162 matches
-
formată din terenuri agricole și este traversată de DN2 și de calea ferată Buzău-Mărășești. Satele sunt deservite în principal de șoseaua județeană DJ220, care urmează cursul Câlnăului și o leagă spre sud de Poșta Câlnău și spre nord de Racovițeni, Murgești, Pardoși și Buda. Deși poartă denumirea de "Zărnești", reședința comunei este la Fundeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zărnești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
iar în pomelnicul de mai departe se prevăd la Bălițeni următoarele nume: Constantin Aprod, Costin preot, Gheorghe Rogojanu preot, Constantin Bălițeanu, apostol Neagu, Pandelie Toader Neagu. Se zice că pe atunci, fiind preot V. Lazăr cînd se distrusese fostele sate Murgești și Glodeni și abia se înființase satul Bereasa, care avea 13 case, acel preot Vasile venea la slujbă înarmat de frica păgînilor. La început biserica a fost acoperită cu stuh, pe urmă cu șindrilă și abia pe la 1855 cu tablă
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Murgești (în trecut, Valea Raței) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Batogu, Murgești (reședința) și Valea Ratei. Ea se află în nordul județului, în zona Subcarpaților de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului. Ea este traversată
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
Murgești (în trecut, Valea Raței) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Batogu, Murgești (reședința) și Valea Ratei. Ea se află în nordul județului, în zona Subcarpaților de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203A, care o leagă spre est de Râmnicu Sărat, iar spre vest de Mărgăritești
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203A, care o leagă spre est de Râmnicu Sărat, iar spre vest de Mărgăritești în susul râului Câlnău și, peste niște dealuri, de Beceni, în valea Slănicului. La Murgești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ220, care leagă comuna în josul Câlnăului de Zărnești și Poșta Câlnău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Murgești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
Mărgăritești în susul râului Câlnău și, peste niște dealuri, de Beceni, în valea Slănicului. La Murgești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ220, care leagă comuna în josul Câlnăului de Zărnești și Poșta Câlnău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Murgești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,69%). Pentru 3,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
69%). Pentru 3,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea-Raței", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat, și era formată din cătunele Chiperu, Batogu, Murgești și Valea Raței, având în total 765 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, 2 biserici și o școală mixtă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
Valea Raței, având în total 765 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, 2 biserici și o școală mixtă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea Raței, Murgești (devenit deja reședința comunei), Mocani și Motohani (ultimele două preluate între timp de la comuna Racovițeni), în total cu 1537 de locuitori. Din 1931, ea a luat și numele de "Murgești", satul Chiperu fiind transferat comunei Pardoși. În 1950, comuna a
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea Raței, Murgești (devenit deja reședința comunei), Mocani și Motohani (ultimele două preluate între timp de la comuna Racovițeni), în total cu 1537 de locuitori. Din 1931, ea a luat și numele de "Murgești", satul Chiperu fiind transferat comunei Pardoși. În 1950, comuna a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
În 1968, la reorganizarea administrativă, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată la județul Buzău. Tot atunci, satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată la județul Buzău. Tot atunci, satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.).
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.).
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
a pârâului Oița. După urmele arheologice satul vechi era destul de întins și populat. Apariția unor proprietari cu numele de „Murgu” în documentele din sec. XV-XVI, a determinat pe Gh. Ghibănescu să considere că denumirea satului Murgeni ar veni de la Murgu, Murgești. Observația atentă asupra documentelor de arhivă pare să infirme această presupunere. Prima mențiune a satului Murgeni apare într-un document dat din Suceava de Ștefan cel Mare la 28 august 1466 în care nu apare niciun nume de Murgu. Abia
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
o Îndrăzneală candidă, care ieșea În evidență cu fiecare gest. Era Înaltă, zveltă, cu mijlocul subțire, pieptul scos În evidență și gâtul frumos arcuit. Mișcările nu Îi erau diafane și melodioase, ci rapide și decise, aproape bărbătești. La moșia de la Murgești a tatălui său, pe Valea Bârladului, mai jos de Vaslui, nu se Îndeletnicea nici cu dansul, nici cu taifasul la o cană de ciocolată, ci cu călăritul, cu paza hergheliei de cai pentru oastea Măriei Sale, iar uneori, când urâciosul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
curând! Gestul de concediere al contesei fu o nouă lovitură pentru Erina. Se Întoarse fără să-și ia rămas-bun și intră În grupul diplomaților cu care discuta fratele ei, Bogdan. Era Încă roșie la față și simțea că acasă, la Murgești, i-ar fi aruncat contesei o sabie și i-ar fi strigat „Apără-te, dacă te țin puterile!”. Dar se afla la Veneția, Într-una dintre cele mai fastuoase săli ale Europei, Într-o societate Înaltă și strălucitoare, care purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
