238 matches
-
la concentrarea puterilor asupra piețelor și a democrației - presupunându-se să acestea sunt accesibile în egală măsură tuturor - în mâinile unor noi elite mobile, deținătoare de capital și cunoștințe, contribuind ele însele la apariția unor noi inegalități. Dacă această istorie multimilenară va mai continua o jumătate de secol, piața și democrația se vor extinde pretutindeni, inclusiv acolo unde, deocamdată, nu există: creșterea economică se va accelera, nivelul de trai va spori și el, iar dictatura va dispărea din țările unde încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Ia s-aud! — Prima dat poți zici așa: Terra cui făcut la tine bou și azvârlit în spațiu... Episodul 5 Prin cosmos În echipa însărcinată să caute satelitul natural „Veac Nou”, dispărut, cum s-a văzut în precedentele episoade, de pe multimilenara sa orbită, fură desemnați, după îndelungi cercetări, trei roboți: robotul conducător Felix S 23, robot cu experiență, care mai ieșise prin cosmos și revenise încărcat de date, robotul-computer Dromiket 4, robot programator-corector al zborului, și tânărul robot Stejerean 1, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
micul Benga și se uită spre Getta 2 atât de elocvent, că roboata, înduioșată, îi mai dădu o pastilă de șnițel. Episodul 32 Zile fericite Și-ntr-acest chip, echipajul navei terestre interplanetare „Bourul”, pornită în căutarea satelitului „Veac Nou”, dispărut de pe multimilenara lui orbită, se completă cu un nou membru: micul Benga. Urmară câteva zile senine. Parcă niciodată comandantul Felix S 23 nu comandase cu mai multă limpezime ca acum, parcă nicicând robotul programator-corector al zborului, Dromiket 4, nu programase și corectase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
în spate cu guvernamentali otrăvesc puțina apă cu gaze de șist ca o torță de Țebea din Gorunul lui Iancu ultimul drum al lui Badea Cârțan în opinci și costum popular pornește spre Ipotești să aprindă drumul nemuririi unui popor multimilenar și se oprește la poarta Veronicăi Miclea să întrebe de copilul unui căminar cu năframa neagră pe cap și o sticlă cu aghiazmă îi înmânează o poezie ostoit de atâta drum Badea Cârțan se spală pe față într-o Ozana
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
primește o / recompensă în schimbul / plăcerii acesteia atât de / personale, pentru câteva / clipe ochii săi sunt mai albi pe pielea-i verde-gălbuie și / surâsul său traversează mărețul Nil de la un mal la altul” (Bărcile Nilului). Conștienți sau nu de importanța istoriei multimilenare a ținutului lor, localnicii se comportă în felul lor, văzându-și de existența proprie, inconștienți de imensele bogății ascunse în templele scufundate sub o construcție nouă pe fluviul care le-a îngropat trecutul sub valuri. Și doar arareori, apa aduce
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
și în amintire doar vagi cântece neliniștite... O lumină strălucitoare ce s-a scufundat, și apoi, ani și ani în umbră, o Atlantidă sub / picioarele noastre. (Barajul de la Assuan). Este extraordinar ce încărcătură spirituală au versurile de mai sus! Trecutul multimilenar reînvie sub loviturile de lopeți ale felucei, pe măsură ce ghidul istorisește faptele faraonului Ramses, ale zeilor Ra și Osiris, împreună cu fiii lor Set și Horus. Este ora când fantomele antice reapar sub ochii uimiți ai turiștilor însetați de legende și povești
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
de neviață. Momente de bucurie și de întristare. Clipe de entuziasm, de extaz, de triumf. Trecutul și-l amintește tot fragmentar: Scene, chipuri, întâmplări, pățanii, vise. Și istoria omenirii e scrisă pe baza fragmentelor salvate, ca prin minune, din lanțul multimilenar neîntrerupt al războaielor și al cataclismemor naturale. Toate cele prin care trecem și ne petrecem viața sunt fragmente ale trăirii. Cu alte cuvinte, trăim și facem mereu „câte ceva”. Una după alta, ceva și altceva. Și tot așa, zi de zi
VIAŢA ÎN FRAGMENTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368357_a_369686]
-
