172 matches
-
de disimilaritate a fost cea mai scăzută comparativ cu celelate două grupe și care cuprinde soiurile cu frunze mari ce au avut cele mai ridicate valori ale mărimilor ampelometrice. Acestea sunt și apropiate ca formă: orbicular - cuneiformă (Galbenă de Odobești, Mustoasă de Măderat), orbicular cordiforme (Zghihară de Huși) sau cordiforme (Bătută neagră), acestea având și cel mai mic indice de separare care crește până la agregarea completă a celor trei ramuri. Dendrograma clasificării ierarhizate ale unor soiuri mai puțin cunoscute evidențiază, de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Mustoasa de Măderat este un soi autohton românesc de viță de vie, originar din localitatea Măderat și cultivată în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute din acest soi sunt albe, cu o tărie alcoolică de circa 9,5-11%. De culoare galben-verzuie
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
de Măderat este un soi autohton românesc de viță de vie, originar din localitatea Măderat și cultivată în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute din acest soi sunt albe, cu o tărie alcoolică de circa 9,5-11%. De culoare galben-verzuie, Mustoasa de Măderat se caracterizează prin prospețime și fructozitate. Când se degustă lasă în gură o senzație de proaspăt și răcoros. Vinul a luat denumirea de la zona în care este cultivat soiul de struguri din care este produs: Măderat. În lucrarea
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
mai renumite din România. Soiul, creat în marele laborator al naturii, prin selecție populară, de locuitorii acestei zone, avea să intre în istorie sub numele de ”. În legătură cu acest soi există controverse privind originea. În literatura străină este acreditată ideea că Mustoasa de Măderat ar fi unul și același cu soiul unguresc Lampor Feher, sau că provine din acest soi. Chiar și cu aceste controverse, soiul a intrat în istorie ca fiind unul destinat obținerii vinurilor albe, fiind cultivat în Crișana și
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
intrat în istorie ca fiind unul destinat obținerii vinurilor albe, fiind cultivat în Crișana și Transilvania și, foarte rar, în alte zone din România. Având o aciditate destul de ridicată, vinurile se caracterizează prin multă prospețime și fructuozitate. Când se degustă, Mustoasa de Măderat lasă în gură o senzație de proaspăt, de răcoros, care, după părerea majorității specialiștilor, se aseamănă cu “aerul curat al unei dimineți de toamnă românească”. Datorită acidității de care dispun (de peste 6 g/l), vinurile pot fi folosite
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
aseamănă cu “aerul curat al unei dimineți de toamnă românească”. Datorită acidității de care dispun (de peste 6 g/l), vinurile pot fi folosite și pentru prepararea spumantelor de calitate sau pentru obținerea distilatelor de vin. Doctorul Ion Pușcă recomandă ca Mustoasa de Măderat să fie consumată mai ales ca aperitiv, datorită prospețimii și fructuozității. Se potrivește cu preparatele din pește, carne din pui și brânzeturi moi. Acest soi se caracterizează printr-o creștere viguroasă, lăstarii în vârstă de un an depășesc
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
autofertil, este cultivat în plantații mari, pure, neavând nevoie de alte soiuri polenizatoare. Strugurii cu o lungime de 15-18 cm, sunt puternic bătuți, la coacere boabele sunt deformate din cauza desimii, având o culoare verde-gălbui, cu puncte dese ruginii. În general, Mustoasa de Măderat are o producție de struguri mijlocie, media fiind de 10.000 kg/ha. Culesul are loc la sfârșitul lunii septembrie sau în prima jumătate a lunii octombrie. Satul Măderat este așezat în partea de vest a României, în
Mustoasă de Măderat () [Corola-website/Science/302293_a_303622]
-
Contemplînd parada de piruete, cititorul reține doar rotirile și volănașele, dar nu trupul femeii. Căci trupul e sufocat de dantele scrise de dragul lor însele. Ca orice paradă de dantelărie licoroasă, registrul cărții e fatal minor. Cu tente jucăușe și enumerări mustoase nu se poate scrie eseu de speță valoroasă. Dacă nu-și va schimba tonul de bază, Ciprian Vălcan va rătăci în granițele efemere al unei eseistici bufe.
