308 matches
-
ordini mondiale. Când este folosită în raport cu ordinea mondială, polaritatea scoate în evidență ierarhizarea Marilor Puteri în sistem într-o perioadă istorică dată. În funcție de modul în care sunt structurate relațiile de putere din sistemul internațional, se poate vorbi despre ordinea mondială multipolară, bipolară și unipolară. Atunci când menținerea ordinii necesită cooperarea principalilor puteri din sistem, suntem în prezența ordinii multipolare - în care există un grup compus din mai mult de trei Mari Puteri care cooperează, dar se află și într-o competiție reciprocă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-o perioadă istorică dată. În funcție de modul în care sunt structurate relațiile de putere din sistemul internațional, se poate vorbi despre ordinea mondială multipolară, bipolară și unipolară. Atunci când menținerea ordinii necesită cooperarea principalilor puteri din sistem, suntem în prezența ordinii multipolare - în care există un grup compus din mai mult de trei Mari Puteri care cooperează, dar se află și într-o competiție reciprocă acerbă. În același timp, pentru soluționarea problemelor internaționale de importanță majoră, este necesar efortul conjugat al principalelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a preveni acest scenariu. Deseori, această modalitate de asigurare a ordinii este asociată cu balanța de putere, modelul care a dominat politica europeană timp de mai multe secole (Huntington, 1999, pp. 35-49). Un exemplu clasic în acest sens este ordinea multipolară instaurată prin Congresul de la Viena (1815) după războiul hegemonic napoleonian. Atunci principalele Mari Puteri continentale - Anglia, Austria, Prusia și Rusia, sub forma Quadruplei Alianțe (în care ulterior a fost integrată și Franța) - au instituționalizat formal principiul balanței de putere prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aspect important al problematicii polarității îl constituie dezbaterea asupra distribuției puterii și stabilitatea sistemului internațional. În literatura de specialitate nu există unanimitate în ceea ce privește forma de polaritate care asigură durabilitatea și pacea în sistemul internațional. Potrivit unui curent de opinie, ordinea multipolară în care există o distribuție relativ egală a puterii în rândurile puterilor majore garantează cel mai bine pacea și stabilitatea sistemului internațional. Argumentul adus în sprijinul acestei supoziții constă în imposibilitatea oricărei puteri de a prevala ușor asupra celeilalte, ceea ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conflictuale unilateralism versus multipolarism sunt cât se poate de evidente în această ordine. Există o preferință clară pentru ordine unipolară din partea Statelor Unite, care se comportă ca un hegemon în sistemul internațional. Puterile majore, la rândul lor, ar prefera o ordine multipolară, în care și-ar putea urmări obiectivele și exercita interesele unilateral și colectiv, nefiind presate sau constrânse de o putere superioară (Ibidem). În plus, puterile majore se simt amenințate de ceea ce ele percep ca aspirații la hegemonie globală din partea Americii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Civil Society, St. Martin’s Press, New York. Deutsch Karl W. et al. (1957), Political Community and the North Atlantic Area. International Organization in the Light of Historical Experience, Princeton University Press, Princeton, NJ. Deutsch, Karl W., Singer, J. David (1964), „Multipolar Power Systems and International Stability”, World Politics, 16 (3), aprilie. Devetak, Richard (2001), „Critical Theory”, în Scott Burchill, Richard Devetak, Andrew Linklater, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit, Jacqui True (eds.), Theories of International Relations, ed. a II-a, Palgrave, Londra. Dougherty
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
realitate descurajat) de complexitatea care ar putea rezulta. Totuși, generalitatea criteriilor lui Hoffmann permite, într-adev)r, cercet)torului s) anunțe nașterea unui nou sistem în orice moment care-i convine. Noțiunea de ,,sistem”, cu un adjectiv- revoluționar, moderat, stabil, bipolar, multipolar, sau oricare ar fi el - devine o emblem) sau o denumire atașat) unei ere, dup) ce aceasta a fost în mod creativ analizat) și minuțios descris). Atunci, noțiunea de ,,sistem” nu explic) nimic; exist) motive că, măi degrab) decât s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu privire la ele. Nu-i permite ins) s) explice ce se întâmpl) cu sistemele sau în interiorul lor. Și, totuși, el pretinde c) ar fi f)cut asta. El stabilește o distincție, de exemplu, între sistemele ,,moderate” și cele ,,revoluționare”. Primele sunt multipolare în ceea ce privește distribuția puterii, si omogene atunci cand trimit la scopurile urm)rite de state și la metodele pe care le implic). Ultimele sunt bipolare în ceea ce privește distribuția puterii, si eterogene cu privire la calit)țile statelor (1968, pp. 12-14; cf. 1965, pp. 89-100). Dac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
