KorAP: Find »[drukola/base=multiculturalism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...31 >

760 matches

Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464

deja că Havel bate aici șaua "esențialista" ca să priceapă iapa multiculturalistă care face atîta caz de "esență" metafizica. Multiculturalismul, ideologia "oficială" a lumii universitare americane, vădește în general o concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale din marile universități americane. "Anti-metafizicianul" Derrida continuă să entuziasmeze pe "literați

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
oficială" a lumii universitare americane, vădește în general o concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale din marile universități americane. "Anti-metafizicianul" Derrida continuă să entuziasmeze pe "literați", în Statele Unite, cel putin, dar este ignorat de filozofii serioși. Dar să revin la discursul lui Havel. Conștient că Toma

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
democrație transcendență", reabilitînd ontologicul și stabilind o legătură directă, dialogica între Subiect și Obiect, oferă un instrument critic de înțelegere a limitei prezentului model multicultural. Avem astfel posibilitatea să analizăm manieră în care, prin conceptul multiculturalist al identității de grup, "multiculturalismul" reintroduce "esență metafizica" și transcendență obiectivizata în peisajul politic și discursul științelor umane din Occident. Ca și Omul Tehnologic, a cărui versiune "soft" este, Omul multiculturalist occidental se uită în jur și vede o lume de umbre. Imagini plate, echivalente

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
prezentat în cadrul rubricii "Latin America and the Caribbean". Nu BORGES îi interesează pe multiculturalisti, ci Borges, reprezentantul unei literaturi "victimizate" de influențele coloniale, imperialismul cultural european etc. Un simplu "signifiant" într-un univers de semne "culturale". Aceste identități CONSTRUITE de "multiculturalism" reflectă ideologiile grupurilor de presiune care încearcă să transforme sistemul democrației occidentale într-un cîmp de luptă unde se înfrunta interese particulare" (Havel). Nedumerit, cititorul român își poate pune întrebarea. Ce fel de privilegii acorda oare "multiculturalismul" încît un individ

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
identități CONSTRUITE de "multiculturalism" reflectă ideologiile grupurilor de presiune care încearcă să transforme sistemul democrației occidentale într-un cîmp de luptă unde se înfrunta interese particulare" (Havel). Nedumerit, cititorul român își poate pune întrebarea. Ce fel de privilegii acorda oare "multiculturalismul" încît un individ, într-o societate democratică, acceptă din proprie inițiativă să se lepede de individualismul sau pentru a îmbracă armura identității de grup? Înainte de a răspunde la întrebare, se impune să fac cîteva precizări. Fiecare tip de societate "naște

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
care încadrau odinioară individul: familia nucleară, clasa socială și națiunea... Familia, clasa socială și națiunea sînt astăzi structuri slăbite (faible) care nu mai permit încadrarea individuală". Într-un climat în care valorile și idealurile individualismului clasic au fost puternic erodate, "multiculturalismul" oferă iluzia unei căi de acces la "societatea spectacolului generalizat" (Debord). Pentru a înțelege mai bine de ce iluzia multiculturalistă are "lipici" - inclusiv în cercurile intelectuale românești - este nevoie să depășim contextul american, să "mutăm" modelul "multiculturalist", de la problematică interetnică și

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
fundamentata ontic (o furnică singuratica, orice ar face, posedă un minimum de "personalitate"). Este însă de o importanță vitală felul în care apari într-un grup, o echipă, deci identitatea ta "spectaculara". Prin medierea grupului, unei persoane sau culturi "marginale", "multiculturalismul" îi oferă o identitate "spectaculara", care promite să "o scoată în fața". Astfel "marginalul" este dus cu "zăhărelul" obținerii unei existente reale, în sensul unei maxime vizibilități în societatea globală. Prin "multiculturalism" poți deveni vizibil, poti există, într-adevăr, doar că

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
spectaculara". Prin medierea grupului, unei persoane sau culturi "marginale", "multiculturalismul" îi oferă o identitate "spectaculara", care promite să "o scoată în fața". Astfel "marginalul" este dus cu "zăhărelul" obținerii unei existente reale, în sensul unei maxime vizibilități în societatea globală. Prin "multiculturalism" poți deveni vizibil, poti există, într-adevăr, doar că, din furnică ce ai fost, devii reflexul unei imagini de grup. Cu alte cuvinte, devii "cineva" dar într-un mod impersonal, unicitatea ta, fie ea și de furnică, este înlocuită de

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
imaginilor-biect (de aici "echivalentă tuturor culturilor") și participă la producerea și consumul social de imagini, la economia spectaculara a societății globale. (Vezi și eseul meu "Victoria spectacolului generalizat", România literară, 26 oct./1 noiembrie 1994). "Identitatea de grup" propusă de "multiculturalism" calcă în picioare valorile individualismului clasic, fără să ofere cîtuși de puțin o ieșire, un "way ouț" din vechea paradigmă rationalist-instrumentală. Este cel mult o încercare de a o "cosmetiza". Într-o democrație transcendență, individul nu va mai fi o

