470 matches
-
cel care, pentru a scăpa de mânia soților încornorați presăra drumul până la casa amantei cu gorniști, gata să anunțe o eventuală apariție intempestivă. (p. 231) Cu toată redactarea accentuat regională, Amintirile lui Rosetti dau în vileag o Moldovă încântător de muntenească în spirit.
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
Cristian Tudor Popescu, în dezbaterea de la Cluj, Horia-Roman Patapievici, potrivit site-ului mihneamaruta.ro: Dacă este să dăm un nume, cel mai emulat jurnalist dintre cei care s-au afirmat după 1990 este, indiscutabil, Cristian Tudor Popescu, cu felul lui muntenesc de a vorbi limba română, cu “pă” și cu “dă”, care dă un fel de violență limbajului, o apăsare golănească. Este un jurnalism slujit de talent literar, dar cu un talent specializat în cruzime. Este un talent specializat în aplicarea
Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64643_a_65968]
-
Poezia sa era știută pe dinafară, iar omul avea o charismă unică. Ultimul dintre marii moderniști ai secolului, el impunea nu numai propria sa lume poetică, ci și pe aceea a lui Arghezi sau Ion Barbu, cu irezistibila lor vigoare muntenească. Forța de atracție a acestor lumi a fost atât de mare, încât a făcut ca optzecismul poetic să devină de fapt nu o mișcare pură, un curent sau o școală cu principii radicale și solide, ci o fermecătoare sinteză poetică
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
de parcă meșterii vremurilor noastre ar fi avut veșnicia în față. Și de povață. Zic aspect, deoarece patina adâncului de vremi i-o oferă, „i-o imprimă” tuful de un amplu spectru cromatic (dacă ochiul cercetează în nuanțe). E o coloratură muntenească mai specială, și „orientală”. Pun aici ghilimele, deoarece în subtext există o interogație permanentă, la care se tot revine: Armenia cărei părți a lumii aparține, Orientului sau Europei? Implicit, ea apăru și la agapa de aseară, când David Muradian încerca
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
să-l scriu. Într-un anume sens, m-am născut și am crescut în această carte, care ar putea fi numită, de aceea, o carte de memorii. Fiindcă Levantul este o reprezentare și un elogiu în același timp ale graiului muntenesc. El reprezintă, în geneza minții mele, filiația mamei. Mama, Maria Badislav, s-a născut în satul Tântava de lângă București. Tatăl ei, Dumitru Badislav, poreclit Babuc, e un personaj care mi-a dominat copilăria (se spunea de altfel că semăn cu
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
mamei. Mama, Maria Badislav, s-a născut în satul Tântava de lângă București. Tatăl ei, Dumitru Badislav, poreclit Babuc, e un personaj care mi-a dominat copilăria (se spunea de altfel că semăn cu el). La Tântava toți vorbeau în graiul muntenesc pur, care pare agramat și brut pentru că nu seamănă cu limba literară. Dezacordul dintre subiect și predicat, cuvintele deformate regional («Mă doare picerele, maică», zicea câte o bătrână), primitivismul vocabulelor «dă» și «pă», dar mai ales diferențele de accent, repezeala
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
dar situația autorului nostru devine specială: problematica lingvistică îi condiționează opera. Bogăția limbii lui e uimitoare și o depășește cu mult pe aceea a tinerilor Alexandrescu, Bolintineanu ori Bălcescu. Dar, mai ales, limba lui Heliade evoluează spectaculos, de la lexicul popular muntenesc, colorat cu arhaisme, cuvinte slave, grecești ori turcești, la neologismele latine și franceze, apoi la cele italiene. Avînd la îndemînă atîtea disponibilități lingvistice și cunoscînd ca puțini alții limba română, Heliade și-a pus încă de tînăr problema raportului dintre
