822 matches
-
macazul din mers, ține de inteligența polemicii politice, nicidecum de agenda bibliografică a aceleia ideatice. Când în mână îi cad, însă, cărți de curată literatură, lui Alexandru Matei începe, se vede limpede, să nu-i mai convină schimbarea subiectului. Așa muribundă și ipohondră cum e, literatura merită încă discutată. Că e postmodernă sau doar, galic, antimodernă, că e destinată unor elite care afectează exigența sau unor grupuri de cititori determinați statistic, că are în spate o tradiție sau că se naște
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
de mitologie, cu ecouri adînci. În Pietate, viul se limpezește în apele reci ale despărțirii: "Colanul de sudori și de rubine/ Și lacrimile: avutul funerar,/ Tribut la capătul de somn amar,/ Care pătrunde prea devreme'n tine.// Prietene frumos și muribund,/ Dece-s luminile din ochi mai reci?/ Viind, în inimă mi le ascund,/ Ca să te văd mai limpede în veci." Firește, e retrăirea unei situații pentru care literatura Antichității era întrutotul pregătită. Așa cum nu exagerau nici cu rostuirea vieții, fiindcă poetul
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
Alo, te aud, spune! Vorbește mai tare, nu înțeleg nimic... Cum!? I-au prins, au spus ceva? Să plec? Unde să mă duc... ce Petrache!? Tălparu se albi ca varul, începu să tremure, o fixă pe Elena cu o privire muribundă și scăpă telefonul din mână. Elena se repezi la telefon și continuă discuția. Alo, sunt eu, Elena, cu Gheorghe nu mai poți vorbi, fii măcar tu calm și spune-mi de unde suni și ce s-a întâmplat? Sunt la Poliția
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Refugiați ca după război în patul de doi pe doi al strămătușii pe care nimeni nu mai știe cum o cheamă, unde nimeni înseamnă eu. Stare de enclavă. Cadrul 2 Omalissan bolândă, undeva, nu se știe unde. Terori de creștină muribundă. Cadrul 3 David + Ada. Ada + David. Ada + David + Alex. - Alex. - (- Alex). Mda. Închidem paranteza. Cadrul 4 Ema. Ema plictisită. Degete în păr. Gene în zbatere socială. Să nu adormim între spaimele copiilor traumatizați de părinții beligeranți și prințesa vizigotă care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Missing file Retrieve last version Eu sunt eroarea Eu sunt povestitorul Eu sunt vocea din computer De pe bandă de aici ..................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ..................................................................... Stăpânul unui ghiveci Regele preriei Mare maestru al țevilor sparte și al evadărilor spectaculoase Gurmand Neîndrăgostit adult mizantrop cinic muribund Muribund? Iată un indiciu Aproape romantic Aproape verosimil aproape ești aproape Salut! Eu sunt Alex. Mama a locuit cu Alex aproape până când s-a îmbolnăvit. După care s-a mutat în Intrarea Vâlcului. O paragină de casă, moștenire de la mătușa ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
oprit muzica, și-au golit paharele și au ieșit unul câte unul afară, unde un camion hodorogit Îl aștepta doar pe Matei. Țiganii au Înșfăcat sicriul și l-au trântit În camion. Cortegiul s-a pus În mișcare tăcut, Înaintând muribund către cimitirul din apropiere, care Își Înfipsese rădăcinile, ca o caracatiță macabră, În liniștea nesfârșită a câmpului. Aerul cald al verii l-a izbit În plină figură, se simțea legănat de valurile amețelii de parcă țărmul câmpiei aceleia ar fi fost
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ai culcat cu un bărbat din pură plictiseală? Nu. N-are nici un rost. Aberez. N am să-i fac niciodată vreun rău. Pentru că ea e singura mea rațiune de a fi. Singurul motiv de a mai respira pe planeta asta muribundă. Ea con trazice cu tinerețea ei tot sfârșitul lumii. Cum e posibil ca ea să fi îmbătrânit atât de puțin în ultimii cinci ani. Atât de greu vizibil. Sunt ani. Sunt ani. Parcă sunt zeci de ani. Și parcă ieri
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
bubuie în piept, iar căderea e mult prea lungă ca să-i mai poată supraviețui. Sunt deja mort. Trupul lui lovește o apă adâncă și fără fund. Impac tul i-a încetinit brusc cursa. Acum coboară în inerție, se scufundă. E muribund și vede cum fundul apei se apropie încet de el și apoi atinge ușor nisipul fin cu pieptul. Nasul lui simte mângâierea unor alge. Acum o să respir. Acum o să respir și o să mor. Își ține respirația. Pe tâmplele lui apare
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
