100 matches
-
fată. Iar Erina, drăcoasă și vânătoriță, mereu În șa, cu lațul de prins cai (sau, mai rău, cu arcul) În mână, trebuia să fie flăcău. La gherghef n-avea spor, la bucătărie nici atât. Dar afară, În câmpia Moldovei, călare pe Murguleț, calul ei preferat, cu pletele În vânt, chiuind În mijlocul hergheliei, acolo era În largul ei. De aceea, n-o trimisese la curte, așa cum cerea obiceiul. Se dusese ea singură, atunci când voise cu orice preț. La balul măștilor dat de Serenisimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
umplut toată de făină, parcă ești Moș Crăciun! Așa făceai când erai mică și voiai să te pui pe gătit. Te spălam un ceas Întreg până Îți scoteam din păr toate mâncărurile. După aia fugeai la herghelie și Încălecai pe Murguleț, puiul de armăsar care Îți plăcea atâta. Și călăreai cu părul În vânt. - Da... Își aminti Erina, zâmbind. A crescut Murguleț, mai doi-trei ani și o să Înceapă să Îmbătrânească... - Dar Încă aleargă ca un diavol! - Da, asta așa e... Ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
spălam un ceas Întreg până Îți scoteam din păr toate mâncărurile. După aia fugeai la herghelie și Încălecai pe Murguleț, puiul de armăsar care Îți plăcea atâta. Și călăreai cu părul În vânt. - Da... Își aminti Erina, zâmbind. A crescut Murguleț, mai doi-trei ani și o să Înceapă să Îmbătrânească... - Dar Încă aleargă ca un diavol! - Da, asta așa e... Ca și cum cu totul altceva ar fi vrut să spună, tânăra se Întoarse spre tatăl ei și Îl Îmbrățișă cu putere. - Dacă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
avea loc lupte la care, cu doar câteva ceasuri mai devreme, nimeni nu se aștepta. Ridică privirile spre cerdac și abia atunci Îl văzu pe tatăl ei, care părea a aștepta un răspuns. - Tată... Trezește slujitorii... să-l Înhame pe Murguleț. - Erina! E toiul nopții! Ninge! Ești singură! - Nu-i nimic... Drumurile sunt mai păzite ca niciodată. Poate că ajung din urmă corpul de oaste al hotnogului Nechifor. - Dacă ești așa de hotărâtă, vin cu tine. Singură la drum de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lângă ea, În Încercarea nebună de a-l găsi. Poiana era mare, parcă nesfârșită. Erina auzi În urma ei zgomotul unei uși trântite, voci alarmate, și apoi șuierul săgeților. Doi din caii din apropierea ei se prăbușiră cu un nechezat dureros. - Hai, Murguleț... șopti tânăra, lipindu-se de coama calului și de trupul soțului ei. Hai, Murguleț... nu mă lăsa acum... Încă puțin... Calul necheză, ca și cum ar fi Înțeles că trebuie să alerge mai repede. Dar zăpada era groasă, iar goana cailor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Erina auzi În urma ei zgomotul unei uși trântite, voci alarmate, și apoi șuierul săgeților. Doi din caii din apropierea ei se prăbușiră cu un nechezat dureros. - Hai, Murguleț... șopti tânăra, lipindu-se de coama calului și de trupul soțului ei. Hai, Murguleț... nu mă lăsa acum... Încă puțin... Calul necheză, ca și cum ar fi Înțeles că trebuie să alerge mai repede. Dar zăpada era groasă, iar goana cailor era grea. Erau cu toții obosiți. Iar săgețile continuau să șuiere. Alți cai se auziră pornind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ar fi Înțeles că trebuie să alerge mai repede. Dar zăpada era groasă, iar goana cailor era grea. Erau cu toții obosiți. Iar săgețile continuau să șuiere. Alți cai se auziră pornind pe urmele lor. Poiana nu se mai sfârșea. - Hai, Murguleț... spuse din nou, cu glasul Înecat de lacrimi. Scoate-ne din valea asta a morții... Alți cai căzură, loviți de săgeți. Erina vedea liziera pădurii apropiindu-se. Încă puțin. Încă puțin. Tropotele din spate se apropiau. Acum. Pădurea. Salvarea. Intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Ionuț Murgul, de la Murgești. Soluția Înveseli pe toată lumea, mai ales pe căpitanul Oană, care văzu aici mai mult dorința Erinei de a transforma lumea oamenilor Într-o lume a cailor. - Mai rămâne să mă poreclești Tărcatul, sau Spaima zmeilor, sau Murguleț, ca să fim cu toții gata de dus la păscut, spusese căpitanul, În curtea Înconjurată de cireși Înfloriți, sprijinindu-se de umărul Erinei. De când venise de la Suceava, Oană părea hotărât să Învețe din nou să meargă. Nu reușea decât cu mare greutate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