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
nimic, poate doar de picioarele monstruos de umflate, otova de la genunchi la glezne, deformate și mâncate încet, inexorabil, de ulcerații varicoase deschise, care supurează discret, dar continuu, puroiul rezultat închegându-se, ici și colo, în insule neregulate, cu cruste roz-gălbui, mustoase, ce răzbat pe sub prețioasele feșe și bandaje de satin. O să dea cangrena în ea și-o s-ajungă sigur la amputare, dacă mai pipează multă mahorcă, vaca, dar nu-i pasă! informase deja Adrianus, binevoitor, pe cine era și pe cine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
trecute, Iepurele își respecta imperturbabil tabieturile. Acum, acesta tocmai dejuna, mestecând fastidios niște rădăcini firoase de untul-pământului, care atârnau brambura, de la nivelul superior, ramificându-se nestingherite și obraznice, ca niște bărbi murdare de călugăr, până aproape de licăritul stins al lutului mustos și gras, ce căptușea din gros podeaua și pereții orbi ai vizuinii. Assalam alaikum! Admirabil! Lăudabil! Sublim...! Observ că nu te-a părăsit curajul, în vremuri de restriște, bunule prieten! se grăbește să-l firitisescă și să-l elogieze, ironic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de pe vreji. Blând poftind-o, o îndeamnă Al ei soț și Voievod: -Rogu vă, slăvită doamnă, Să dați gust acestui rod. Ea, pe rând, trei boabe apucă Aruncându le prinos... Și la buze a prins să ducă Altele cu miez mustos. Boieri mari și căpetenii Gustă-apoi, ca mai bătrâni, Și-ncep la cules oștenii Cu jungherele în mâni. Voia bună-n cupe toarnă De la unul la celălalt... „Foaie verde poamă coarnă” Cântă toți cu glas înalt. 169 Vesel joc s-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
măscă riciului Vălătuc”(Junimea, 1989) , care mi se pare cel mai bun lucru care s a scris până acum despre Păstorel. Și nici mă car nu știu cine este acest autor (poate mă vor ajuta cititori i). Apoi mă cufund în proza mustoasă a lui Păstorel: gust din Soliman Ali-Fâstâc, încalec pe Pursângele căpitanului, mă desfăt cu Inelul Marghioliței. Apoi vine timpul să scriu. Oh, Doamne, „treacă de la Mine paharul acesta!” Mă cuprinde ca întotdeauna aceeași neputință în fața colii albe (acum a monitorului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
adunat în ciorchine.” Poetul deține o rețetă prin care combină elementul ludic-livresc cu un intens vizionarism, o melancolie cunoscătoare (a descendenței) cu înfrigurarea exploratorului unor stranii tărâmuri, descriptivul de o simplitate ce mimează banalitatea cu fastul descrierilor aglomerat-baroce, cuvântul concret, mustos, cu înclinații spre registrul popular-arhaic și cuvântul abstract ori simbolic. Construcția urmează o rafinată tehnică a climaxului, poemele sunt hiperbole transpuse în cheia unor alegorii, care „joacă” pe tensiunea concret-abstract, real-vizionar, livresc-ingenuu (nu întâmplător, emblematica figură a oglinzii și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Sălaj, Rătești Satu Mare 2 centre distincte: Halmeu Satu Mare, Seini Maramureș Regiunea este specializată în producerea vinurilor de calitate, spumante, albe de masă și mai puțin a vinurilor roșii. Dintre soiurile cultivate în această zonă: Furmint, Iordană, Riesling italian, Fetească albă, Mustoasă de Măderat etc. VI. Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei 30. Murfatlar Murfatlar Constanța, Medgidia Constanța, Cernavodă Constanța 3 centre distincte: Adamclisi Constanța, Chirnogeni Constanța, Mangalia Constanța 31. Istria-Babadag Istria Constanța, Babadag Tulcea, Valea Nucarilor Tulcea 2 centre distincte: Hârșova Constanța
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Miniș 10 5 21 Frâncușa ținând seama de regularitatea cu care produce și de calitatea vinului, credem că este o varietate remarcabilă. Există 2 biotipuri: tipul țârțârat - mărgeluite (Cotnari) și tipul mustoasă (în toată Moldova). Soi pentru vinuri albe de calitate, dar unii o clasează pentru vinuri de masă. Vinuri alcoolice cu fructuozitate remarcabilă. Struguri mijlocii cilindro-conici. Boabe sferice, neuniforme cu pielița subțire. Produce la Cotnari 8-9 t/ha, dar poate ajunge
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mijlocii cilindro-conici. Boabe sferice, neuniforme cu pielița subțire. Produce la Cotnari 8-9 t/ha, dar poate ajunge la 14-15 t/ha, pe teren mai fertil. Tipul mărgeluit are un potențial cu 15-20% mai ridicat de acumulare a zaharurilor, decât tipul mustoasa. Este cultivat în sortimentul podgoriei Cotnari. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Cotnari 12,1 12,7 5,6 6,0 Grasă de Cotnari - soi de origine românească (după unii autori, din Alba Iulia Transilvania). Se presupune, că
