803 matches
-
Securitate maximă la Miss Universe® România 2012. MUR media & management, compania care deține licența Miss Universe® pentru organizarea celebrei competiții de frumusețe în România, și Compania de Anchete și Filaj vor coopera pentru securizarea informativa a selecției naționale. MUR media & management a decis să apeleze la serviciile unui furnizor de intelligence atât pentru verificarea background-ului concurentelor, cât și pentru securizarea votului. Totodată specialiști în contrainformații vor organiza, pe durata cantonamentului, două sesiuni de comunicări pentru tinerele selectate la
Miss Universe® Romania 2012, o competiție securizată informativ () [Corola-journal/Journalistic/73191_a_74516]
-
Covrig Roxana Fratele atacatorului de la coaforul din Iași a făcut dezvăluiri cutremurătoare. Vasile Olaru era orbit de furie și gelozie. Soția sa, Nina, a fugit de acasă de nenumărate ori. Într-una dintre dăți, agresorul a fost pe punctul de muri din cauza furiei că nu a ajuns la soția sa, care s-a refugiat în casa fratelui său. "Acum, de Crăciun, s-au certat, ea a fugit de acasă fără să o bată, la un vecin, ca să nu mai vina la
Dezvăluiri cutremurătoare. "«Eu pe asta o omor». Am crezut ca glumește" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/53077_a_54402]
-
nenumit (reprezentările lui în operă: palatul, domul, piramida, pădurea), aparține zeilor și ființelor superioare, vii (poetul și îndrăgostiții) și morți, nu celor de rând. Poate fi arhitecturat în oniric (Avatarii faraonului Tla). Ori în acvatic: "O vorbă zice (Odin, n.n.) - murii cei albaștri/ Ai mării, desfăcuți în două, -mi lasă/ Privirea într-un labirint de neauă:/ Coloane nalte, bolți arcate splendid,/ Pe ele lune line ardeau... și-n umbra/ Cea clar-obscură-a stâlpilor de neauă/ Văzut-am o copilă dulce-înaltă" etc. În
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
subtitlul Cronică de sfârșit al secolului al XX-lea, prezintă o familie care, vrând să fie mai prudentă și mai descurcăreață decât toți ceilalți, încarcă un camion cu conserve și fuge departe de „sediul de partid", la țară, lângă râul Mur, unde se instalează provizoriu, gata oricând să lase totul și să fugă iar, să-și inventeze mijloace de subzistență din piatră seacă, fără să se precizeze de ce amenințare (foamete? persecuții? teroare?) vrea să scape. Numai că, pe măsură ce modul lor de
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
cu care brumaru culegea roua de pe pulpele fecioarelor limba lui canetti în ulei de măsline piese de șah găsite în capul lui iova fruntea ridată a lui beckett clopoțelul nocturn a lui bonaventura pisica lui berdiaev dacia ruginită în care muri scria poeme inoxidabile costumul de costoboc a lui vulturescu din piele de vultur peștele-banană a lui salinger mașina de cusut a lui singer undița cu care groșan pescuia suflete în grădini de vară din ce în ce mai selecte halatul pătat cu iod a
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
tine Poesia: Aminte ia, mă-njunghie himere! Bătrân de-acum, mă paște depărtarea: Ce bun e vinul când îl bea uitarea și ce ferice-i Moartea! Nu-i sunt frate! Te du, femeie,-n crânguri pe albine, Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine: Tu dragoste îmi vei aduce, poate... SONETUL XV Aștept în gară trenul de pe urmă: Surâsul tău a-nzăpezit privirea, Pe streașina uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata! Prea vitează-mi fu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Iubirea mea-nfloreșten somn migdalul!” - cf. Sonetul XVIII) : „Bătrân de-acum, mă paște depărtarea:/ Ce bun e vinul când îl bea uitarea/ Și ce ferice-i Moartea! Nu-i sunt frate!/ Te du, femeie,’n crânguri pe albine,/ Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine:/ Tu dragoste îmi vei aduce, poate...”! Otrăvirea prin iubită/iubire este/se face, de fapt, cu V.I.T.R.I.O.L.-ul alchimiștilor, căci produce înflorirea, prin gestul ritualic al „rostogolirii”: „Din mâna ta voi bea otrava
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Subvenții Recent, Guvernul a stabilit că producătorii de semințe vor beneficia de subvenții la înființarea culturilor de golomăț, timoftică, raigrasul aristat și peren, sparcetă, firuță, ghizdei, păiuș, orez, in, cânepă pentru fibră, lucernă, trifoi, măzăriche de primăvară, pomi altoiți, zmeur, mur, coacăz, afin, căpșun, vițe altoite etc. Beneficiari vor fi agenții economici, persoane fizice și juridice, înregistrați pentru producerea de semințe. ( E. C.) Expoziție Vineri, 16 septembrie, de la ora 11, la Biblioteca Municipală „Mihail Halici“ din Caransebeș a fost vernisată expoziția de