noi, cu o zi sau două Întârziere. Erina Încercă să-și imagineze drumul Înapoi. Dar gândurile n-o ascultau. Nu exista nimic În afară de o singură imagine. Tatăl ei, Întins pe catafalc, dincolo de viața pământească, așteptând-o. Urcă În șaua lui Murguleț fără un cuvânt. Departe, dincolo de Nistru, vacarmul unei lupte neînțelese Încetă, ca respirația unui muribund care ar vrea să spună că pleacă, dar știe că e deja plecat. 18 iulie 1476, Murgeni. Apusul soarelui. Din marginea pădurii, casa familiei Litovoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau, în 8 mai 1598 „Costin Murguleț din Frasini și cu Colton din Hnilodvoe și cu Grigore din Cobolta și cu Pavăl din Dumbrăveni și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
istorico-social, descompunerea boierimii în contrast cu ridicarea ciocoimii. Personajul principal cel mai realist este negativ ca și cel din cartea lui Filimon. El se numește Tănase Scatiu, tip de arivist, care se va căsători cu Tincuța, fiica boierului de viță veche, Dinu Murguleț pentru a-i deposeda de pământ. Dacă Tănase Scatiu evoluează în capodopera Viața la țară, el își va întregi profilul în volumul următor care-i poartă numele (Tănase Scatiu). Ca și Filimon, Duiliu Zamfirescu dovedește remarcabile calități de moralist, sancționându
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Alessio e de asemenea o scriere cu ambianță exotică și tramă melodramatică. În două nuvele realiste, Conu Alecu Zăgănescu și Subprefectul, evoluează siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai ales Frica dobândesc relief prin ponderea crescută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
caractere din narațiunile scurte ale autorului, romanele compun o sinteză sub mai multe aspecte. Filonul epic actualizează o temă frecventă anterior - înlocuirea în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea rurală. Într-o zi de vară, la Dinu Murguleț, boier patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în treacăt, întrebarea dacă acesta e bucuros a se încuscri cu ea. Ofensat, întrucât Tănase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
la mână pe boier, căci i-a împrumutat bani, și nici un scrupul nu îl împiedică să îl constrângă să îi dea fata și moșia. Îmbogățindu-se întruna, prin cele mai josnice mijloace, Scatiu intră și în politică, ajunge deputat. Dinu Murguleț își pierde și soția, rămâne fără nimic; infirm, se vede nevoit să locuiască la Tincuța, suferind să o vadă roabă în casa „tâlharului”. Traumatizată de umilințele îndurate, dezgustată, tânăra moare. Singur, captiv, bătrânul boier încearcă să evadeze și, printr-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Bejan Lăură Bocăn Claudia Bolat Georgeta Cătana Sonia Calfa Marieta Cehan Vasile Chirilă Sebastian Chiron Florentina Ciobotaru Gheorghe Ciobotaru Valeriu Dahore Vasile Dima Mariana Dimir Marieta Dumitriu Costică Irimia Viorel Marcu Ioan Mardare Ioan Marian Mihai Matei Elenă Mistreanu Ortansa Murguleț Jean Nedu Gabriel Pîslari Valeriu Popa Ecaterina Popa Paul Purice Gheorghe Rotariu Adrian Scacir Traian Spanache Elenă Solomon Gilda Stan Costel Stratulat Paul Teodorescu Marius Vîrnă Nicolae Aghiorghiesei Mariana Azoiței Safta Alexa Claudiu Blezneac Ioan Boboc Măricel Bojian Petru Buceac
