261 matches
-
La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și alte 22 de moșii mănăstirești, aflate în Moldova, au fost cumpărate de baronul Teodor von Musteață 34. Baronul l-a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache Balș. Dar Vasile Iurașcu n-a mai putut pleca cu baronul Musteață, fostul său stăpîn, pentru că se însurase la Sarafinești, în 1803, cu fata
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache Balș. Dar Vasile Iurașcu n-a mai putut pleca cu baronul Musteață, fostul său stăpîn, pentru că se însurase la Sarafinești, în 1803, cu fata Donțului; a rămas pe loc, în slujba vistiernicului Iordache Balș, la Sarafinești și la Joldești. Și dacă Gh. Ungureanu, într-un document inedit din 1804, l-a găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aceea a unui oarecare să-i zicem Ștefan, care s-ar pretinde descendent din Ștefan cel Mare!... Că Vasile Iurașcu era venit din Bucovina, este mai mult ca sigur. Mai întîi, că el a fost adus la Sarafinești de către baronul Musteață, care locuia în Bucovina, unde era stăpîn pe tîrgul Sadagura și pe o mare parte din satul Rohozna de alături și ținea în arendă multe moșii din Bucovina 51. A doua dovadă că Vasile Iurașcu era bucovinean de origine este
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că Gh. Eminovici ar fi fost nepot de fiu al unui invalid, ofițer de cavalerie, din oastea lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care, scăpînd din catastrofa de la Poltava (1709), se stabilise în orașul Suceava, pe lîngă familia baronului Musteață 1. Pentru această aserțiune, nu mai cerem și documente, de vreme ce baronul Musteață a trăit, în Bucovina, cu un secol după acea luptă de la Poltava! Mai apoi s-a corectat Matei, scriind că tatăl său era fecior de plugar, din satul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ofițer de cavalerie, din oastea lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care, scăpînd din catastrofa de la Poltava (1709), se stabilise în orașul Suceava, pe lîngă familia baronului Musteață 1. Pentru această aserțiune, nu mai cerem și documente, de vreme ce baronul Musteață a trăit, în Bucovina, cu un secol după acea luptă de la Poltava! Mai apoi s-a corectat Matei, scriind că tatăl său era fecior de plugar, din satul Călinești, de lîngă Ițcani (Bucovina). În adevăr, cercetările genealogice întreprinse pe ramura
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Morariu, Leca, 18, 41, 263, 266, 274 Morariu, Vasile, 159 Moritz, (Mavrichi, Mauriciu), 39, 216, 230, 239, 240, 260, 261 Morțun, Vasile, 242, 253 Motté-Fouquie, Friederich de la, 167 Muntean, George, 287 Munteanu, George, 14, 52, 136 Murărașu, D., 186, 269 Musteață, Teodor, 55, 59, 87 N Nanu, Nicolai, Gh., 257, 258 Negruzzi, Iacob, 16, 178, 256 O Ocășianu, E., 232 Onea, Iacob, 164 Orășeni, moșie, 92, 96, 99, 107 P Pallauz, Andrei, Dr., 243, 244 Papadima, Ovidiu, 83 Parcul Poetului (Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aspru (9); sură (9); maturitate (7); urît (7); aspră (6); înțelepciune (6); masculinitate (6); negru (6); neîngrijire (6); om (6); țepi (6); înțelept (5); moșneag (5); doliu (4); lamă (4); lată (4); nas (4); neîngrijit (4); bărbăție (3); matur (3); musteți (3); păros (3); scîrbos (3); țepos (3); vîrstă (3); aparat de ras (2); ascuțită (2); bărbierit (2); bunel (2); bunic (2); căruntă (2); cioc (2); Eurovision (2); iritare (2); lung (2); mîncărime (2); moale (2); modă (2); neplăcut (2); păroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