Agenda2005-38-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284220_a_285549]
-
Înregistrate la Timișoara în perioada 5-12 mai 2005 Szeif Maria-Emilia, 38 ani Horvath Iosif, 55 ani Șiru Rizu, 79 ani Rachici Ioan, 79 ani Apson Silviu-Ștefan, 39 ani Barsy Tiberiu-Sigismund, 75 ani Petö Irina, 82 ani Dobra Emil, 47 ani Muri Denisa-Gabriela, 4 luni Strubert Viorica, 56 ani Ioniță Ana, 60 ani Jorj Florița, 72 ani Hajdu Maria, 82 ani Loiczli Iosif, 75 ani Munteanu Marius, 85 ani Olariu Ioana, 82 ani Bora Marius, o zi Stângu Ion, 76 ani Kintzig
Agenda2005-20-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283694_a_285023]
-
a romanului: „Zadarnic încerca să-și acopere rana cu ambele mâini, licoarea aceea sărată se scurgea caldă din vene peste propriul trup îngenunchiat și odată cu ea și viața i se prelingea în pământul ce avea să fie blestemat pe vecie. Muri cu ultimele ei cuvinte pe buze: « Ce-a unit Dumnezeu, omul să nu despartă »”. Prozatorul își creionează personajele tocmai sub egida acestui imperativ, accentuând conturul lor psihologic, conflictul lor interior, metamorfozele de ordin psihic si afectiv în scopul realizării misiunii
DE MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384526_a_385855]
-
nu respiri și printre tandre șoapte, Să-mi fluieri ca un personal uitat pe-un vechi peron c-o bufniță zurlie. Să nu răcești,te-oi înveli în strat de acuarele cu miros de ie. Să legeni fluturi în albastrul murii. Și prepelițe să-mi vânezi în bust. O dată să mă simți în cerul gurii, Cum îți pătrund sub limbă și te gust. Ce bine-ar fi să ne iubim sublim și vânătăi să împărțim lizibil! Să se transforme apa brusc
PEDEAPSĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383889_a_385218]
-
vânt. Când mergi pe drumuri, răzvrătit De-atâta suflet ghemuit, Coboară-ți vocea în balast, Fii pentru moarte un contrast, Oprește lumea-n gândul tău, Oprește binele din rău, Așază totul în păduri, Să crească-n ochi de cerbi și muri. Aseară n-a mai fost la fel... Dormea cu moartea-un menestrel, Nu era liniște deloc, Nu era cântec și nici joc, Așa cum licuricii toți Se mai jucau, bătând la porți Prin care tu redeschideai O altă poartă către Rai
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
în vânt.Când mergi pe drumuri, răzvrătitDe-atâta suflet ghemuit,Coboară-ți vocea în balast,Fii pentru moarte un contrast,Oprește lumea-n gândul tău,Oprește binele din rău,Așază totul în păduri,Să crească-n ochi de cerbi și muri.Aseară n-a mai fost la fel...Dormea cu moartea-un menestrel,Nu era liniște deloc,Nu era cântec și nici joc,Așa cum licuricii toțiSe mai jucau, bătând la porțiPrin care tu redeschideaiO altă poartă către Rai.Știu că îți
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
știa, încuviință Sonia. În schimb știa că pe unul dintre voi, pe cel care purta un veston de student, îl cheamă Vadim, iar pe celălalt, în costum obișnuit, îl cheamă Iag. Mai mult decât atât, iarna trecută, când slujea la Mur, v-a văzut des împreună. Dar pe atunci purtați amândoi o uniformă stranie, care, după expresia ei, semăna cu uniforma de student; însă nasturii uniformei voastre nu erau aurii, ci argintii și fără vulturi. Nelly nu știa mai multe despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
răritură se întindea în sus pe coasta muntelui. Dincolo de ea se vedea vârful golaș al muntelui. Defrișarea fusese făcută de ceva timp deoarece printre buturugile albite de trecerea timpului, apucaseră să crească tulpini tinere de brazi. Rugii de zmeur și muri încă nedați în pârg formaseră hățișuri de nepătruns. Soarele strălucea cu putere scăldând totul într-o lumină puternică. Era foarte cald, nu bătea nici un firișor de vânt. De pe fruntea lui Cristi prinseseră a curge broboane de sudoare. Pe acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La postarea pe Facebook a d-lui Alex despre poezia lui Eminescu, Floare albastră, am comentat și eu: -Excelent, d-le Alex! Sunteți un mare eminescian. Dar eu sunt un cârcotaș: Vesul “ Vom ședea în foi de mure!”...Doamne ferește! Spinii murului ar perfora fesele iubitei...Centurionul roman, căruia Gemina nu-i asigura..., prinse o dăcoaică, “Și-o puse cu cracii-n sus/Lângă murus dacicus”. (Atenție! murus nu e mur...). “Și astfel, măi fraților/ Se născu un nou popor!” În altă
