206 matches
-
în cazul francez la ceea ce Duverger numește "cadrilul bipolar". O precizare ulterioară a fost formulată în mod inteligent de către Fisichella [1993, 517-518]. "Turul dublu, în sine, nu predispune la un format specific", adică, de unul singur, nu are nici efecte multiplicative, nici reductive asupra sistemului de partide. Aceste efecte derivă, în cazul Franței din timpul celei de-a Cincea Republici, din pragul ridicat al admiterii în al doilea tur. De altfel, un prag procentual ridicat pentru accesul la distribuirea locurilor ar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
printr-un anumit nivel de efort, o anumită performanță în realizarea sarcinii. Toate aceste variabile se combină pentru a determina motivația în muncă. Le putem prezenta într-o schemă. Figura 7. Articularea diferitelor componente ale modelului VIE Acest model este multiplicativ: motivația va fi nulă dacă unul dintre factori are o valoare egală cu 0. Individul este motivat dacă se simte capabil să ajungă la un rezultat și dacă performanțele profesionale îi permit să obțină recompense valorizate. Modelul a suscitat numeroase
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
poate rezulta dintr-un efect mecanic al caracteristicilor postului. Hackman și Lawler (1971) demonstrează că satisfacția generală și satisfacțiile specifice depind de nevoile individului. 6.2. Satisfacție și remunerație Cercetările au fost realizate pe baza mai multor modele teoretice (modelul multiplicativ al lui Vroom, modelul diferenței al lui Locke...). Le vom menționa pe cele care au urmat modelul echității al lui Adams (cf. cap. 6). Acesta din urmă, care vizează să explice motivația, a fost utilizat și pentru explicarea satisfacției. Individul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
factorilor de risc. (4) Factorii P, G, M și a sunt la rândul lor exprimați prin relații de calcul în care necunoscutele sunt elemente specifice categoriei de factori. Formulele de calcul pot fi de tip aditiv (sume de termeni) sau multiplicativ (produs de factori), în funcție de modul în care se aleg scările de cuantificare. ... (5) Valoarea obținută pentru riscul de incendiu R incendiu ... se compară cu anumite valori ale riscului acceptat pentru tipul de obiectiv, notat generic cu R i acceptat . (6
METODOLOGIE din 14 iunie 2001 privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136636_a_137965]
-
folosul cărora se produce schimbarea urmărită. Beneficiarii direcți reprezintă persoanele fizice și/sau juridice care beneficiază în mod direct, nemijlocit de rezultate/efecte. Beneficiarii indirecți reprezintă persoanele care beneficiază în mod indirect de rezultate/efecte, ținându-se cont de efectul multiplicativ. Minimum 80% din beneficiarii indirecți trebuie să fie tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani inclusiv. Participanții sunt persoanele implicate direct în realizarea acțiunii. j) Monitorizarea: reprezintă procesul de colectare sistematică și de analiză a informațiilor cu privire la
ORDIN nr. 52 din 31 ianuarie 2003 privind metodologia de finanţare a programelor Ministerului Tineretului şi Sportului în domeniul activităţii de tineret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148380_a_149709]
-
care invenția tiparului a produs schimbări importante în organizarea activităților școlare; * a patra revoluție în educație este produsă de dezvoltarea tehnologiilor electronice și se speră ca efectele induse de noile tehnologii să nu fie doar de tip corectiv și / sau multiplicativ, ci mult mai radicale, implicând schimbări ale modului de organizare a instituțiilor școlare și ale modului de transmitere și asimilare a cunoștințelor. Un prim pas în această direcție ar fi crearea unei baze de date a domeniului „computer educație” la
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Din aceeași perspectivă a gramaticii tradiționale sunt descrise și diferitele categorii de numerale, unele dezvoltând definiția generală, altele trecând dincolo de ea: 1. numerale cardinale: unu, doi, o sută etc. alte numerale cardinale: • colective: amândoi, tustrei etc. • fracționare: cincime, jumătate etc. • multiplicative: îndoit, înzecit etc. • distributive: câte doi, câte trei etc. • adverbiale: de două ori etc. 2. numerale cardinale: primul, întâiul, al doilea, al zecelea etc. Descrierea categoriilor de numerale și a valorilor acestora (substantivală, adverbială etc.) reflectă, pe de o parte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interpretată lingvistic, pe de alta, un grad ridicat de eterogenitate a inventarului luat în considerație. Autorii înșiși ai Gramaticii, de fapt, chiar dacă le discută la acest capitol și le numesc numerale, atribuie unor categorii de numerale altă identitate morfologică: „Numeralele multiplicative sunt adjective și adverbe.” (G.A.I, p. 193), „Numeralele adverbiale (de repetiție) sunt adverbe.” (I, p.195), „Numeralele fracționare... exprimă un număr abstract sau un număr concret cu valoare substantivală.” (I, p. 192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altă identitate morfologică: „Numeralele multiplicative sunt adjective și adverbe.” (G.A.I, p. 193), „Numeralele adverbiale (de repetiție) sunt adverbe.” (I, p.195), „Numeralele fracționare... exprimă un număr abstract sau un număr concret cu valoare substantivală.” (I, p. 192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile (...) unor verbe de conjugarea a IV-a.” (G.A., vol.I, p. 190), " Numeralul (...) colectiv poate avea valoarea unui adjectiv ( amândoi copiii) sau a unui substitut (Are doi copii; amândoi sunt elevi.), "Numeralul multiplicativ funcționează