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cărui „coroană” o ilustrează printr-un ciclu de șaisprezece piese ce pornesc (și se întorc) de la un „sonet-glosă”. Barochist ori nu, G. mizează pe „truda” formei, dar și a elaborării de noi variante ori modulații lexicale (ce stau alături de zburdalnicele, mustoasele forme argotice: „șolticari”, „ștoarfă”, „l-am bunghit”, „trebunal”, „oceane azure”, „să exhumul”, „insercții”, „liclind”, „coadă zbrulă”, „acuprinde”, „viscol selenit”, „mirifele grădini”, „amirezmătoarea izmă”, „inima ingenuină”, „resplendind”, „cristoși conturși”, „contură” (=contur), „flăcărat” (=înflăcărat), „îngeluit”, „arbor morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
a cărții se situează cel mai aproape de umorul negru și câteodată trist al autorului de distopii din Enciclopedia armenilor și din Bonjour, popor! Întrepătrunderea literaturii cu existența reală e un fapt dintre cele mai caracteristice prozei lui Bedros Horasangian. Vorba mustoasă a precupeților se ciocnește în paginile acesteia cu sintagma ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează oralități de periferie [...]. Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
tocmai de această renunțare la vocabularul consacrat poetic și de confesiunea directă, lipsită de ipocrizie, de vocabularul comun, fără artificii stilistice. Ușor ironic, explicit sau implicit, se conturează în restul textului și programul poetic: Mi-au plăcut mult versurile aspre, mustoase". Universul poetic ar trebui să se compună din lucruri simple, universul imediat, familiar ar trebui să-i furnizeze subiectele cele mai multe (florile, stelele, luna - "cu ciudata lor aritmetică sentimentală"), ceea ce sugerează că se respinge doar imaginea literaturizată a cosmosului, nu și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
val adânc de râu, Pe-amiros de măr, pe-o stea, pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină și pe tremur lin de horă, Pe ram verde de stejar, Pe coamă de armăsar; Pe doi faguri dulci, mustoși, într-un clopot de strămoși, Pe-amintirea lui bunicu, Pe nesomnul lui tăticu, Pe un vers de Eminescu, Pe pământul ce-l iubescu, Să-l iubești și tu așa, Hai, puiu, nani-na.” („De leagăn”) Și, în amintirea vremurilor de altădată
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
umede deschise ale cântăreților și dinții strălucitori așteaptă cu nerăbdare să-și devoreze victima-ascultător. Cântăreții râvnesc după ascultători așa cum animalele râvnesc după pradă. Îmbătați de propriile lor glasuri, acum urlau în gura mare, din nou și din nou, eu vocea mustos baritonală a lui Gilbert, cea de tenor pseudo-napolitan a lui Titus și cea de puternic dar aspru contralto a Rosinei. Am zbierat: — Încetați! Încetați! Încetați cu larma asta asurzitoare! Dar continuară să-mi cânte în față, ațintindu-mă cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
semestru de studii, îndreptate, prin Elvira Sorohan, spre fenomenul culturii, care înglobează traseul insondabil al unor înclinări stilistice "abisale", în constructul numit de Lucian Blaga "mioritic", spre literatura vechilor cronicari, spre construcția aparent inexpugnabilă a primului roman cantemirian și spre mustoasa țesătură "eroicomică" a Țiganiadei lui Ion Budai-Deleanu. Doamna Elvira Sorohan ne-a făcut, cu o strictețe pe care o dă doar responsabilitatea actului modelator, să înțelegem și să prețuim dicțiunea, marca indelebilă a autorului, în aceeași măsură cu fenomenul ancorat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-mi țineau locul cafelei cu lapte diminețile, la vadul măce larilor din gura pieței noastre Ghica-Vodă, la Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului“, fleica mustoasă „de unde suge ursul“, dulci, dar recal citrante cu foalele prea debile; spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și suavă, sau cel de purcel, mirosind ușor a pipi, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
O vedetă populară, Teo etc.). Cântecele sale încântătoare pentru români și nu numai, înregistrările efectuate dăinuie și azi. Titlurile câtorva creații muzicale al Laurei Lavric: Tare-mi place ca să joc; Joacă, bădiță, cu foc; Vai de omul cel sărac; Struguraș, mustos; La bătută, măi băieți! Discografia: "S-o dat o veste aseară" (lansat în 2002, 2005), "Hai, la sârbă moldoveni!" (lansat în 2002). Album (în 2006): "S-a dat o veste de nuntă", care conține nu doar cântece de nuntă, ci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
te ispitește nu numai la lectură, dar și la cutezanța de a hălădui tu însuți pe traseele bătătorite de autorul drumeț, în descoperirea cu priviri proprii a misterelor dealurilor albastre. Mistere care nu implică doar lumina și culoarea, ci și mustoasa informație de sorginte istorică și culturală aparținătoare de biografia neamului românesc. Geografia și istoria, proiectate pe ecranul panoramic și întruchipate în oameni, locuri și edificii, ni se dezvăluie în această nouă carte a lui Vasile Ilucă într-o molcomă splendoare
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]