399 matches
-
jigniri; urmă, repede, problema dacă doamna Mura putea fi îmbrățișată de Melodragă: de unde știam eu că fosta mea profesoară de pian era acolo, și nu în altă parte? În febrilitatea întrebărilor, ceva îmi șopti că aici nu mă înșelam: doamna Mura era acolo, lângă mama! Da, dar - din nou - cum putea mama accepta să o pun lângă o femeie, atât de trecătoare în viața mea? Ar fi trebuit să șterg tot, ipoteză care mă neliniști și mai și, căci atunci mi-
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
hârtie. Astfel de întruniri au un farmec aparte și unic, au o înaltă încărcătură emoțională, fără de egal. Închei aceste rânduri cu o glu mă, care se referă la atmosfera actuală din școli. La ora de ana liză gramaticală, profesoara, tre murând de frică, îl întreabă pe Bulă, premiantul clasei, fiul unui prosper om de afaceri și politi cian: - Spune-mi, te rog, la ce timp este verbul - Eu studiez, tu studiezi, el studiază? Nu cumva este la timpul prezent? Stăpân pe
Privind înapoi cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
orașul cenușiu, îngrămădit între platouri abrupte, cu largi spărturi de cer între ele: Iena. Câteva nume de filosofi și al lui Schiller; toți foști profesori ai străvechii universități. Amintirea inexplicabilă a unei bătălii napoleoniene: unde oare a galopat cavaleria lui Murat în 1806 printre râpe și păduri? Nimic însă nu atenuează mediocritatea orășelului, decât impresia pe care o dă, de a fi ocupat. De cine? De toate națiunile Europei, reprezentate de câteva mii de capete blonde sau brune. Strada este invadată
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
pe stîngul, ba pe dreptul, și Îndreptări de stînga stă în relativizarea prin ,amendă" culturală. Nu citesc, aici, altfel spus, păreri de analist (fie și pentru că analiza cere centrare, nu puncte de fugă), ci de critic, de scriitor mai degrabă, murînd tutunul consensului în zeamă de paradox. Aș zice, pînă la urmă, că iese, vorba altcuiva, un Babel fericit, în care are fiecare loc de fiecare, de n-aș ști, dintr-un articol tot al lui Dan C. Mihăilescu, ceva mai
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
se prindea pămîntul reavăn răcoarea lui dacă (abia) îi stîmpăra sîngele înfierbîntat verdele crud al cînepii tinere îi colora ochii tineri cu care vedea lumea visată și cerul albastru era verde crud precum snopii de cînepă puși de bunica la murat ascunși sub mal în apa rece și limpede înverzită și ea repede de picioarele lui și ele prea tinere sub care-i strivea într-un dans nici azi înțeles era verde crud un verde închis de la tălpi pînă la creștet
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
Olteanu Tersicin-Viniciu, 64 ani l Molnar Erszebet-Iolan, 28 ani l Diculescu Cornel, 37 ani l Crîstiu Ioan-Sorin, 39 ani l Cîmpean Iosif, 73 ani l Funk Erwin-Mihai, 55 ani l Iacsin Ileana, 60 ani l Chiș Traian, 68 ani l Mura Ștefan, 77 ani l Țon Maria, 82 ani l Totorean Ana, 77 ani l Szabo Carol, 91 ani l Stroia Ion, 81 ani l Danciu Niculae, 51 ani l Murgu Ana, 85 ani l Circo Margareta, 67 ani l Costici
Agenda2005-21-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283721_a_285050]
-
sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut de țară ... Citește mai mult MI-E DOR...Mi-e dor
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
au fost preluate În proprietatea Comunei, ca res nullius. Anul trecut, a venit de la Roma cererea de a concede edificiul ca sediu pentru Studium-ul general. — De la Roma? — Da, printr-un trimis al senatului Urbei. Călugării de la San Paolo fuori le Mura au făcut o cere În acest sens; ei intenționează să o Întrebuințeze ca sediu capitular pentru universitate. Papa Bonifaciu vrea ca, În toate orașele creștine, să se dezvolte dragostea pentru știință. La Roma a dat deja impulsul pentru Sapientia, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu o cârpă lăsată pe jos. Printre hârtii se găsea o scrisoare de Însărcinare, cu sigiliul papal, care Îi poruncea meșterului să se deplaseze la Roma pentru executarea unor lucrări de consolidare În complexul mânăstiresc de la San Paolo fuori le Mura. Nu era datată, dar părea recentă. — Ambrogio a fost la Roma, Înainte să vină la Florența? — Cred că da. Vorbea despre orașul sfânt ca și când l-ar fi conoscut foarte bine. Dante examină din nou documentul. Acest amănunt Îi Întărea ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lup. Se mărgini să Îi mulțumească scurt. — Mă aflu aici ca să Îți cer un ajutor pentru cercetarea mea, zise el apoi. Am aflat că, Înainte să ajungi la Florența, ai trăit la Roma, În mânăstirea de pe lângă San Paolo fuori le Mura. — Așa e. Acolo am fost găzduit, de cum m-am Întors de peste mare. — Ai fost și domnia ta În Țara Sfântă? Îl Întrebă Dante surprins. — Credeam că știi. Eram În suita cardinalului de Liège, ultimul nunțiu apostolic la San Giovanni d’Acri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sursele de informație ale Bisericii sunt incorecte, dar eficiente. Dacă ei cred că femeia e implicată, poate că așa este, Într-adevăr. Dante asculta atent, jucându-se cu un șiret de la haină. — Messer Antonio... — Spune. — Mânăstirea San Paolo fuori le Mura, la Roma, unde au lucrat Ambrogio și Iacopo, și unde domnia ta ai contribuit la redactarea bulei lui Bonifaciu... E un comandament templier, ai zis. — Da. Ca și cea de la Lyon, dacă asta vrei să spui. Chiar asta voiam să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
