59 matches
-
afaceri. Se plimba și schița pași de dans. Cu Victor, care începuse un solitaire și mânca ultimele alune rămase de ieri, a bătut un high five. Și cu Buicu. A venit și la mine și m-a întrebat: - Ce dracu, Muntene, tu le-ai dat bine adresa, cât durează la ăștia? Mor de foame! Uite, și lui Victor i-e foame! Mănânc și porcul, mănânc și alunele! - Ce alune? a întrebat Victor. - Porc cu alune. Asta a comandat Munteanu, porc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
e un bătrân mort sau nu e un bătrân). Ce-i venise și lui Cornel ăsta să luăm bere, fac eu cinste, dacă nici atât - cu toate că, e drept, nu m-am gândit să iau nimic de băut, păi, se poate, măi Muntene, păi se poate, mă întreba Cornel, care se îmbătase din cauza succesului și acum aștepta să bea de-adevăratelea ca să-și justifice euforia. Tot pe mine m-au trimis la chioșc și m-am întors încărcat cu două pungi pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mulți Dumnezei: Chiar așa, mă nevolnicilor și netrebnicilor?! Așa-i, pane căpitane! Garantăm noi cu viața și cu libertatea noastră. Bine, așa să fie! a spus panul cam șifonat pentru întâiași dată de când apără zorile fericirii în teritoriu. Numai tu, Muntene, a continuat șefu, ești invitat la secția raională pentru o dată când vei veni cu ceva interese pe la târg. Ca fost matroz bine instruit, am pentru tine o trebușoară importantă... Mă găsești la sediu în fiecare vineri între orele 800 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
strălucirea ei”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 8 footnote>. Această machetă iscusit realizată a permis atacul reușit al sultanului Mehmed al IV-lea din vara anului 1672. Expediția a avut loc cu sprijinul logistic al lui Duca. Oștile turcești, tătare, munteană și căzăcească s-au concentrat la Țuțora, lângă Iași, prilej pentru sultan de a vizita Iașul. ,, Pentru a câștiga bunăvoința turcilor se face chiar o slujbă turcească la biserica Sfântul Nicolae Domnesc, lucru nemaiîntâlnit până atunci, fapt care a determinat
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Lațcu, doamna Mușata, cunoscută în "catolicism", ca Margareta. La sfârșitul acestei scurte domnii, avem înaintea ochilor, nu o îngustă provincie ungurească, "strâns și fricos legată de munte", ci o țară, cu locuitorii și datinele lor, în forme deosebite de cele muntene, forme impuse de cuceritorii din același neam (Iorga). Pe de altă parte, sub Lațcu, Moldova era încă destul de firavă și nesigură, fără hotare precise: Vrancea se afla în afară, Adjud, Tg. Ocna și Bacău erau încă sub control unguresc, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a dublei alegeri a lui Cuza. Prin noul protocol se acorda guvernului otoman dreptul de inițiativă în semnarea unor eventuale încălcări ale Convenției. După o săptămănă, marele vizir a acceptat să primească în audiență delegația moldoveană și apoi pe cea munteană, semnându-se în cele din urmă mult așteptatul act de recunoaștere de către Imperiul Otoman. Semnarea separată a actelor și trimiterea lor printr-un ofițer turc, și nu prin șefii celor două delegații, reprezentau încercări palide ale Imperiului Otoman de a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere, Unde s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește ! Vin’la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]