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
un cârcotaș: Vesul “ Vom ședea în foi de mure!”...Doamne ferește! Spinii murului ar perfora fesele iubitei...Centurionul roman, căruia Gemina nu-i asigura..., prinse o dăcoaică, “Și-o puse cu cracii-n sus/Lângă murus dacicus”. (Atenție! murus nu e mur...). “Și astfel, măi fraților/ Se născu un nou popor!” În altă postare, dl. Alex, cu o fotografie tinerească, sub titlul “Bătrânețe”: “În anumite momente ale zilei, privit din anumite unghiuri, arăt destul de bine. Mă gândesc că pot avea succes la
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
Eminescu- a scris ea îngrijit pe pachet, conștientă de valoarea acestor scrisori, o parte din scrisorile mele sunt aici, o parte a rămas la el. De voi trăi, voi scrie ceva relativ la fazele acestui amor trist și nenorocit, de voi muri, lumea să ierte: Toate relele ce sunt într-un mod fatal legate de o mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și a plecat la Văratic. Părăsirea
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
agresoare. Cu noi ne-am bătut și ne-am învins mereu singuri, Iar vârsta ne-o hrănim stupid cu-aceleași linguri. Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot, Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot. Brâncoveanu cu fiii muri pentru țară, Dar sfinții de import nicicum nu au să moară. Scăpați de principii, și dezlegări la avort, Ne înghesuim confuz cu toții la export; Avem pașaport și raport acoperitor 25 litri alcool pe cap de locuitor. „La trecutu-ți mare
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
agresoare.Cu noi ne-am bătut și ne-am învins mereu singuri,Iar vârsta ne-o hrănim stupid cu-aceleași linguri.Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot,Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot.Brâncoveanu cu fiii muri pentru țară,Dar sfinții de import nicicum nu au să moară.Scăpați de principii, și dezlegări la avort, Ne înghesuim confuz cu toții la export;Avem pașaport și raport acoperitor 25 litri alcool pe cap de locuitor.„La trecutu-ți mare
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > ÎNGHEȚ Autor: Roznovan Amelia Lavinia Publicat în: Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Zăpezile tăcute cad astăzi peste noi Și iarna grea adânc ne înconjoară Si-al nostru-amarnic joc în doi Muri-va pân-la primăvară ! Nici luna nu mai este luna Iar stelele pălesc încet Și nu vreau să îmi spui nici noapte bună.... Când totul între noi este inert! Când stelele se sting pe cerul lor Albastrul nopții reci mă înfioară
INGHET de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368633_a_369962]
-
vânt. Când mergi pe drumuri, răzvrătit De-atâta suflet ghemuit, Coboară-ți vocea în balast, Fii pentru moarte un contrast, Oprește lumea-n gândul tău, Oprește binele din râu, Așază totul în păduri, Să crească-n ochi de cerbi și muri. Aseară n-a mai fost la fel... Dormea cu moartea-un menestrel, Nu era liniște deloc, Nu era cântec și nici joc, Așa cum licuricii toți Se mai jucau, bătând la porți Prin care tu redeschideai O altă poartă către Răi
DRUM FĂRĂ DRUM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368680_a_370009]
-
hârtie. De magnați și de pungași Ce țin lumea-n colivie, O mână de actorași Manevrați de o regie De demenți bătrâni și grași... Ce vă țin în sărăcie Să le fiți, români, codași, Carne tunurilor vie, Planetarii cercetași Ce muri-vor în urgie, Bravi necunoscuți ostași Lăsând lumea-n veci pustie Ca pe un tărâm incaș Cotropit cu barbarie De un Dumnezeu iabraș Lăcomit la avuție... Avuție face-le-aș Și mormânt dintr-o cutie! Cui te las și cui
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
și aproape un kilometru lățime. Partea sudică , spre care privim acum , se termină printr-o râpă din care argila roșie contrastează cu verdele ierbii. Undeva spre mijlocul uriașei platforme , un șanț uriaș se zărește pe versanții ale căror tufe de mur cată spre soare. Zona se află între comunele Bertea și Ștefești . Deasupra zonei au fost văzute în câteva rânduri lumini ciudate deplasându-se în zig-zag. Eu nu sunt geolog, dar întotdeauna mi s-a părut foarte ciudat acest platou , într-
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]