erotic; erotism; erudiție; eu; filosof; fire de păr; folosință; frunte; ghimpi; gorilă; grasă; Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă; înalt; înghimpă; îngrijire; înțepător; lame; libertate; limbă; lînă; lovit; marinar; mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri; nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om neîngrijit; omăt; omenesc; organ; oribilă; parte a corpului; o parte a feței; pieptene; pirat; plăcere; popa; putere; puternic; puturos; rade; rară; rea; rece; roșie; scurtă; serios; spumă; stufos; sumbru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cînd te speli, să nu te ștergi pe picioare, că ștergi norocul. Bubele roz-galbene din cap sînt semne de noroc. Dacă i se bate cuiva fruntea între gene, apoi se crede că acela va avea noroc de avere. Oamenii cu mustețile mari au noroc la murături. Omul care are doi colaci în creștetul capului, adică părul răsucit în două părți, în formă de cruce, va fi norocos. Sara nu e bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui; 67 p. 161, r. 18 19 : „Lucrul rău nu piere cu una, cu două” de obicei necazul și răul sunt greu de eliminat, pe când binele este pierdut mult mai repede de către om; r. 36 37 : „Când tragi sorocoveții la musteață, de ce nu te olicărești atâta?” reproșul pentru obiceiul bărbatului de a da mai cu ușurință banii pe băutură, decât pentru educația copilului; condamnarea atitudinii materialiste, antieducaționale; p. 162, r. 8 9 : „biserica-i în inima omului” omul care își arată
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
îmi lasă gura apă, căci de atunci n-am mai mâncat asemenea bunătăți. După gustare urmau, pentru ei, cafeluțele cu caimac gros. Le sorbeau tot acolo, în cerdacul casei. Tata își aranja într-un șpiț o țigară „Națională”, își ștergea musteața cu un aer mulțumit și sorbea din farfurioară cafea caldă și aromată. Era obiceiul acesta de a se bea cafeaua din farfurioară, nu știu de ce, probabil, pentru că astfel se răcea mai repede. Noi ne zgâiam la ei și încercam să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
putea pentru ca noi, copiii, să nu răbdăm de foame sau de frig. Știau că atunci când vom intra în vâltoarea vieții, vom da de greu. Era tata un bărbat înalt, bine legat, șaten, cu ochii căprui și cu brațele muschiuloase. Purta musteață tunsă scurt, cu sfârcurile retezate drept, cam cum o purta Hitler. Era bun ca pâinea caldă, deschis, prietenos, mereu pus pe glume. Aș putea să spun că era mândru, mai degrabă demn, căci nu suporta să fie jignit. Mai devreme
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care era un grup mare de oameni în fața unei case, fusese realizată la nunta părinților mei. Am recunoscut în rândul din față pe bunicul fanaragiu, căci prea semăna tata cu el. Avea părul înspicat cu alb, dat peste cap. Purta musteață tunsă scurt și era îmbrăcat într-un surtuc de postav gros, cu mâini mari, butucănoase și cu degete scurte și groase, așezate pe genunchi; pantaloni tot din stofă groasă, cel puțin așa mi se părea, și în picioare bocanci mari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-și răzbunau propriile chinuri îndurate în școala regimentară pe spinarea bieților recruți - măsurarea dormitorului cu bățul de chibrit, spălarea veceurilor de zeci de ori, chiar dacă erau curate ca în farmacie, șmotru pe săli și în dormitoare până-și vedeau gradații musteața în luciul parchetului sau cimentului, instrucție până la epuizare cu tot armamentul și echipamentul de război, cu masca pe figură pe minus 30 de grade, salturi - “momente vesele”, cum le numeau gradații și naiba să-i ia, găseau cele mai accidentate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de metri unul de altul și pescuiam. Prinsese un pește și nu știa ce-i. Am fugit până la el și i-am spus: - Domnule, aveți o mreană! Era așa de mânjită de nisip încât n-am văzut decât perechea de musteți și botul lat, dar m-a pufnit râsul, așa un om în vârstă, cu părul alb, să nu recunoască o mreană de un somotel sau un clean. Mai târziu am făcut un calcul și am ajuns la concluzia că nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în grindă și te gândești la nemurirea sufletului. Dar eu trebuia neapărat să ies în oraș, și de aceea mam îmbrăcat așa, ca de ploaie și mi-am dat pantofii cu cremă, după care i-am lustruit, de-ți făceai musteața în luciul lor. De ce vă spun chestia asta? O să vedeți imediat. De alături se auzea vocea spartă și afonă a vecinului meu. Se îmbătase iar și, în sinea lui, cânta „Opriți timpul”, acel șlagăr cântat atât de frumos de Corina