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Chitic Liliana Ciocoiu Maria Ciupilan Ioan Dacu Maria Dacu Safta Dimitriu Corneliu Dan Dimitriu Elenă Dumitru Gabriela Gavrilescu Florian Ghiurțu Gabriela loniță Constantin lordache Aurora Mihaela Luca Camelia Marinițu Valeria Cogălniceanu Danuta Biciușca Veronica Mîcnea Elvira Matei Ștefan Moise Tatiana Murguleț Doina, Olaru Mihai Dorin Parfene Daniela Mihaela Petcu Liliana Popescu Ioan Romașcu Liliana Geta Romila Corneliu Romila Silvia Soroceanu Mirela Stoian Luminița Gabriela Ștefăniu Adrian Trofin Florin Ursu Dănuț Biciușca Constantin Seral Adam L. Mihai Antip-Bucur Gr. Mihaela Bălan V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Corciovă M.Florin Coșnița I.Oana Cozma Gh.Mirabela Dima V.Constantin Dicu M.Vlad Gania C.DragoșDaniel Gheorghiu M.Mihai Dragoș Gâlca C.Costel Grecu V.Vasile Bogdan Iftene A.Raluca Andreia Macarie T.Cătălina Militariu M.Oana Iuliana Murguleț J.JanCosmin Munteanu N.Monica Mariana Nicuță M.Monica Pascaru I.Lenuța Pascaru V.Luminița Popa N.Lucian Popa P.Iulian Postolache D.Silvia Gabriela Romila Ghe.Mariana Ancuța Spânu V.Mariana Stoian P.Paraschiva Cristina Varna Gh.Gianina Registru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
V.Vlăduț Calancea N.Simona Elenă Cătana Șt.Andreea Daniela Cătana I.Francisca Mariana Cioarec A.Șerban Ciubotaru I.Tatiana Cretu D.Elena Andreea Dieac V.Lucian Dima A.Sorin Alexandru Grecu S.Daniel Guțu Gh.Andreea Luca I.Ioana Murguleț J.Bogdan Petru Negru V.Gabriela Onea O.Ancuța Poghircă I.Loredana Elenă Prepelița I.Lăcrămioara Smaranda Rînzescu V.Irina Ruja E.Remus Scîrlat V.Mădălina Simion I.Laura Liliana Turbatu D.Dana Țâmpu L.Alina Țocu P.Ștefan Zărnică
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ilinca Mireauța Agafița Mitra Dochia Pascalina Nasta Mălina Vornic Condrea Bucium Gheorghe Roșca Ionaș Bârlădeanu Grigorașcu Pelin Miclăuș Cristea Șeptilici Dumitrul Șoldan Andronic Ionașcu Vulpe Neculai Aramă Mihai Stângaciu Isac Mereacre Popa Nicoară Rugină, șatrar Buzdugan Alexa din Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s singur și străin... Frunză verde de dudău, Murguleț căluțul meu, De ce sufli așa greu? Ori ți-e foame, ori ți-e sete? Nu mi-i foame Nu mi-i sete. Ori ți-i greu de trupul meu? Nu mi-i greu de trupul tău, Dar mi-i greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am aruncat La un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea albă-n cap. Frâul calului Țeasta smeului Doi șerpi încordați De gură-ncleștați. Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Dunăre Dunăre, Drum fără pulbere Și fără făgaș Inima-mi secași! (bis) 11 Noemvrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sprâncenat; Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut Când l-am lepădat La un mal surpat! Fața lui Spuma laptelui Ochii lui Mura câmpului Părul lui Pana corbului Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Calul lui Murguleț harap C-o stea albă-n cap. Frâul murgului Țeasta smeului, Doi șerpi încordați De gură-ncleștați Așa l-am văzut Și l-am cunoscut Pe Din Constandin Când l-am aruncat La malul surpat. Oh, Dunăre, Dunăre Dunăre, Drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pus pe popa bisericei, anume popa Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murguleț. Dar pe urmă, face Vlădica jalbă la domnie, ridică pe popa Vasile în fiare și-l duce la protoerie, iar contra tatei iese decret să-l ducă trei luni la mănăstirea de călugări Vorona, drept pedeapsă. L-a ridicat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată în posesia socrului său, stolnicul Iordache Murguleț 7. Din nota pomenită reiese că logofătul Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei (de numele căreia va fi legat și Eminescu), cumpără în 1854, cu 18.300 galbeni, moșiile Cucorănii, Loieștii și a cincea parte din Ipotești, de la maiorul Săvel Manu. Acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]