1,250 matches
-
bunica scriitoarei Oana Orlea. Născută la 18 iulie 1879 într-o familie de boieri moldoveni din Tescani, județul Bacău tânăra timidă cu părul negru-arămiu, înaltă și cu râs cristalin, a fost cerută de soție, la 18 ani, de un boier muntean din marele clan al Cantacuzinilor, Mihail. Împreună au avut doi copii: Alice și Constantin ("Bâzu", pilotul celebru de mai târziu). Mama, Alice și tatăl, Dumitru sunt cei care îi îndrumă primii pași în viață, dar sunt și sursa primelor șocuri
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_adevarata_0.html [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
programarea festivalului i-a adus aproape, dar, dacă stau să mă gândesc bine, ceva-ceva tot îi leagă, la distanță. I-am regăsit colo unde îi știm, pe teritoriul lor, atât de bine stăpânit. Allen- cu nevrozele lui de intelectual depresiv, Muntean cu ochiul mereu pregătit să surprindă gesturile mici, mișcările repetitive ale cotidianului, cărora ne supunem fără să ne gândim prea mult, pentru că, așa cum sună replica deloc academică a unui personaj, «viața e făcută și din chestii de astea». Radu Muntean
Cannes 2015. Radu Muntean, aplaudat de la etajele criticii Despre crimă, cu sau fără Kant în mână by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102042_a_103334]
-
Articolul UNIC Se grațiază domnul Marin Panaite, născut la data de 10 octombrie 1977 în comuna Munteni, județul Galați, fiul lui Neculai și al Gherghinei, pentru pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211653_a_212982]
-
Cantacuzino în biserică Sf. Sava (sfârșitul sec. al XVII-lea, n.r.). În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, în sfârșit, incep a se întemeia școli și prin celelalte orașe ale principatelor. Numărul lor crește necontenit; Alexandru Ipsilanti, domn muntean, ia măsuri că orice oraș mai însemnat să-și aibă o școală. În program se prevăd lecții de limbile latină și franceză. Multe din școlile din provincie avea și dascăl de grecește. De la o vreme, învățarea științelor capătă un loc
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
regionalisme românești. Apoi, diferența dintre cuvintele catalane de cele din castiliană mă face să cred altceva. Numai istoricii ar putea clarifica această bănuială a mea. De pildă, într-o localitate mică de lângă Barcelona, o stradă avea plăcuța cu denumirea „carrer Muntean” (în catalană, stradă=carrer). Pe mine m-a dus gândul la ... „cărarea lui Muntean”. Probabil, cu mii de ani în urmă, pe acolo or fi făcut „cărări” strămoșii strămoșilor noștri. În DEX, cuvântul „plajă” are originea în franceză. Oare, catalanii
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
convoi rusesc, condus de generalul Anrep d’Elmpt, a pătruns în Principate trecând Prutul pe la Leova (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2), la data de 3 iulie 1853, îndreptându-se spre București pe traseul: Fălciu-Bârlad-Tecuci-Focșani-Buzău și intră în capitala munteană la 15 iulie, „...binecuvântat de mitropolitul Nifon” - după afirmația lui Nicolae Iorga (Istoria românilor, vol. 9). La 28 iulie, ajunse la București însuși Gorceacov, iar grosul trupelor sale, pătrunseră în Moldova, trecând Prutul pe la Sculeni și deplasându-se prin Iași
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
oameni și 926 cai, încadrați într-un regiment de infanterie, un escadron de ulani, o baterie călăreață, un regiment de jandarmi compus din 14 companii, călări și pedeștri, un batalion de grăniceri călări și trei canoniere pe Dunăre” iar oastea Munteană „...însuma 15492 oameni și 480 cai, încadrați în trei regimente de infanterie, un divizion de ulani, o baterie de artilerie, un regiment de dorobanți, un batalion de grăniceri, un batalion de pompieri și patru canoniere pe Dunăre.” (Ion I. Nistor
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