atât de bine și, mai ales, care era rolul ei În toată această poveste. - Rolul pe care tu mi-l Încredințezi, Îi spusese În toamna trecută, când ajunsese, murdar și obosit, În straie de pescar, la casa boierului Litovoi de la Murgești. - Și dacă eu nu sunt? Întrebase Oană. - Dacă tu nu ești, există totuși liniștea asta de la Murgești, și lunca Bârladului, și hergheliile de cai care trebuie crescuți și antrenați pentru oastea Măriei Sale, și toate sunt bucurii. E adevărat, nu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tu mi-l Încredințezi, Îi spusese În toamna trecută, când ajunsese, murdar și obosit, În straie de pescar, la casa boierului Litovoi de la Murgești. - Și dacă eu nu sunt? Întrebase Oană. - Dacă tu nu ești, există totuși liniștea asta de la Murgești, și lunca Bârladului, și hergheliile de cai care trebuie crescuți și antrenați pentru oastea Măriei Sale, și toate sunt bucurii. E adevărat, nu atât de mari ca bucuria de a te vedea. Erina era o făptură a bucuriei. Se bucura când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Ce cauți aici? Aș fi venit eu În câteva minute ca să te scot la călărie! Dacă nici astăzi nu ieșim cu caii, Erina o să bată din picior, semn de mânie năprasnică pe capul nostru! Îi e dor de herghelia de la Murgești... - Alege o spadă! spuse Alexandru, luând una din spadele care așteptau pe o masă de lângă intrare. - N-avem timp de joacă, Alexandru! Abia am terminat o oră de luptă cu voievodul! - Te rog, tată, alege o spadă! Nedumerit, căpitanul puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe care Îl tot aștepți de vreo șaptesprezece ani. Parcă spuneai că, dacă tot plecăm spre Țara de Jos, ai de gând s-o iei cu tine pe domnița Erina și că cel mai firesc lucru este o oprire la Murgești, la moșia logofătului Litovoi. - Da, am spus... - Și, cum văd eu lucrurile, acolo, În fața bătrânului Litovoi, ai de gând să spui cuvintele fermecate care pot forma o familie. - Cu ajutorul tău, poate... - Al meu? Dar ce? Eu trebuie să fac cererea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
fac cererea? - Nu, vreau să zic că binecuvântarea ta ar cântări mult... - A, deci mă vrei naș! - Cum altfel?... - Păi dacă mă vrei naș, atunci pui genunchiul În pământ și mă rogi frumos și faci jurământ că odată ajuns la Murgești Îi spui Erinei tot ce-ți colcăie prin minte și, dacă Erina Îți face hatârul de a accepta, veniți la mine, iar eu Împreună cu logofătul Litovoi ne vom gândi cu ce ți-o fi greșit o femeie atât de frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
iarnă, fiul lui rătăcitor ar reveni. Dar acest vis nu se Îndeplinise În nici una dintre ierni. Și În fiecare din ele căpitanul rămăsese pe jumătate pustiu. Apoi, erau gânduri care mergeau spre Erina și spre Alexandru. Spre plecarea lui de la Murgești, cu patru zile În urmă, după două zile În care trăise deplin bucuria lui și a Erinei și pe a bătrânului Litovoi. Se pomenise vorbind despre căsătorie Într-un moment cu totul nepotrivit, În care Erina se căznea să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
seama ce se petrecea dincolo. Trecerea fluviului devenise imposibilă, căci gheața nu mai rezista. Firește, fluviul avea să fie trecut peste câteva ore, cu ajutorul ambarcațiunilor. Dar Pietro simțea că era prea târziu. Mult prea târziu. Aceeași zi, ora 17.30, Murgești, În lunca Bârladului - Te-ai hărnicit deodată, Erina, sau mi se pare mie? Întrebă bătrânul Litovoi, intrând În bucătărie sprijinit În toiag. - Poate... răspunse Erina Înroșindu-se. Ultima dată mi s-a ars cozonacul. Când s-o Întoarce Cosmin, vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Sfântul Ștefan. Și că Anul Nou Îl vom petrece Împreună, aici sau la cetate. Și apoi, de mult n-am ajuns aici, unde totul Îmi amintește de copilărie... E atât de bine și atât de liniște... Îmi era dor de Murgești. Și de cai. Și mai ales de tine... Alte tropote se apropiară dinspre câmpia Galaților, gonind În galop nebun spre miazănoapte. Mai sus de conacul Murgeștilor, călăreții o luară spre Apus, pe drumul ce ducea la Cetatea Neamțului. - Alți curieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
țărmul bulgar. Dar asta abia de a doua zi, căci noaptea de iarnă Împiedica atât trecerea fluviului cât și căutările În teritorii ostile. Plimbându-se neliniștit dintr-un capăt În altul al camerei, voievodul aștepta. 28 decembrie, ora 1.00, Murgești, Lunca Bârladului Nu, nu era o părere. Era adevărat. Un zgomot surd zguduia pământul, apropiindu-se dinspre Vaslui. Erina se ridică din pat și se Îmbrăcă repede. Cunoștea acel zgomot. Era produs de un corp de cavalerie Înaintând la galop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și fugi prin zăpadă, spre drum. Ajunse la timp ca să prindă chiar primul escadron, condus de hotnogul Nechifor. - Stați! Opriți! strigă tânăra, repezindu-se În fața cailor. Calul hotnogului se cabră, nechezând speriat. - Hotnoage Nechifor! Sunt Erina Litovoi! - Fiica logofătului de la Murgești! Ce cauți, domniță, pe drum În crucea nopții? - Dar voi ce căutați pe drum În crucea nopții?! Am auzit curierii, mai devreme. S-a Întâmplat ceva cu măria sa? - Nu știu, domniță! Cu măria sa nu, că doară chiar măria sa trimise după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]