5,105 matches
-
țintele acelei perioade fusese eradicarea analfabetismului. Accesul la instruire, la cultură, era facilitat și de numeroasele cinematografe nou înființate, în toate cartierele orașului. Numele acestora erau în deplină concordanță cu acele vremuri de „avânt revoluționar”. Cinematografe ca „Timpuri noi”, „Progresul”, „Muncitoresc”, „Tineretului”, „Republica”, „Victoria”, „23 August” sau „Steaua Roșie” constituiau, pentru cetățenii de rând, principalele punctele de atracție ale Clujului. Însă, cel mai îndrăgit, de către copii, era cinematograful „Timpuri noi”, situat în Piața Libertății, azi Unirii, la numărul 24, pe latura
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1438833234.html [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
de toate locul său, singurul în care i se puteau cristaliza idealurile. Și l-a aflat la ansamblul „Suveica”. Începând cu ritmurile fanfarei și cadența ostășească a pasului de defilare, tamburul major Mihai Drimbe s-a dedicat total brigăzilor artistice muncitorești, cum era pe atunci, pe care le-a cernut cu o sită deasă. Strânse într-un mănunchi, florile au corole cu văpăi de culori, beții de miresme, frunze, muguri, tulpini, dar și spini. Astfel, multe dintre acele manifestări culturale de
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
toamna anului 1953, începând lucrul pe un șantier al Întreprinderii 504 Construcții Făgăraș, în urma reclamei de bun matematician pe care o aveam în Făgăraș, directorul Întreprinderii 504 de construcții, Leöb Micșa, îmi propune să-i meditez soția, ce urma facultatea muncitorească și era corigentă la matematică și fizică. După reușita soției l-am meditat și pe director, înscris la facultatea muncitorească, cursuri fără frecvență (Facultatea Muncitorească era înființată pentru școlarizarea cadrelor de partid și avea o durată de doi ani). Leöb
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
o aveam în Făgăraș, directorul Întreprinderii 504 de construcții, Leöb Micșa, îmi propune să-i meditez soția, ce urma facultatea muncitorească și era corigentă la matematică și fizică. După reușita soției l-am meditat și pe director, înscris la facultatea muncitorească, cursuri fără frecvență (Facultatea Muncitorească era înființată pentru școlarizarea cadrelor de partid și avea o durată de doi ani). Leöb Micșa, deși de meserie zugrav, era vioara întâi în întreprindere. El dirija bunul mers al celor cinci sau șase șantiere
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
Întreprinderii 504 de construcții, Leöb Micșa, îmi propune să-i meditez soția, ce urma facultatea muncitorească și era corigentă la matematică și fizică. După reușita soției l-am meditat și pe director, înscris la facultatea muncitorească, cursuri fără frecvență (Facultatea Muncitorească era înființată pentru școlarizarea cadrelor de partid și avea o durată de doi ani). Leöb Micșa, deși de meserie zugrav, era vioara întâi în întreprindere. El dirija bunul mers al celor cinci sau șase șantiere. Om inteligent, energic și hotărât
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
româno-sovietic, gravitând in jurul fenomenului rus. În ultimul ciclu de conferințe au putut fi audiați: Constantinescu-Iași vorbind despre Arhitectura rusă din secolele al XVI-lea și al XVII-lea; Sălăgeanu despre Problemele fotosintezei în cercetările sovietice; Barbu Lăzăreanu, rectorul Universității Muncitorești, despre Influența folklorului slav, a celui rus cu deosebire, asupra basmului românesc etc. 1.2.Aculturația totalitară: război împotriva memoriei și dimensiunii identitare Fenomen singular, care nu poate fi înțeles decât ca efect determinat de o sublimă comuniune ivită pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
lui interviu acordat “ Revistei 22 “ chiar asta spunea, despre experimentele făcute în URSS pe computere uriașe pentru programarea oamenilor viitorului. Experimente care, de fapt, contiuna și azi, care se presupune că va fi cam în felul următor: cele două aristocrații muncitorești, comuniste și capitaliste, vor dispare definitiv, probabil în următorii cinci zece ani. Cu exceptia poate a aristocrației Guvernului Mondial, păstrându-și doar vreo 30 de comisari - intendeti din toată lumea, toți, 10 % dintre bărbați și 50 % dintre femei, vor fi sterilizați în
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jaf_in_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > PICNIC Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 182 din 01 iulie 2011 Toate Articolele Autorului PICNICUL Unu Mai muncitoresc - zi de praznic „proletar”. Cu cățel, cu purcel, mergem cu toții la iarbă verde pentru un picnic în familie. Femeile au pregătit fripturile și dulciurile, bărbații băuturile, grătarul și bineînțeles, s-au îngrijit să ia cu ei și sculele de pescuit
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