să mai discutăm, să bem, să sărbătorim, ce se credea inginerul, că e un intelectual? E păduche. Noi suntem clasa muncitoare, dictatoare, oamenii noi ai socialismului, comunismului, mergem pe cai luminoase, construim o viață mai bună și vom depăși capitalismul muribund și în putrefacție. Și uite că acum sunt în capitalism, trăiesc dintr-o pensioara de 600 ron și față mai vrea să votez cu convenția, cu Băsescu, nu cu Iliescu, PSD, USL, Ponta, Antonescu, Voiculescu. EL și EA: CUM DE
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
parte, și speranța piraților din politică și presă că le-ar putea crește procente electorale, respectiv, ratingul, pe de alta. Dincolo de semnificațiile în plan european, e limpede că forțele naționaliste din România au primit un nesperat balon cu aer. Partide muribunde și formațiuni politice ce aproape se resemnaseră că sosise vremea retragerii s-au îmbățoșat brusc, retrimițând în arenă tot ce-aveau mai bun în materie de nesimțire, isterie și demagogie. În lumea normală, atunci când apar situații dificile - cu atât mai
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]
-
realitatea finală. Așa a fost familia mea, aceștia au fost oamenii pe care i-am iubit și i-am urât eu, aceștia au fost oamenii pe care i-au iubit și i-au urât ei." (pag. 8) Povestea convalescenței tatălui muribund, Paul L., și a nebuloasei sale șeherezade spitalicești alternează cu povestea reîntâlnirii estivale dintre Ana-Maria și rudimentarul Nori, cel mai bun prieten de la cea mai fragedă vârstă. Nici unii, nici alții dintre expansivii vorbitori nu par să aibă o reală plăcere
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
scrisorile trimise de S. Schafferman lui I. Lazaroneanu?! Găsirea lor ar putea aduce, de exemplu, indicii noi despre motivele colaborării lui Panait Istrati din ultimele patru luni de viață la dubioasa publicație de dizidență legionară Cruciada Românismului. Istrati era aproape muribund și nu mai visa decît la o nouă evadare, la o nouă fugă, de unul singur, așa cum făcuse și în 1916, cînd își abandonase prima nevastă... Nu i-a mai reușit. Copil în anii 1909-1911, anii în care este documentar
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
în societatea românească. Numai așa poț ajunge să vorbești de statutul de ființă eminamente periclitată a teologului creștin, și asta din două motive. Primul motiv este acela că un teolog creștin trebuie să facă teoria unei religii aflate în stare muribundă. Creștinismul se află într-o defensivă continuă, scufundîndu-se pas cu pas, ca într-o alunecare pe care nimeni nu o mai poate împiedica. Vitalitatea lui s-a stins, puterea lui explicativă s-a sleit, iar nimbul de atracție cu care
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
cu presimțirea unui sfîrșit apropiat. De aici încolo se petrece un lucru la care nu te-ai fi așteptat: o pledoarie neașteptată și foarte subtilă în favoarea creștinismului, o pledoarie născută din senzația că ai de-a face cu o religie muribundă a cărei stare firească e agonia, dar o pledoarie venită din partea unui creștin care privește totul sub semnul trecătorului, fără a dispera și fără a minți, mărginindu-se doar să surprindă degradarea și colapsul. Lecția lui Toni Halter e clară
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
ureche e ca și cum aș vorbi de la capătul unui tunel lung și îngust care duce, străbătînd întunericul, către un loc pe care nu mi-l pot imagina ca atare". De la capătul acestui tunel, încearcă naratoarea să stabilească un contact cu entitatea muribundă din pat dar cu fiecare zi, tunelul devine mai lung. Cine să fi făcut fotografia?", se întreabă naratoarea, privind o poză de demult înfățișînd doi tineri bronzați, atletici, cu "zîmbete vechi pe care nu le mai găsești la bărbații de
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
se găsea acum într-un mare pericol. „Cred c-am lovit prea brutal cu ciocanul în locul în care trebuia să sculptez delicat c-o daltă fină...”, își zise băiatul în sinea lui și imediat se repezi la femeie, acum aproape muribundă. Primul și cel mai important lucru, pe care îl constată el, fu acela că femeia nu-și pierduse cunoștința, însă nici lucidă întru totul nu s-ar fi putut zice că era. Ca să spun așa, se comporta precum omul căruia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Porni fâstâcit spre ușă și trase Încet zăvorul, Într-o stare de ciudată amețeală, Însă imaginea care i se desfășură Înaintea ochilor Îl făcu să devină dintr-o dată lucid și nervos. Cineva lăsase intenționat În fața ușii lui o pisică neagră, muribundă, sau, cine știe, poate că pisica se târâse până acolo, ca și cum s-ar fi Încăpățânat să moară În acel loc și nu altundeva. În agonia lui, animalul, cu țeasta lovită, Încă mai avea puterea să se zbată, izbindu-și coada