fi unite într-un singur corp militar. Convenția mai prevedea instituirea unei singure curți de casație pentru ambele Principate. Iar pentru a îndruma unificarea legislațiilor din ambele țări, se instituia comisia centrală de la Focșani, oraș de graniță, compusă din consilieri munteni și moldoveni, cu misiunea de a pregăti proiectele de legi de interes comun pentru ambele Principate. Convenția menținea suzeranitatea porții, fixând și tributul pe care fiecare din cele două principate urmau să-l plătească...” De remarcat îndrăzneala și ingeniozitatea cu
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
XIII-XIV: ''orașul Baba Saltîk este cel din urmă pe care-l stăpânesc tătarii. Intre el și începutul Împărăției grecești (bizantine) sunt 18 zile de mers într-un pustiu lipsit în întregime de oameni''. La mijlocul secolului XIV sub presiunea poloneză, maghiară, munteană și moldoveană, Hoarda de Aur pierde controlul asupra Dobrogei. De situație vor profita însă otomanii, care vor cuceri regiunea la sfârșitul secolului al XIV-lea. Din acest moment, pentru cinci secole Dobrogea va deveni un teritoriu în care se vor
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Vasluiului apare în 1375, din timpul lui Alexandru cel Bun. La 1470, devine reședință domnească a lui Ștefan cel Mare, aflată la confluența Vasluiețului cu râul Bârlad, unde marele domn l-a caftit (sic!) crunt pe celebrul Suleyman și oastea munteană. Aliată! Era o zi de marți, ianuarie 1475, ca de primăvară, când a plecat Soliman la drum cu o armată uriașă. Agenții meteo l-au informat corect, însă nu au știut despre enigmaticul dans al tobelor și a zurgălăilor moldovenești
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1394355475.html [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
îl iei, ca aliat sau dimpotrivă, în tot ce întreprinzi. De-astea, gândeam într-un “răspăr” al cronicii de istorie medievală românească, totuși întâmplată aevea și cu izvoarele istorice “pe masă”, ar mai fi avut nevoie unii voievozi moldavi sau munteni să “ocupe” cu ei câmpuri, dealuri și stânci pentru a dovedi dușmanului superioritatea numerică a oastei lor, față de cea a invadatorilor “câtă frunză și iarbă”, pentru ca aceștia s-o ia la sănătoasa ... La un moment dat ești tentat să dai
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253566.html [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
popoare. Sunt mii și mii formele pe care le poate lua efortul însingurării la oamenii din lume. Unii au ajuns-o, imitând, cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor. Mă gândesc, îndeosebi, la acel strălucit voievod muntean care a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împărătească a trăirii ortodoxe. Alții își călesc duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
pe noi. Fără tine, lumea noastră românească ar fi fost mult mai săracă... În altă ordine de idei, în vremea Voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toata istoria sa medievală. Statul muntean se întindea de la Munții Carpați până la Dunăre, de la Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane și părțile tătărești și cu cetatea Dârstorului [1]. Vrednic gospodar al țării, Domnitorul Mircea cel Bătrân s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
vacanță a scaunului pe noul mitropolit (,,să se trimită de aci ca păstor și arhiereu legiuit a toată Țara Românească"). Și de aceea toți mitropoliții urmau să fie greci trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost Protos al Muntelui Athos și Atanasie. Toți semnează în grecește în actele cunoscute de la dânșii. De altfel, hirotonia urma s-o primească mitropolitul muntean numai prezentându-se personal la Bizanț (,,ei sa nu voiască vreodată
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost Protos al Muntelui Athos și Atanasie. Toți semnează în grecește în actele cunoscute de la dânșii. De altfel, hirotonia urma s-o primească mitropolitul muntean numai prezentându-se personal la Bizanț (,,ei sa nu voiască vreodată a primi vreun arhiereu de aiurea, decât numai hirotonia și trimiterea prea sfințitei Mari Biserici"). Tot între condițiile puse la întemeierea Mitropoliei este și aceea ca mitropolitul de la Argeș