ne petrecem timpul liber. Uneori ne alăturam și noi tinerilor, care făceau sâmbăta seară sau duminica o “talpă” între Poștă și Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri naționalizate, transformată în bloc de locuințe muncitorești, care fusese cândva hotel - actualul hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
ne petrecem timpul liber. Uneori ne alăturam și noi tinerilor, care făceau sâmbăta seară sau duminica o “talpă” între Poștă și Piața Ovidiu, sau mergeam în gașcă - băieți și fete - la subsolul unei clădiri naționalizate, transformată în bloc de locuințe muncitorești, care fusese cândva hotel - actualul hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
La răsărit și la nord - est de fosta comună suburbana Dudești - Cioplea, până pe la începutul secolului al XX-lea, se aflau întinse livezi, vii, grădini de zarzavat, pășuni și terenuri agricole. Apoi, odată cu industrializarea zonei s-au creat diferite cartiere muncitorești - printre care Titan și Baltă Albă, cu un pronunțat caracter rural. Iar după anul 1970, întreaga zonă și-a schimbat, în mod radical, înfățișarea, ridicându-se numerose blocuri pentru circa 100.000 de locuitori. S-au creat așa numitele "cartiere
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
ei. L-au scos în stradă, în clipa următoare, deși le era unicul fiu. În 10 zile, ieșea cu soția, la prima slujbă de duminică. S-au botezat amândoi și s-au mutat la Timișoara, într-o cameră de cămin muncitoresc. Acolo li s-au născut cei patru copii (trei fete și un băiat). El n-a fost acasă la nașterea băiatului...era la pușcărie! De ce? Pentru că într-o noapte le-a bătut în ușă un tânăr, de la Casa Copilului, cu
CUM TREC ANII ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cum_trec_anii_.html [Corola-blog/BlogPost/344950_a_346279]
-
de 7 ani, structurată pe două cicluri ( ciclul I cu clasele I-IV și ciclul II cu clasele V-VII) și continuă cu hotărârea Partidului unic și HCM din 13 iulie 1956 cu privire la generalizarea învățământului de 7 ani în centrele muncitorești și în orașele reședință de raion începând cu anul școlar 1955-1956 și generalizarea lui în toată țara în anii 1958-1959 (sarcină realizată și la Rucăr în acest an), Congresul al VIII-lea al partidului comunist (atunci P.M.R.) din 1960, cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xvii_.html [Corola-blog/BlogPost/340756_a_342085]
-
Roumains, acțiune declanșată împotriva proiectului comunist de sistematizare a satelor în perioada 1988-1989, alături de Mihnea Berindei, decedat și el de curând, și Dinu Zamfirescu, actualul Președinte al Consiliului științific al IICCMER. În copilăria mea dintr-un bloc comunist din cartierul muncitoresc Mănăștur, unde foamea, frigul și frica făceau legea scrisorile Doinei Cornea transmise de Ariadna Combes la Europa Liberă îmi luminau viața și îmi înflăcărau speranța. Apreciam curajul acestei asistente de la Filologie care era de neînvins de către securitatea comunistă. Fără Ariadna
FIICA DOINEI CORNEA A TRECUT LE CELE VEȘNICE.O DIZIDENTĂ UITATĂ PE NEDREPT, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478966292.html [Corola-blog/BlogPost/383312_a_384641]
-
ultimul bastion duhovnicesc ce a mai rezistat câțiva ani împotriva ideologiei atee comuniste dar care a fost distrus de către aceștia, toți membrii ei fiind închiși pe motiv că ar fi constituit o mișcare conspirativă și subversivă împotriva noului stat român muncitoresc!... Și Mitropolitul Antonie a împărtășit aceeași soartă fiind judecat în contumacie la șapte ani de temniță grea, prins și arestat în anul 1954 la 14 Octombrie, la Iași! ... Până atunci s-a ascuns pe unde a putut, știind că este
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1343735115.html [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
terminarea spectacolului destul de târziu, cei doi tineri Cocuța & Suman trebuiau să revină acasă cu trenul. Fratele Cocuței a rămas în Ploiești să-și conducă prietena acasă, dar dimineața trebuia să fie la unitatea militară. Trenul de noapte era o cursă muncitorească a navetiștilor din schimbul doi. Tinerii nu s-au înghesuit să-și caute un loc datorită faptului că distanța până la Valea Călugărească era scurtă, vreo 10-12 kilometri. Cocuța l-a întrebat pe băiat dacă-și mai amintește de călătoria care
SĂRBĂTORI DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_sarbatori_de_i_mihai_leonte_1357542318.html [Corola-blog/BlogPost/348935_a_350264]
-
ei mereu e sărbătoare, Primiți-i dar, cu sare și cu pită, Eu, nu pot și tot ce spun mă doare Că prea se duce viața risipită! Ei vă promit nemărginirea toată Cu dragoste absurdă să-i votați, Ce mai muncitoresc era odată În Țara noastră plină de plecați! Referință Bibliografică: Dureri de Mai... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1219, Anul IV, 03 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DURERI DE MAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1399097419.html [Corola-blog/BlogPost/344208_a_345537]
-