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
Vor deveni adevărate individualități, Evenimente. Havel are dreptate. Ocidentul nu are nevoie de noi profeți, de noi imagini, de noi imnuri postmoderne să răsune în catedrale. Se cere însă urgent o operație radicală de arheologie culturală. Din țarina economismului și multiculturalismului, să fie recuperat Chipul întinat al democrației spiritualizate. Spre deosebire de "multiculturalism", care a creat modelul identității de grup, democrația transcendență mondializata va crea un nou individualism. Individul liber nu va mai fi considerat un "signifiant", o funcție, o identiate abstractă, ci

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
are nevoie de noi profeți, de noi imagini, de noi imnuri postmoderne să răsune în catedrale. Se cere însă urgent o operație radicală de arheologie culturală. Din țarina economismului și multiculturalismului, să fie recuperat Chipul întinat al democrației spiritualizate. Spre deosebire de "multiculturalism", care a creat modelul identității de grup, democrația transcendență mondializata va crea un nou individualism. Individul liber nu va mai fi considerat un "signifiant", o funcție, o identiate abstractă, ci o realitate incarnata. Un dialog între indivizi, popoare și culturi

HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu (1999) [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508

studiile literare anterioare. Adică toate angajările în numele unei cauze. Asistăm la ascensiunea unui nou moralism, care judecă literatura în termenii categoriilor morale sau politice, pe care deconstrucția nu le practică deloc și care categorii pot fi ceea ce se numeste uneori "multiculturalism", adică apărarea unei minorități sau a alteia, feminism, apărarea homosexualilor, anticolonialism etc. - o întreagă serie de tendințe în studiile literare americane, care se află la polul opus acestei dezinteresări. Nu cred, așadar, că se pot stabili corelații atît de directe

În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop (1999) [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127

Europa, la o distanță considerabilă de un altul, foarte diferit ca tonalitate de toată ambianța revistei Secolul 20, Definiția europeanului (Eugen Simion). Înainte de secțiunea finală deja intrată în tradiție, 20 spre 21, care se ocupă de data aceasta de tema multiculturalismului (comentarii pe baza unui text de Charles Taylor), un grupaj cu adevărat impresionant despre alteritatea etnică din care am reținut mai ales dialogul dintre Eginald Schlattner și Elisabeta Lasconi. Este vorba despre o revistă care își propune să apară anual

Două reviste/cărți by Luminița Marcu (2000) [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266

al lui Virgil Nemoianu din Vatra (3, 2000), tradus de Alexandru Vlad, și care a fost la origine o prelegere ținută la mai multe universități americane (și nu numai) între 1993 și 1995. Intitulat, cel puțin în versiunea românească, Globalism, multiculturalism și literatură comparată, studiul face o incursiune în istoria - antagonică, dar și interferentă - a primelor două concepte din titlu, urmărind, la capătul ei, să marcheze însemnătatea pe care literatura (îndeosebi cea comparată) și-o menține în modelarea conștiinței și comportamentului

Rolul literaturii by Nicolae Manolescu (2000) [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
pentru rolul literaturii. Spațiul nu-mi permite să mă opresc asupra lor. E destul să observ că natura relațională și interactivă a disciplinei face din ea un "moderator" ideal în disputele și trendurile ideologice; de pildă, astăzi, între globalism și multiculturalism. Dacă e să așteptăm un nou umanism, crede autorul studiului, acela va fi estetic și va media, după modelul literaturii comparate, între universalitate și specific, între globalizare și idiomurile culturale de tot felul.

Rolul literaturii by Nicolae Manolescu (2000) [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269

Nimic mai departe de adevăr. Ovidiu Hurduzeu este în realitate un apologet al democrației, a tot ceea ce are mai bun Occidentul. El critică, de fapt, discretele tendințe comuniste care se manifestă în SUA, sub forma ideologiei "corectitudinii politice" și a multiculturalismului. ( Pentru a-și procura plăcerea vicioasă a denigrării, Dan Petrescu nu ezită nici să inventeze fapte. Scriind, de pildă, despre lansarea cărții de versuri a lui Radu Vasile, el face următoarea afirmație: "Lansarea premierului basilidic ca poet cu volum în

DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu (2000) [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286

care participanții au prezentat cîte o mai scurtă sau mai lungă istorie a centrelor PEN pe care le reprezentau, de la apărarea scriitorilor victime ale persecuțiilor politice și cenzurii la strategii de atragere a tineretului spre lectură, militantism în favoarea egalității sexelor, multiculturalismului, discutarea unor aspecte sociale și literare specifice. A fost evocată și Declarația universală a drepturilor lingvistice, document ONU adoptat în 1996 la Barcelona, și pe care PEN-Clubul portughez, de pildă, a publicat-o însoțită de comentarii ale scriitorilor. (De altfel

PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel (2001) [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964

cel de-al doilea eseu publicat aici schițează contururile culturii literare, "o cultură care a înlocuit atît religia cît și filosofia cu literatura", și în cadrul căreia "izbăvirea urmează să fie dobîndită intrînd în contact cu limitele actuale ale imaginației umane". Multiculturalismul și pluriperspectivismul sînt astfel așezate printre cele mai importante trăsături ale acestei culturi: "în locul ideii socratice de auto-examinare și cunoaștere-de-sine, intelectualul literar pune ideea de amplificare a eului printr-o luare la cunoștință a cît mai multor moduri de a

Identificări by Roxana Racaru (2001) [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474

au devenit, acum, dușmani. Acest film belgo-mongol e rod și al colaborării a unor studiouri din cinci țări europene: el trimite, însă, la realitățile unei anume Europe (inclusiv cele ale României) și afirmă avantajele, la nivel de concepție cinematografică ale multiculturalismului. Un univers multicultural și în Cartierul din Nord (Nordrand, coproducție Austria-Germania-Elveția, 1999) - film de debut datorat austriecei, de origină română, Barbara Albert (31 de ani), ziaristă și regizoare, formată, și ea, la școala documentarului și a scurtmetrajului. Viena 1995. Jasmin

Made in Europa by Viorica Bucur (2001) [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570

Se remarcă lesne că tema speculației lui Judt cu privire la culturile multiple, precum aceea a Europei Centrale dintre 1818 și 1918, și tema lui Steiner, cu privire la poligloții din naștere revin la o unică obsesie, a identității. S-ar părea că și multiculturalismele de felul celui central-european, și multilingvismul unor inși născuți în spații multietnice conduc uneori la schizofrenie sau la tulburări de personalitate adică din care ia naștere obsesia cu pricina. Culturile monocolore sau cu dominante nete suferă mai puțin de neîncredere

Obsesia identității by Nicolae Manolescu (2001) [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
autodefinească. Există totuși unele excepții de la această regulă empirică, dacă o pot numi așa, care sînt importante, fiindcă în loc să confirme regula, par s-o pericliteze. O excepție este chiar țara de adopțiune atît pentru Steiner, cît și pentru Judt: SUA. Multiculturalismul central-european de acum două secole seamănă, raportat la acela nord-american de astăzi, cu o picătură de apă dintr-un ocean. Și totuși n-am băgat de seamă ca nord-americanii să fie preocupați de identitatea lor sau să caute a se

Obsesia identității by Nicolae Manolescu (2001) [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607

deci cum dificultățile lăuntrice din Est, și-așa considerabile, se văd în chip exponențial sporite de comenzi venite din afară, poate bine-intenționate, dar fără urmă de cugetare serioasă și, în fond, cu efecte haotice. Se vorbește mult în România de multiculturalism. Într-o totală confuzie a valorilor, multiculturalismul, un set de dogme, principii și clișee de sorginte stângiste, este deseori echivalat doctrinelor liberale! Care ar fi, în opinia dumneavoastră, sursa acestei confuzii? Efectele ei în planul vieții social-culturale? România este, vrea

Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu (2001) [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
așa considerabile, se văd în chip exponențial sporite de comenzi venite din afară, poate bine-intenționate, dar fără urmă de cugetare serioasă și, în fond, cu efecte haotice. Se vorbește mult în România de multiculturalism. Într-o totală confuzie a valorilor, multiculturalismul, un set de dogme, principii și clișee de sorginte stângiste, este deseori echivalat doctrinelor liberale! Care ar fi, în opinia dumneavoastră, sursa acestei confuzii? Efectele ei în planul vieții social-culturale? România este, vrea nu vrea, o societate "multiculturală". Adică e

Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu (2001) [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
în chip judicios nevoile și dorințele diverselor grupuri. Nu mi se pare chiar o sarcină atât de întortochiată și ponderoasă. Cu puțină bunăvoință, judiciozitatee și integritate se poate (re)constitui o stare de normalitate dintre cele mai simpatice. Sigur, un "multiculturalism" dăscălesc, cu nuiaua în mână, "monitorizat" (à la Chicoș Rostogan) va duce la neplăceri grave atât într-o direcție, cât și în direcția opusă. Numai că acesta nu e necesar și chiar ar trebui să fie respins cu anume vigoare

Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu (2001) [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
se și cuvine), iar nu într-o lume a visurilor utopice și absolute, adică în lumea totalitarismului. Totalitarismul (s-a mai spus) poate fi și de "centru", nu numai de extremă stângă sau dreaptă. Să mai adaug că mă enervează multiculturalismul retoric. De pildă, câți din marii și gălăgioșii "multiculturaliști" de pe Calea Victoriei ar fi fost dispuși să voteze la ultimele prezidențiale cu Frunda Gyorgy? (Nu am făcut-o nici eu, dar din alt motiv: pentru că n-am votat nici o singură dată

Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu (2001) [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]