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de către ceilalti ierarhi ai țării și anume nu dintre greci, ci dintre români. Aceasta este situația bisericii române în veacul al XVI-lea până în epoca contemporană. Când și de către cine s-a făcut această mare reformă, care înseamnă independența scaunului muntean fața de cel patriarhal și în același timp romanizarea ierarhiei bisericești? [[iv]] După anul 1401, nu mai avem nici o dovadă despre prezența vreunui ierarh român în sinodul din Bizanț, dar aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
dovadă despre prezența vreunui ierarh român în sinodul din Bizanț, dar aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează reforma, pentru că actele patriarhiei din secolul al XV-lea, de la anul 1402 înainte, s-au pierdut, iar istoria bisericii muntene în acel veac e foarte rău cunoscută. Fără a avea izvoare precise, credem totuși că cel care a făcut această reformă și a obținut de la Patriarh recunoașterea ei este Mircea eel Bătrân și iată pe ce temeiuri: În luna iulie
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
un nou titlu, acela de ,,Exarh al plaiurilor", adică al ținuturilor românești de peste munți, poate chiar peste toți românii ortodocși din Ardeal, care nu aveau Mitropolie [23]. Este posibil ca această înălțare în grad și acordare de privilegii pentru Mitropolia munteană, tocmai în anul când se recunoaște independența celei de la Suceava, să fi corespuns și cu recunoașterea reformei amintite [[vi]]. La anul 1401 sau în jurul acestei date a murit bătrânul Mitropolit Antim, care păstorea de la 1370. El este ultimul mitropolit grec
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
împlinirii a 70 de ani, București, 1998, p. 125-136. [vi] Despre acest epitet în titulatura Mitropoliților Ungrovlahiei, vezi Nicolae Șerbănescu, Titulatura mitropoliților, jurisdicția, hotarele și reședințele mitropoliei Ungrovlahiei, în BOR, LXXVII, 1959, nr. 9-10, p. 710-711. Acordarea acestui titlu mitropolitului muntean prin care jurisdicția îi era extinsă și asupra ortodocșilor din regatul ungar ce nu aveau o ierarhie proprie (vezi Al. Elian, Legăturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia din Constantinopol și cu celelalte biserici ortodoxe, în ibidem, p. 908), trebuie pusă în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253957.html [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de pește Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursului_de_cre_al_florin_tene_1377703124.html [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
în timp ce în limba română vedeau lumina tiparului scrieri de drept canonic (Pravila de la Govora) sau de drept canonic și laic (Îndreptarea legii, Târgoviște, 1652), potrivit istoricului Mircea Tomescu. Prima carte Despre ajutorul și implicarea lui Petru Movilă în reînființare tiparniței muntene, mărturisește însuși Matei Basarab în Prefața Molitfelnicului, prima carte tipărită la o mănăstire din Câmpulung, în 1635: „Nu puțin m-am mâhnit, văzând că nu este nicăieri o astfel de hrană și adăpare sufletească ..., vădit din pricina împuținării cărților ..., ni s-
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfantul_ierarh_petru_movila_stefan_popa_1387650436.html [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
a principatului[iv]. Inițial, Țara Moldovei era lipsită de ieșirea la mare. Cetatea Albă (Moncastro) se afla în mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri. Cîmpia Bugeacului era un fief al dinastiei domnitoare a Basarabilor munteni, de la care regiunea și-a primit primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri. Cîmpia Bugeacului era un fief al dinastiei domnitoare a Basarabilor munteni, de la care regiunea și-a primit primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă denumire a Republicii Venețiene - n. a.). Dacă voievozii munteni erau sprijiniți în veleitățile lor pontice de către unguri, atunci cei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]