în scopul protejării organismelor vii și a diferiților factori
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
de pe terenuri ușor acide, cu pH=6-6,5. În solurile cu pH-ul peste 7,5 boala nu apare. Agentul patogen. Plasmodiophora brassicae Wor., fam. Plasmodiophoraceae, ord. Plasmodiophorales, cl. Plasmodiophoromycetes, subîncr. Mastigomycotina. Agentul patogen formează în celulele rădăcinilor un plasmodiu multicelular ce induce hipertrofierea celulei plină cu o masă plasmatică ce are o structură granulară, multe picături uleioase și vacuole. Într-un stadiu mai avansat al bolii, în celule, apar în mod holocarpic numeroși spori imobili, sferici, hialini sau ușor gălbui
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Septoria piricola Desm. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează picnidii cu picnospori. Picnidiile sunt globuloase, de 80-180 µm în diametru, având la partea superioară un osteol larg. Picnosporii sunt alungiți, filamentoși, incolori și multicelulari, de 30-43 x 3 µm. Prin intermediul picnosporilor ce sunt puși în libertate pe vreme umedă, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Epidemiologie. Picnosporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de incubație
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete, galbene-brunii, de 35-105 x 15-25 µm, alcătuite din 3-5 celule . Loculii izolați ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile rămase pe sol, după o perioadă de saprofitare a ciupercii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
printr-o structură perceptivă similară cu aceea existentă în sala de spectacol. d. Arhetipul familiei În publicitatea integrativă, familia a devenit un exemplu de arhetip social, racordat la imperativele pieței. Numeroase imagini publicitare folosesc o argumentare generală care suscită organismul multicelular, format dintr-o încrengătură de generații (bunicul, fiii și nepoții), de membrii (tatăl, mama și copiii), de grade de rudenie (mătușa care vine dintr-o altă țară cu un produs de curățat superior calitativ, de exemplu), de relații etc. În
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de ozon sau de oxigen activat (O3). Stratul de ozon care s-a format atunci a însemnat crearea unui nou tip de viață pe Pământ, pentru că servea drept scut împotriva razelor solare. Pe lângă aceasta, apariția oxigenului a permis dezvoltarea organismelor multicelulare capabile să folosească oxigenul pentru a trăi și pentru a crea energie: s-a născut astfel respirația celulară, dar au apărut și procesul de oxidoreducție și radicalii liberi. În sfârșit, acum 65 de milioane de ani au apărut primatele, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
celulele dendritice) se activează în prezența macromoleculelor invadatorilor și produc secreția de citokine proinflamatoare și chemotaxice. 5.9.8. Receptorii de tip Notch Calea de semnalizare Notch este un sistem de semnalizare foarte conservat ce se găsește la majoritatea animalelor multicelulare. Se numește astfel pentru că a fost descoperită inițial la o subfamilie de drosofila ce prezenta o crestătură (notch) pe aripi. Receptorul Notch este o proteină cu un singur pasaj transmembranar cu o porțiune extracelulară mare și o regiune intracelulară mică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
membranare, metabolismul mitocondrial, eliberarea neuromediatorilor. Ele se sumează sub formă de tranziente globale (spikes, waves), CICR asigurând amplificarea în avalanșă și sincronizarea semnalelor în citosolul profund, pentru răspuns sinergic. 5.10. Joncțiuni celulare In cursul dezvoltării ontogenetice a unui organism multicelular, celulele progenitor se diferențiază într-o multitudine de tipuri celulare, cu caracteristici, structuri și funcții specifice. Celulele de același tip se agregă în ceea ce se numește un țesut pentru a coopera în realizarea unei funcții (țesut muscular pentru contracție, glandular
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
plasmatică solubilă. Tenascina este o proteină - gigant cu șase brațe, ce poate fi găsită doar la vertebrate, în embrioni, plăgi în curs de reparație și tumori. Funcțiile ei nu sunt pe deplin cunoscute. 5.10.2. Adeziunea celulară Celulele organismelor multicelulare sunt dependente de adeziunea între ele și cu matricea extracelulară. Există mai multe familii de molecule de adeziune (Cell Adhesion Molecule, CAM), iar nomenclatura nu este sistematică. Conform nomenclaturii moderne, toate sunt numite CD (cluster of differentiation) urmate de un
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie provoacă boala Langdon Down (mongoloidismul). În 1998 este descifrat primul organism multicelular, "viermele". În 1999 este descifrat primul cromozom uman (22), ale cărui mutații provoacă severe malformații ale organelor. Geneticienii realizează că o mare majoritate a bolilor genetice sunt poligenice, adică se datorează defectului mai multor gene. Urmează o explozie de descoperiri
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
fost refăcută, transformată și modernizată, fiind locuință de vacanță pentru Vasile și Nelu Huțu. Această casă, alături de cea în care a funcționat primăria înainte de construirea localului de primărie care mai este și acum, de casa parohială erau case tri și multicelulare, fiind construite în principal pe structura tindă, camera din stânga, cea de locuit, de toată ziua și noaptea, și camera din dreapta, „casa mare”, camera de oaspeți, unde erau ținute și lucrurile de preț, zestrea fetelor de măritat. În tindă se păstrau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]