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de tenor liric. Când am terminat, le-am auzit oftând. Domnul Dumitru Ionescu, de care începusem a vă relata era un om blajin, analfabet, dar foarte isteț de la natură; era mai mult scund decât potrivit de înalt, cu ochii negri, musteața tăiată scurt, cănită cu negru și dată cu sirop de zahăr să stea țeapănă. În timpul săptămânii purta hainele de lucru, căci era tâmplar de meserie și-și făcuse totul în casa cumpărată de la părintele Panuș, de la cercevele și hrâmburi la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și babele își dezamorțeau oasele pe prispă sau în casa mare. Nici nu știau că timpul zboară. - Frunză verde și-un dudău, roata mare la părău!!! Acesta a fost semnalul unui băiețandru de vreo de ani căruia abia îi mijise musteața. Cu mic cu mare s-au prins toți în horă și dansau către poartă. Încet, în cerc se prindea tot satul. Mulțimea a ajuns în drum, iar muzicanții nu mai răsuflau de atâta cântec. El se afla în horă lângă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
începând de azi, te va visa numai pe tine. Ai grijă, îi place să creeze așa că n-o trezi niciodată! Hai intră, fiule, încui ușa după tine. Așa cred că m-ar fi îndrumat colonelul înalt, puternic, frumos și cu musteți ca un husar așa ar fi procedat un tânăr înțelept dar eu nu eram. Aș fi pătruns încet în camera ta, în odaia ta m-aș fi dezbrăcat de hainele devenite inutile și lângă tine, lipit de tine... te-aș
G?nduri difuze by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83903_a_85228]
-
aproape de nișa de unde năboia vâna cea uriașă de apă, am observat că drumul nostru, cu nici un chip n-ar fi cu reușită și că ne amenință Moartea nemiloasă Deci, degrabă, am și luat-o înapoi spre sondă, prin apa până la musteață și când am ajuns la nișa cu sonda noastră dintâi, ne agățam și cu ochii de schelele ei, ca de o mamă bună și mergând spre ea vreo 50 m, numai ce l-am auzit în urmă chemând pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a trăi mult și că să-i spună și lui: cum a făcut de a atins suta de ani și a și trecut de ea, de sută? Încât moșneagul a scos iar luleaua din gură cu dreapta, și-a netezit musteața cu stânga și a răspuns, privindu-l dintr-o parte Zicând: d-apoi care să fie secretul? Că numai am răsuflat și iar am răsuflat, toată viața și nici o clipă nu m-am oprit, de a răsufla și iacă-așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a face cunoscut tuturor celor interesați vestea despre vânzare 258. La aflarea știrii că statul austriac, în calitate de factor disponent al Fondului bisericesc ortodox al Bucovinei, avea intenția de a vinde moșiile clerului bucovinean situate în Moldova, marele negustor aromân Teodor Musteață (Mustață), stabilit de scurtă vreme în Bucovina, a înființat o tovărășie cu boierii moldoveni Nicolai și Iordachi Russet, Iordachi Balș, Panaioti Casimir și Constantin Carp, în vederea cumpărării moșiilor în bloc și apoi a revinderii profitabile la bucată 259. După mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bloc și apoi a revinderii profitabile la bucată 259. După mai multe tratative, în aprilie 1798, la Bosanci, unde marele negustor se afla în carantină, din cauza epidemiei de ciumă declarate în Imperiul otoman, s-a semnat o primă înțelegere între Musteață cu tovarășii săi și baronul Balș, în calitate de plenipotențiar, ce prevedea vânzarea moșiilor cu 331.000 de florini, plătiți sub forma unei rente anuale de 16.645 de florini 260. O avere imobiliară atât de importantă pusă în joc, a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
având propriile interese în împiedicarea acestei tranzacții. În octombrie 1799, comisia de anchetă condusă de consilierul curții, contele Sweerts, trimitea un amplu raport contelui Saurau, președintele Cămării Aulice din Viena, în privința greutăților întâmpinate în vinderea moșiilor din Moldova, către Teodor Musteață 262. După ce trecea în revistă toate impedimentele ivite în calea tranzacției și stabilea solvabilitatea cumpărătorului, comisia propunea vânzarea separată a moșiilor, cu un preț cuprins între 300 și 400 de florini, precum și luarea unor măsuri de represalii împotriva tuturor proprietarilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]