înțeles la nivel sistemic, nu ne putem aștepta nici c) va explica multe, nici c) ne va spune c) rezultatele internaționale se vor încadra probabil în categorii particulare, definite. Hoffmann are dificult)ți în a considera c) structurile bipolare și multipolare pot afecta ele însele aspirațiile și comportamentul statelor. El nu poate merge foarte mult timp - sau foarte sistematic - pe o astfel de linie de gândire, din motive dezv)luite într-un comentariu pe care el îl face asupra sistemelor internaționale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vieții internațional-politice. Distincția între structuri anarhice de tip diferit permite elaborarea unor definiții oarecum mai restrânse și mai precise ale rezultatelor așteptate. S) lu)m, de exemplu, efectele pe care le-a avut asupra statelor europene trecerea de la un sistem multipolar la cel bipolar. Atât timp cât statele europene constituiau marile puteri ale lumii, unitatea dintre ele putea fi doar imaginat). Raporturile politice dintre marile puteri europene tindeau c)tre modelul jocului de sum) zero. Fiecare putere consideră pierderea suferit) de cel)lalt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mențin, nu ins) și așteptarea că cineva s) uzeze de fort) pentru a le rezolva. Raporturile politice dintre statele europene au devenit diferite calitativ dup) Cel De-Al Doilea R)zboi Modial, întrucat sistemul internațional s-a schimbat, dintr-unul multipolar, într-unul bipolar. Progresul limitat realizat în domeniul economic și în alte sectoare în vederea realiz)rii unit)ții Europei de Vest nu poate fi înțeles, f)r) a lua în considerare efectele rezultate din structura modificat) a politicii internaționale. Exemplul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
opt, se formeaz) dou) grup)ri doar cu ocazia de a se confruntă în alegeri. Dup) aceeași logic), un sistem internațional-politic, în care trei sau mai multe mari puteri s-au împ)rțit în dou) alianțe, r)mane un sistem multipolar - distinct din punct de vedere structural de un sistem bipolar, un sistem în care nici o alt) a treia putere nu e capabil) s) le concureze pe cele dou) principale. În definirea structurii de piaț), nu este necesar) informația despre calitatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
incapacitatea statelor de a rezolva probleme se presupune c) le-ar poziționă pe o treapt) mai înalt) sau mai joas). În locul capabilit)ților, pot fi studiate relațiile dintre state, iar de vreme ce ultimele sunt întotdeauna multilaterale, lumea se presupune a fi multipolar). Astfel, disoluția blocurilor era menit) s) semnalizeze sfârșitul bipolarit)ții, chiar dac) a infera bipolaritatea din existența blocurilor înseamn), în fond, a confundă, relațiile dintre state cu capabilit)țile acestora. Lumea nu a fost niciodat) bipolar) pentru c) dou) blocuri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
șeasc) ritmul de creștere a controlului central, prin ea se amplific) posibilitatea r)zboiului. Înclin s) fiu optimist, deoarece consider c) interdependenta este sc)zut), în cazul actualului sistem bipolar, dac) ar fi s) îl compar)m cu cel anterior, multipolar. Opinia contrar), susținut) de obicei în prezent, se întemeiaz) pe patru supoziții. Mai întâi, lumea statului-națiune a f)cut loc unei lumi în care națiunile nu mai sunt în mod riguros și general înțelese că actorii cei mai importanți, avându
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
S) lu)m mai degrab) în considerare cazul american decât cel rusesc, deoarece noi import)m mai mult decât ei. Trei chestiuni ar trebui l)murite. Mai întâi, în cazul oric)rui sistem internațional, amploarea interdependentei variaz). În cadrul vechii lumi multipolare, interdependenta economic) a urcat înaintea Primului R)zboi Mondial, si a coborât dup) acesta. În cadrul noii lumi bipolare, interdependenta economic) s-a ridicat, fâț) de nivelul sc)zut pe care l-a avut la sfârșitul Celui De-Al Doilea R
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în prezent, și faptul c) Statele Unite și Uniunea Sovietic) sunt într-o mic) m)sur) dependente de restul lumii, au drept rezultat o situatie internațional) foarte diferit). Diferența dintre situația marilor puteri din cadrul noii lumi bipolare și din cadrul celei vechi, multipolare, poate fi sesizat) comparând situația actual) a Americii cu cea a marilor puteri de dinainte. Atunci cand Marea Britanie era cel mai puternic stat din lume, din punct de vedere economic, procentul avuției investite de ea în str)în)țațe îl dep
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