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
forțate. Parcă aveau senzația că unul din noi ar avea de gând să evadeze. Unde să evadeze? Noi zbieram întrebându-ne ce să facem cu Nandor. Bărbații se chinuiau zadarnic să răstoarne creanga de brad de pe trupul lui turtit și muribund, iară noi ne văicăream. Doi bărbați, cu tot gerul, își rupseră cămeșile ca să-l penseze pe muribund. Nu mai aveau însă, pe cine pansa. Hilde leșinase urlând. Cu un ultim tremurat din tot trupul, Alexandru, cu gura plină de sânge
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
vorbele psihanalistului: „... Complexul oedipian apare În subconștientul aparatului Încă din timpul fazei de producție...“ Am deblocat apoi ușa care dădea spre casa scărilor și am coborât tiptil până la parterul magazinului. În tubul fluorescent de pe tavan se zbăteau fâșii de lumină muribundă. Un frigider ale cărui bale se scurseseră până În prag sforăia alene. Dintr-un raft, o combină audio vorbea În somn, scoțând din când În când limba găurită. Gheara pick-upului tresărea Încetișor peste discul așezat pe platan. Discul era spart. Am
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mult de așteptat pînă o să aflăm răspunsul, asta dacă nu cumva tu îl știi deja și-l ții doar pentru tine. Țara întreagă nu mai poate aștepta nici pînă mîine, se zbate de pe o zi pe alta ca un animal muribund, și nu degeaba multora le e frică că atunci cînd va sosi clipa nu vom mai fi capabili să mai mișcăm nici măcar un deget, fiind deja mult mai flămînziți și mai îndobitociți decît orice altă națiune a Europei. Pe lîngă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fi putut fi salvat? Să-l fi internat spre exemplu. Dar cine să se lupte pentru viața unui cerșetor? Spitalele se plâng de lipsa medicamentelor, a hranei, a aparaturii, a fondurilor...Cine să se lupte pentru a salva un bătrân muribund, când străzile sunt pline de copii care n-au ce mâna și unde dormi, iar În pubele sunt găsiți nou născuți abandonați? Dreptul la viață Îl capeți la naștere odată cu dreptul la moarte. Un slogan sinistru, Își mai spune Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o firbințeală nefirească, după care, treptat s-a răcit. Cu un ultim efort Îi mai ceruse noaptea, o poveste pe care Antoniu a scos-o din străfundurile memoriei și i-a spus-o pe un ton de preot, care Împărtășește muribund. Era o poveste despre ură, violență și libertate. Era viața unui om, din care Antoniu făcuse aproape zece pagini de literatură. Acum, nici el nu-și explică de ce, vroia să-l mântuie pe Kawabata, cu această istorie care nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Waltraud Wagner, a descoperit că îi plăcea la nebunie să aibă putere de viață și de moarte. Găsesc toată povestea în microfilme, rolă după rolă. Faptele, pur și simplu. La început a făcut-o doar ca să-i ajute pe pacienții muribunzi. Lucra într-un spital enorm, pentru bolnavi cronici în vârstă. Oameni care zăceau acolo în așteptarea morții. Renunțând la morfină, tânăra a inventat ceea ce a numit tratamentul cu apă. Pentru a-i curma suferințele, apuci pur și simplu nasul pacientului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
rău. Călători greu de imaginat, cu jachete uzate de lână și ghete legate cu sfoară în loc de șireturi. Tineri crescuți cu semințe de albăstrele și inhalații de EvoStick, care ajunseseră la maturitate cu imense lacune la nivelul memoriei. Își parcau microbuzele muribunde și rulotele leproase pe terenurile virane din apropierea liniilor de cale ferată și veneau după bere Lamot. Aceștia erau cei pe care Cealaltă Carol îi dădea afară. Pe de altă parte, toți cei cu un aspect respectabil erau întâmpinați cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
noroc că își ascunsese penisul între coapse; deși umflătura depășea cam cu un centimetru nivelul vaginului, nervii periferici ai lui Dan erau prea amorțiți pentru a înregistra ceva. Și chiar așa a fost; mâinile lui se zbăteau ca un pește muribund în căutarea umezelii, din păcate insuficientă, care să-l țină în viață. Respirația lui Dan îi șuiera în ureche, atât de grea și duhnitoare, încât aproape că putea simți o sumedenie de microorganisme migrându-i spre creier. S-a bucurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]