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
ibid.); Bundici vorbește de boboci, iar Pungescu „traduce” prin gâscănași; fetelor Chiriței pretendenții li se adresează cu termenul duducuță (Bondici), respectiv cu franțuzismul demuazelă (Pungescu). Pentru publicul moldovean al epocii (piesa a avut premiera la Iași, în 1850), pitorescul vorbirii muntenești trebuie să fi fost și mai perceptibil: la Pungescu apar nu doar pronunții caracteristice (pă, dă), ci și o preferință netă pentru interjecții: hait!, dar mai ales aoleo! Câteva replici au o valoare emblematică, de un inconfundabil muntenism al uimirii
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
cu efort contextului și "domnului Ceas" ce ne măsoară destrămarea. Gesturile atât de libere, decise, ruperea convențiilor sociale și artistice, refuzul net al tiparelor comportamentale dau, într-adevăr, creației sale un aer proaspăt și nonconformist. Dar fronda aceasta "tinerească", "băiețească", "muntenească" are ca arierplan și subton liric o gravitate mai puțin discutată de critică. Ea nu apare odată cu volumul La dispoziția dumneavoastră (1979) care, mai sceptic în premise și mai amar în concluzii, va diminua considerabil superbia eului liric; ci este
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
din Africa de sub frunte: e nevoie de o adecvare/ echivalare între universul realității exterioare și universul liric propriu-zis, între evenimentele și faptele din jur și, pe de altă parte, asocierile pe care le naște imaginația creatorului. Sarcasmul poetului, vehemențele sale ,muntenești", aciditățile atât de expresive literar ies dintr-un idealism de fond, idealismul unui om rănit lăuntric de gama și scala degradărilor umanului. Încă G. Călinescu, într-o cronică din 1948 publicată în ,Națiunea", făcea, cu acuitatea sa obișnuită, observația că
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 178 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman pașa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toți curtenii sus-numitului turc, și toate popoarele, și domnul Țării Muntenești cu toată puterea lui, și Assan beg, și Ali beg, și Schender beg, și Grana beg, și Oșu beg, și Valtival beg, și Serefaga beg, domnul din Sofia, și Cusenra beg, și Piri beg, fiul lui Isac pașa, cu toată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
misiune, care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Muntenească și cu Moldova. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească. ( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
unire a Transilvaniei cu Muntenească și cu Moldova. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească. ( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria României” vol.1, de acad. Ștefan Pascu și colaborator, pag. 96-98, Ed. Didactică și Pedagogică, București - 1977). Baba Novac a fost alături de „IUBITUL SĂU DOMNITOR
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
pe Baba Novac la lupte, la Mirăslău, apoi în apropiere de Ploiești, apoi la Bucov, apoi la Curtea de Argeș. Marele merit al lui Baba Novac este acela că l-a ajutat pe Mihai Viteazul să facă PRIMA UNIRE POLITICĂ A ȚĂRII MUNTENEȘTI CU ARDEALUL ȘI MOLDOVA, ASTFEL, REFĂCÂND STATUL DAC DIN TIMPUL LUI BUREBISTA, DECENEU, DECEBAL. Ideea acestei prime Uniri a reînflorit în anul 1859 și s-a finalizat în anul 1918. “ Cu începere din 3 februarie, porțile orașului (Cluj-n.n.