același, sau s) nu varieze consecvențial, chiar în cazul în care anumite puteri decad din categoria celor mari, doar pentru a fi înlocuite de altele. Sistemele internațional-politice sunt remarcabil de stabile, așa cum este ilustrat grafic de tabelul 8.1. Sistemul multipolar s-a menținut timp de trei secole deoarece, pe m)sur) ce unele state au c)zut din vârful ierarhiei, s-au urcat altele acolo, prin intermediul sporirii relative a capabilit)ților lor. Sistemul s-a menținut, chiar pe m)sur
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
apendicele 20, tabelul 43. Leg)tură dintre supraviețuirea unor anumite mari puteri și stabilitatea sistemelor mai este sl)bit) și prin faptul c) nu toate schimb)rile de num)r sunt schimb)ri de sistem. Faptul c) sistemele bipolar și multipolar sunt distincte este unul larg acceptat. Sistemele cu dou) componente au calit)ți distincte de cele cu trei sau patru componente. În ce const) diferența definitorie? R)spunsul este dat de comportamentul cerut din partea componentelor sistemelor de tip auto-ajutorare, si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rezultatele așteptate. Sistemele de trei au caracteristici distinctive, si de r)u augur. Dou) dintre puteri pot cu ușurinț) s) se coalizeze împotriva celei de-a treia, s) împart) câștigurile, și s) aduc) sistemul înapoi, c)tre bipolaritate. În sistemele multipolare, un num)r de patru este, in consecinț), cel mai sc)zut num)r acceptabil, pentru c) el permite alinierea extern), promițând o stabilitate apreciabil). Num)rul cinci este considerat a fi un alt num)r de granit), fiind cel
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o limit), s) spunem trecând de la șapte la opt. Din fericire, privind lucrurile din punct de vedere practic, nici o creștere a num)rului de mari puteri nu se întrez)rește la orizont. Pan) în 1945, sistemul de state-națiuni a fost multipolar, și întotdeauna de cinci sau mai multe puteri. Pe perioada întregii istorii moderne, structura politicii internaționale nu s-a schimbat decât o dat). Nu avem la dispoziție decât dou) sisteme, pentru a le observa. Totuși, prin inferenț) și analogie, pot
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nici un efort. Dac) se întâmpl) sau nu astfel, aceasta depinde de m)rimea grupului și de inegalit)țile din interiorul s)u, ca și de caracterul membrilor s)i (cf. Olson 1965, pp. 36, 45). Dificult)țile din orice sistem multipolar ies la iveal) în momentul în care unele state le ameninț) pe altele, în vreme ce alinierile sunt incerte. Ministrul francez de externe, Flandin, i-a spus primului ministru britanic Baldwin c) ocupația militar) a lui Hitler asupra Renaniei, în 1936, oferea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai mult pe placul Franței, decât pe cel al Rusiei. Strategiile de alianț) sunt întotdeauna rezultatul compromisului, de vreme ce interesele aliaților, si noțiunile lor referitoare la modul în care s) fie ele securizate, nu sunt niciodat) identice. Pe deasupra, într-un sistem multipolar, în ciuda form)rii blocurilor, aliații cuiva se pot treptat orienta c)tre tab)ra opus). Dac) un membru al uneia dintre alianțe încearc) s) aplaneze diferențele, sau s) coopereze în anumite moduri, cu un membru din alt) alianț), propriii s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
perioadei interbelice nu s-au angajat în formarea a dou) blocuri, pan) dup) mai mult de doi ani dup) ce a început Cel De-Al Doilea R)zboi Mondial. Mai mult, formarea a dou) blocuri nu a determinat că sistemul multipolar s) se transforme într-unul bipolar, dup) cum formarea coalițiilor opuse, în scopul luptei electorale, nu transform) un sistem multipartit într-unul bipartit. Chiar sub cea mai mare presiune extern), unitatea alianțelor este departe de a fi complet). Statele sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe m)sur) ce se adapteaz) unul fâț) de altul, conținu) s) fac) manevre pentru a obtine avantaje, și s)-și fac) griji legate de constelația de forțe care se va forma, odat) ce confruntarea s-a încheiat. În sistemele multipolare, exist) prea multe puteri, pentru a permite oric)reia dintre ele s) traseze limite clare și fixe între aliații și adversarii lor, și prea puține pentru a menține efectele abandonurilor la un nivel sc)zut. Acolo unde sunt trei sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Într-o lume bipolar), incertitudinea se micșoreaz), iar calculele sunt mai usor de f)cut. O bun) parte a scepticismului cu privire la virtuțile bipolarit)ții ia naștere din considerarea sistemului ca fiind bipolar, dac) se formeaz) dou) blocuri în interiorul unei lumi multipolare. Un bloc guvernat într-un mod nepriceput poate, într-adev)r, s) se pr)bușeasc). Într-o lume multipolar), liderii ambelor blocuri trebuie s) se concentreze în mod simultan asupra conducerii alianței, de vreme ce abandonul unui aliat poate fi fatal pentru partenerii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]