suprema sa performanță În materie de subtilitate enigmistică, de acord. Dar poate nici nu intenționase. Era limpede că acele cinci vorbe, „Cheia e Codul lui Alexandru”, reprezentau un mesaj și conțineau un indiciu. În aparență, foarte explicite ambele, dar deloc mură-n gură, cum erai tentat să crezi. Prima barieră pe care Noel Corbu o așezase În calea căutătorului o constituia Însăși redactarea propoziției În limba română. Am Îndepărtat rapid gândul că unchiul ar fi destinat În mod expres descifrarea codului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lucreze pe moșia lui Spiridon și Gh. Herțanu din Mărăști. De asemenea, erau luate la lucru femeile, soțiile celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate se uscau. La fel se uscau pe lozniță, prunele, numite perje, sau se fierbeau până se făceau povidrlă. Varza și alte produse de grădinărit se murau în vase mari de lemn (butoaie cele închise, căzi, cele deschise) se depozitau într-un beci, numit pivniță sau zămnic, o groapă săpat în pământ și acoperită. Carnea se păstra sărată și uscată în locuri răcoroase și întunecoase. La țară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uită că înainte de a fi cămașă înflorată, ie, a fost un fir de in, cultivat în grădină, smulsă cu tot cu rădăcină, făcut mănunchiuri, pusă la uscat, bătut (sămânța era folosită și pentru a obține ulei prin prăjire și presare), pusă la „murat” în „Tochile”, în bălți, în Dunavăț, uscat, melițat, răghilat, făcut caier, pusă pe furcă, tors, nevedit, trasă pe țevi și pregătit pentru pusă în suveică. Până la instalarea completă a războiului de țesut (stative) și pregătirea pentru țesut, se desfășura o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acopere vacarmul ploii și al vântului. Dinspre stogul de fân s-a auzit un țipăt de Încântare. - Te știu - ești băiatul blond căruia-i place Ulalume! Îți recunosc glasul. - Cum urc acolo? a strigat el de la poalele căpiței, unde ajunsese murat până la piele. Un cap s-a ițit de după margine, dar bezna era atât de groasă, că Amory n-a deslușit decât un smoc de păr muiat de ploaie și doi ochi strălucitori, ca de pisică. - Dă-te Înapoi, ia-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
celei mai înalte forme de rugăciune: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!, asemeni ca Hristos Dumnezeu în momentul crucificării. Moaștele sale au fost descoperite în anul 415 și din anul 560 se află la biserica San Lorenzo fuori le mura, din Roma. Referință Bibliografică: 27 decembrie: sf. Ștefan, arhidiaconul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092, Anul III, 27 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SF. ŞTEFAN, ARHIDIACONUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363866_a_365195]
-
în beciul casei, destul de mare cu bolți, zidite pe grinzi groase de fier în forma literei „u”, destul de solide, pentru a ține prăvălia. În beci erau paturi cu nisip pentru depozitarea legumelor pe timp de iarnă, putinile cu varză la murat. Cumpăram câte o sută de pepeni și îi țineam în beci la răcoare, consumându-i până la mijlocul toamnei. Și mere țineam în beci, stăteau bine, mai ales că aici aveam o fântână de 7 m, cu tuburi de 1 m
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Am strâns merișoare și într-un sac. Apoi am coborât la vale. După drum greu și chinuitor am ajuns acasă, seara târziu, frânți de oboseală. A doua zi am curățat merișoarele de frunzulițe și le-am pus cu apă, la murat, într-un poloboc. Dacă erau păstrate până la iarnă, merișoarele erau grozave, aveau gust acrișor și erau foarte eficiente pentru cazuri de tuse, răceală. Am mai fost într-un an la merișoare tot acolo, la stâna lui Brustur din Vejii Mici
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
armată. Nu pregeta niciodată când era solicitat de cineva la muncă, era bun la toate. El a ajutat-o pe Zina cât timp a lipsit Firu, fiind vecini, dovedindu-se a fi un prieten de nădejde și după moartea acestuia. Mura și Eva sunt două prietene care copilăresc împreună iar prietenia lor durează, chiar dacă se despart când fiecare pleacă la oraș. Se reîntâlnesc, si, împreună cu soții lor se vizitează și își povestesc viețile din perioada când s-au despărțit la tinerețe
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului La guarigione degli angeli (Însănătoșirea îngerilor) de Gabriel Dragnea, poem tradus în italiană de poeta Alexandra Firiță Alle porte incessamente bussano mercanti d’anime Al di la delle mura și sente Brahms. Gli angeli cercandosi i passi dai tempi remoti S’inciampano nelle ali sempre piu pessanti. Nessuna preghiera non și trova piu la satrada Verso îl cielo scacciato nell’oblio. La citta și nutre con i sogni da
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
Verso îl cielo scacciato nell’oblio. La citta și nutre con i sogni da un giorno E le palpebre intorpidite Rifiutano îl sonno delle notti ancoră non rubate. Alle porte incessamente bussano i mercanti d’anime Al di la delle mura și sente Mehler. Gli angeli hanno dimenticato con cosa și nutre îl slenzio Volando caotico attraverso i giardini inodori Sanguinandosi le ali nei pensieri Dei terrestri che sempre lacrimano Quando arriva la pioggia șui corpi e sulle case. Soltanto i
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]