hățișul în care pierduserăm libertatea. Frumoasa Daniela Vlădescu însă, ne-a încântat tot timpul, ne-a păstrat speranța libertății, ne-a menținut focul sufletesc arzând, ne-a iubit, am iubit-o. Atunci, în țara plină de schele, macarale și mitinguri muncitorești, Daniela Vlădescu ne cânta îmbălsămitor din ecranul monopolizat de un singur partid, azi, în țara plină de pustiu și de făgăduieli de la politicienii cu gura mare, ai tuturor partidelor, cântă cu mult mai rar la televizor. Unde te afli, Daniela
DANIELA VLĂDESCU. MELODII MINUNATE CA UN TORENT DE MÂNGÂIERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414231015.html [Corola-blog/BlogPost/341621_a_342950]
-
ce urmară. Au apărut cu ,,Steaua sus răsare”, Dar au uitat de Bunul Dumnezeu, Ne-au dat credinta-n care n-au crezare Și fiecare s-a crezut un zeu. Ne-au dărâmat și fabrici, si uzine, Ca depășite, prea muncitorești. Le-au dus, fier vechi, în cele țări străine Să nu avem produse românești. Citește mai mult O revoluție sau ce-o fi fost,Un mare tăvălug pe biată taraȘi nu știu dacă a avut un rostPentru atâtea rele ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
De fapt am omis să spun că întotdeauna participa cineva de la raionul de partid sau UTM responsabili cu propaganda. Profesorul RANGA se lupta ca acest cenaclu să fie cât mai activ în viața culturală a orașului Turda un mare centru muncitoresc cu fel și fel de uzine și șantiere. Se știa de fabrica de ciment care polua cu acel praf împrejurimile zonei. Fabrica de sticlă unde lucra și unchiul meu. Uzinele chimice Turda fără să amintesc de orașul vecin Câmpia Turzii cu
1963 CENACLUL PAVEL DAN DIN TURDA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/1963_cenaclul_pavel_dan_din_turda_mihai_leonte_1348818581.html [Corola-blog/BlogPost/365809_a_367138]
-
putere, un soi de inamovibilitate. Alesul locului s-a mulțumit cu „scaunul”, lăcuit cu mirodenii asezonate și cu postura supușeniei, învățată cu tot sârgul la cursurile de propagandă (atent „ordonate” și „fișate” pentru seminarii) ale organizației de bază din mediul muncitoresc în care fusese „unsă” opțiunea politică, singura de altfel pe vremea aceea! Aflată sub semnul „sacru” al unei muțenii de neclintit și „patronată” cu reale câștiguri în viața zilnică, verificată și paraverificată, aia cu „capul plecat” și care nu se
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_servi_r_tuti_electorale_si_la_locale_.html [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
cu cercetările de teren, emiterea unui punct de vedere original expus într-o carte celebră “Dosarul Palermo” lansată la Vâlcea în 2011. Pe Horia Nestorescu Bălcești l-am cunoscut personal în anii 80, când ne-a vizitat familia în cartierul muncitoresc clujean Mănăștur și mi-a vorbit prima oară de obsesia vieții sale: descoperirea osemintelor lui Nicolae Bălcescu și aducerea lor în țară. Acum câțiva ani guvernul italian și-a manifestat disponibilitatea să sprijine autoritățile române să fie descoperite osemintele lui
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1450380288.html [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
Paul Bujor (n. 20 iulie 1862, Berești, Galați - d. 17 mai 1952, București) - prozator, zoolog român, membru de onoare al Academiei Române. Activitatea științifică A făcut parte din grupul biologilor și medicilor români socialiști, s-a simțit toată viața atașat mișcării muncitorești, a condamnat reprimarea răscoalei țărănimii din 1907 și a cerut „reforme politice adânci și serioase” în favoarea țăranilor „nu gloanțe și închisori”. A avut relații strînse cu mari biologi din România și din întreaga Europă, dar printre prietenii săi apropiați s-
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
un exemplar („din cele trei-patru, trase-ntâi-și-ntâi, la rotativă“) cu corectura făcută de Nicolae Țic (evident, după discuțiile cu „cenzorul-prim“, responsabilul / redactorul de carte, „de la ESPLA“, E. Mătasă); la Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor („la cenzura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc / Comunist Român“) ajungeau exemplare „cu corectura făcută“ și numai după obținerea „vizei ultime“ (de la cenzorul C. C. al P. M. R.) se realiza tirajul precizat în caseta cărții - pusă „pe ultima filă“: «Responsabil de carte: E. Mătasă / Tehnoredactor: I. Gheorghiu / Corector: E.
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
și [cu] ochii afundați în orbite« - p. 43 -, «ce era de părere că se poate lucra chiar și cu flăcăi mai deocheați» - p. 44). Ținuta „grotescă“ a lui Costea Modrigan pare a sugera și posibil-minereasca-i „fruntășire“ / „liderită“ ca purtător de muncitorească / militară șapcă leninistă / stalinistă, la modă, în acele vremuri: «Pe la începutul lui cincizeci răsărise în Lupeni unul Costea Modrigan; era înfășurat într-o pătură zdrențuită, năclăită de praf, iar în picioare avea opinci grele din roată de camion, cusute cu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]