preponderent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile (...) unor verbe de conjugarea a IV-a.” (G.A., vol.I, p. 190), " Numeralul (...) colectiv poate avea valoarea unui adjectiv ( amândoi copiii) sau a unui substitut (Are doi copii; amândoi sunt elevi.), "Numeralul multiplicativ funcționează preponderent ca adjectiv(eforturi înzecite) sau ca adverb (Cheltuiesc înzecit.), cel fracționar numai ca substantiv, cel adverbial, ca adverb (A refăcut textul de trei ori.). (G.A.: 2005, vol.I, p.290) Descrierea însăși a numeralului, din perspectiva trăsăturii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. („numerale fracționare”) sunt substantive; au gen, dezvoltă opoziția de număr: doime/doimi, de determinare: o doime/doimea, de caz: doimea/doimii etc. „Numeralele” adverbiale: de două ori, de trei ori etc. sunt locuțiuni adverbiale (concretizează aspectul obiectiv iterativ). „Numeralele” multiplicative înzecit, însutit etc. exprimă, ca adjective, însușirea unui „obiect”: un câștig înzecit sau, ca adverbe, însușirea unei acțiuni: „El câștigă înzecit.” „Numeralele” colective amândoi, tustrei etc. nu se deosebesc de termeni precum toți, câțiva; intră împreună cu acestea în clasa pronumelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
UTILIZAREA NUMERALULUI MULTIPLICATIV ÎN LIMBA ACTUALĂ ALEXANDRU NICOLAE Cu toate că studiile de specialitate și gramaticile nu îi acordă o deosebită importanță, fiind tratată ca o subclasă lexicogramaticală închisă, clasa numeralului multiplicativ se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
UTILIZAREA NUMERALULUI MULTIPLICATIV ÎN LIMBA ACTUALĂ ALEXANDRU NICOLAE Cu toate că studiile de specialitate și gramaticile nu îi acordă o deosebită importanță, fiind tratată ca o subclasă lexicogramaticală închisă, clasa numeralului multiplicativ se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului, cât și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului, cât și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi și Stan, în acest volum, p. ) este acela al
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2. Comportamentul numeralului multiplicativ (vezi și Stan, în acest volum, p. ) este acela al unui adjectiv calificativ, cu patru forme flexionare, acesta preluând nu numai informația de caz si de gen, dar și informația de număr de la substantivul pe care îl determină. Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
p. ) este acela al unui adjectiv calificativ, cu patru forme flexionare, acesta preluând nu numai informația de caz si de gen, dar și informația de număr de la substantivul pe care îl determină. Un alt aspect al comportamentului adjectival al numeralului multiplicativ este preluarea articolului, în cazul în care numeralul precedă substantivul: Americanii au înghițit gălușca amară a refuzului, dar, nefiind prea naivi de felul lor, au început a răsfoi oarece dosare secrete pentru a vedea ce se ascundea cu adevărat în spatele
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
gălușca amară a refuzului, dar, nefiind prea naivi de felul lor, au început a răsfoi oarece dosare secrete pentru a vedea ce se ascundea cu adevărat în spatele întreitului refuz venit de pe batrânul continent (www.evenimentul.ro). Datorită sensului său, numeralul multiplicativ nu cunoaște categoria intensității 1. Prin conversiune, forma de masculin singular devine adverb, îndeplinind funcția de circumstanțial de mod: Pe când voi, cei care greșiți îndoit, întreit mai des și mai grav decât președintele nu aveți nicio scuză, deoarece greșiți stând
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
circumstanțial de mod: Pe când voi, cei care greșiți îndoit, întreit mai des și mai grav decât președintele nu aveți nicio scuză, deoarece greșiți stând de pomană sau din postura frânarilor reconstruirii și democratizării țării (www.ziua.ro). 1.3. Numeralele multiplicative folosite adjectival apar cu precădere pe lângă substantive abstracte numărabile și nonnumărabile (efort, curaj, sumă, muncă, forță, putere, câștig, strădanie, răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă verbe apropiate semantic clasei substantivelor mai sus menționate (a munci, a încuraja, a se strădui
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă verbe apropiate semantic clasei substantivelor mai sus menționate (a munci, a încuraja, a se strădui, a câștiga, a se îmbogăți, a răsplăti etc.). Folosite pe lângă substantive nonnumărabile (iar, în variantă adverbială, pe lângă verbele corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică caracteristicile "creștere proporțională" și "creștere precisă", exprimând o intensificare neprecisă; un alt caz în care se petrece același fenomen este coordonarea copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
etc.). Folosite pe lângă substantive nonnumărabile (iar, în variantă adverbială, pe lângă verbele corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică caracteristicile "creștere proporțională" și "creștere precisă", exprimând o intensificare neprecisă; un alt caz în care se petrece același fenomen este coordonarea copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea în context
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
adverbială, pe lângă verbele corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică caracteristicile "creștere proporțională" și "creștere precisă", exprimând o intensificare neprecisă; un alt caz în care se petrece același fenomen este coordonarea copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea în context a referentului sau raportarea anaforică sau cataforică la
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]