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
cerșetor nu se puteau recupera nici măcar pantofii. I-am ales o pereche pe care tata a nu prea Îi Încălța, fiindcă Îi rămăseseră mici. Am Învelit În hîrtie de ziar zdrențele, inclusiv niște chiloți care aveau culoarea și consistența șuncii muntenești, și le-am vîrÎt În lada de gunoi. CÎnd m-am Întors În baie, tata Îl bărbierea pe Fermín Romero de Torres În cadă. Palid și mirosind a săpun, părea un om cu douăzeci de ani mai tînăr. După cum mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și literatura română se predau ore întregi despre tradițiile care ne leagă pe noi românii, chiar dacă suntem la 2000 de kilometri depărtare de casă. Astăzi, drag mi-a fost să văd cum româncele au mâncat atât mucenici moldovenești cât și muntenești (în zeamă), unii copii chiar pentru prima dată. Atmosferă a fost destinsă, agreabilă, s-au făcut multe cunoștințe... dar eu aveam totuși o apăsare pe suflet... moartea tragică a unui român, de numai 28 de ani cu o seară înainte
9 MARTIE 2014: PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350382_a_351711]
-
duce somnul de veci și Teofana Monahia, care nu este altcineva decât mama lui Mihai Viteazul, ultima expresie a geniului militar românesc din Evul de mijloc. Interesant acest lucru: mamă și fiu își dorm somnul de veci în două mânăstiri muntenești, la Cozia și la Dealu (unde se află numai capul Voievodului Mihai Viteazul; de fapt, unde ar fi trebuit să se afle, căci în prezent este la Muzeul de Istorie, situație care trebuie urgent îndreptată). Acolo, în pronaosul Coziei, zace
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta puțin cu ultimile pregătiri și înfrumusețări pentru cea mai mare Sărbătoare a Cosmosului, iar pe la chindie se mergea la spovedit, cu mic cu mare, de la 7 ani în sus. În toată Săptămâna Patimilor, creștinii toți
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
câmpiei românești de altă dată își cânta aleanul lui de pribegie: „Înghețată-i Dunărea... Nu știu un alt artist al nostru, a spus Octavian Goga după ce se făcu tăcere, care să de-a viață cu atâta putere evocatoare, baladei populare muntenești. Mă gândesc la cântecele Transilvaniei și îmi pare rău că George Folescu nu s-a născut undeva pe Mureș sau pe Târnave. Avea argint în glas Traian Grozăvescu, dar n-a venit de la Lugoj cu vreo melodie bănățeană. Radames nu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
formă etnică, închisă, nemișcată: La răspântii, când Kemal, Pe bosfor la celalt mal, Din zecime în zecime, Taie-n Asia grecime ........................” (G. Călinescu-Istoria...) Deși în conflict cu Tudor Arghezi, merge pe linia „Fătălăului”, continuând tradiția lui Anton Pann, a poeziei muntenești balcanice și bufone, înrudită cu Mateiu Caragiale. Imaginea lui Nastratin Hogea, văzut ca un argonaut murdar pe un biet caiac putred, în mijlocul unui Orient mirific, ne pare o poveste ruptă din „O mie și una de nopți”. Cetatea turcească e
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la mama sa, regretata profesoară Angela Bădescu, și deseori le prezintă străinilor o mică parte din identitatea ei, ducând și acolo hora și sârba muntenească. Lansarea a fost una cât se poate de atrăgătoare, într-un decor care a reușit să aducă aproape ceva din parfumul satului Arefu, datorită fotografiilor surprinzând elemente din lumea satului natal, a costumelor tradiționale cu mare vechime, a florilor și
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
diverse ocupații din teritoriu de-a lungul secolelor, caracterul alpin se observă și astăzi în viața cotidiană: respectul și dragostea față de natură și de munte, sinceritatea dintre oameni și recunoașterea lucrurilor bine făcute. Marcată de istorie, bucătăria locală păstrează cutume muntenești în dezvoltarea turismului de peste 150 de ani. Cele mai cunoscute produse locale sunt brânzeturile, produse în imediata apropiere a localității Annecy, brânza Reblochon, un produs de renume pentru gastronomia franceză, și Tome des Bauges, brânză de vacă produsă în regiunea
ANNECY, ORAŞUL SUPRANUMIT VENEŢIA DIN MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352655_a_353984]
-
și Țara Românească, și nici rolul ei determinant. Cât privește limba, nicio școală științifică lingvistică nu recunoaște existența unei limbi literare moldovenești deosebită de cea română. Totodată, nimeni nu neagă prezența unui grai moldovenesc, de rând cu alte graiuri românești (muntenesc, oltenesc, ardelenesc etc.) în spațiul locuit de români”. Autor: Ion N. Oprea - membru Fondator de Onoare al revistei „Luceafărul”, Botoșani - Publicat: 16 septembrie 2015 http://www.luceafarul.net/adevarata-obarsie-a-poporului-roman-ruginoasa-istorie-credinta-si-cultura-monografie-scrisa-de-un-oltean-marian-malciu-slatina-olt-in-dacopatia-2015-humanitas-rataciril NOTĂ: Și pe această cale, aduc mulțumiri publicistului, jurist și scriitor
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]