baza dovezilor a acestei afirmații, iată, prezint în aceste mostre, granit, bazalt, pegmatit, porfir și andezit, gresie, calcar cochilifer și multe alte formațiuni, adunate din același loc, de pe o stâncă izolată pe un munte ce are cu totul altă origine multimilenară. Toate acestea dovedesc că masele sunt încă în mișcare, că Pământul nostru încă nu s-a așezat stabil, că Mama Natură lucrează permanent, domnilor! Acesta este doar unul dintre motivele care mă determină să vorbesc despre acele cutremure ale căror
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
în respectul tradițiilor și obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintași. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al acelora care simpatizează cu acest neînfrînt și uriaș curent cultural dacist, cu rădăcini multimilenare, care a devenit o mișcare istorică a dacilor liberi, o forță spirituală și morală invincibilă în lumea contemporană. 2. Constituirea, pentru întîia dată în istoria României, a unei prime componente denumite SECȚIA DE DACOROMÂNISTICĂ în structura de cercetare a Academiei Române
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
Homer din Ionia care a trăit în sec. VII î.Hr. La rândul său, acesta a preluat datele din tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare. Științele au în Orientul îndepărtat (Japonia, Coreea, China, India, Arabia) o tradiție multimilenară. Sunt atestate scrieri și date matematice cu peste 1000 ani înainte de era noastră. Cauza este religia, care, în scopul găsirii Dumnezeului lor apelau la gândire, cercetare, inovare. Multe orașe din extremul orient ca și din orientul mijlociu cum ar fi
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
este și vorba lui; și faptele sunt la fel ca vorbele, iar viața este că faptele. Marcus Tullius Cicero - Abia atunci cand omul are compasiune față de toate fiintele vii se poate numi nobil. Buda - Omul se împotrivește a-și părăsi labirintele. Multimilenarul mit îl silește să rămână. René Char - Oamenii se împiedică uneori de adevăr, dar se ridică și merg mai departe. autor anonim - Prostul, înțelept se crede, și numai înțeleptul își vede prostia. William Shakespeare - Fericirea este armonia dintre ceea ce gândești
CITATE MEMORABILE (90) de ION UNTARU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347549_a_348878]
-
s-au Întrupat Fecioara Maria și Fiul Său. Credința cumpănită în el cu întreaga frumusețe a costumului popular național, a cântecului, jocului, bejeniilor, datinilor și obiceiurilor precreștine, are caracterul unui suflet îndumnezeit și blazonul divin al Națiunii primordiale. În Tradiția multimilenară se evocă fiorul, vibrația, îmbrățișarea, cântarea, frumusețea, prietenia, dragostea, desăvârșirea. În geometria ornamentală a portului național, Dragobetele, surprinde permanența creației sufletului românesc, care sub fascinația muzicii populare, devine o entitate cosmică de armonie, de înțelepciune, de sublim. Portul național înnobilat
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
poeticitate a lumii postmoderne de la început de veac XXI, o secvență de istorie profund amurgită dintru începutul ei, unde cumplita realitate a oricărei zile parcurse de umanitate se oglindește ca un demon excentric și anti-anacreonic în apele tulburi ale fluviului multimilenar al temporalității. Un fluviu care, din prea multa și incontestabila lui dez-îndumnezeire, își poartă neîncetat curgerea proprie către obârșii... Căzută într-un somn al uitării totale de Dumnezeu, Ființa umană a postmodernității este constant reconstruită prin diversele mijloace manipulatorii existente
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
cu toate chinurile pe care construcția acestora le presupune, pentru cei mai mulți dintre noi. Readucerea, pe tapet, a unor noțiuni, concepte și categorii din sfera științelor sociale - care fixează realități istorice indubitabile, și care au marcat în mod definitoriu istoria noastră multimilenară - mi se pare, dacă nu o impietate, o blasfemie, cel puțin o ultragiere post-factum jalnică, o golire grosieră de conținut a momentelor sacre ale trececerii noastre prin veșnicii. Să luăm, de pildă, publicitatea făcută la TVR procesului „marii privatizări”: se
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
e mai bun în mine, în stihurile și melodiile interpretate de ea. (Mihail Sadoveanu) Din aburul pământului străbun, răsfirat ca din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
doar consemnarea „eliberării ultimei brazde de pământ de sub cotropitorii fasciști” ci adevărata recuperare și Re-Întregire a spațiului de socio-etno-geneză a românilor. Este replica Trupului Armat al Națiunii dată ucigașilor de neam și identitate. Este semnătura de foc pusă pe istoria multimilenară sugrumată de banditismul cotropitor. 25 Octombrie este revanșa istorică a Românilor, îmbălsămată cu sângele a sute de mii de fii ai acestui Neam! Pricepeți, domnilor politicieni, de ce trebuie să puneți un genunchi pe pământ și să iubiți Armata Națiunii? Pricepeți
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la vedere. Era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
ca veacurile viitoare s-o găsească tot atât de frumoasă, înfloritoare în roadele pământului și spiritului! Pentru aceasta, noi avem datoria să veghem asupra geografiei românești pentru că avem nevoie de această integritate geografică ! Avem nevoie de a menține tradiția și cultura noastră multimilenara din toate colțurile, din toate cătunele țării (nu se știe în care sat se va naște un geniu!). Au loc alături de noi și oameni din alte nații, dar le cerem să vină cu pacea în suflet și cu prinosul darurilor
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
iulie 2012 Toate Articolele Autorului Motto 1: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!" (Alexandru Lapusneanu, fost domnitor al Moldovei) Motto 2: "Băsescu e un mit, a cărui naștere a fost atent construită". (Marius Oprea, istoric) În desfășurarea ei multimilenara, Istoria Românilor ne arată o formidabilă tribulație și emulație a obștilor suspuse, pentru cucerirea Șeii celei bântuite de Diavol a Puterii, aproape întotdeauna adjudecata de către învingători prin pârghii și metode numai parțial ortodoxe și mai adesea amorale, imorale, ilegale, ori
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la vedere. Era
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
mândri semenii mei! "Ziua Eternității", ziua triumfului în eternitate al dacului, Eminescu! Străfulgere dor și lumină, profundă iubire pentru neam, avem nevoie să existe atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom integra și noi în suflul spiritual multimilenar al dacilor, numai așa ne vom păstra GRAIUL și originea! Să respectam, să pretuim regulile statornicite din moși-strămoși, din "Dacia Străbună" Renașterea poporului dac are loc sub ochii noștri, pentru cine are ochi de văzut, Eminescu-România! Va continua, Referință Bibliografică
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
avea să rostească tristul adevăr: „Vai de biet român săracul,/ Înapoi tot dă ca racul”). Păi cum să nu dea înapoi, când el - ocupat până peste cap să-și lucreze pământul, să-și crească plozii și să-și vadă de multimilenarele tradiții ieșite din sedentarism - n-avea nici timpul și nici dispoziția sufletească (în primul rând liniștea) pentru reușita campaniilor culturale de amploare, căci grija lui de căpetenie era să-și apere „sărăcia și nevoile și neamul”, adică să-și afirme
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
interlocutor sau musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi de umil - să se simtă cu adevărat om... Nu asta ne cere Mântuitorul în absolut toate învățăturile Sale? Prin urmare, verbul “a omeni” în varianta românismului multimilenar este veriga de legătură dintre mila față de semenii cu probleme și credința sinceră în adevărul din spusa Dăruind vei dobândi, adică este instrumentul la îndemâna fiecăruia dintre noi prin care vorbele au șansa să se convertească în fapte fraterne. Legea variației
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > LIMBA DACO-GEȚILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Va trebui să admitem teza fondului comun indo-european formulată de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
au fost înnăbușite în fașă, cu o excepție în ianuarie 1987, de ziua lui Eminescu, când mi-a fost acceptat articolul Codru-i frate cu românul. Prof. ION CÂRSTOIU n.a.-Urmăriți comentariile de mai jos. Referință Bibliografică: LIMBA DACO-GEȚILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]