94 matches
-
e vorba mai întîi de emoțiile reîntîlnirii cu satul natal și marele nostru savant Emil Racoviță - Șorănești, care azi îi poartă numele... Vizitezi, pe îndelete, casa memorială, devenită elocventă prin truda și iscusința unui tînăr profesor de matematică, Ioan Chiriță, muzeograf ca a doua pasiune, apoi ești îndrumat de săteni spre locuința unui fel de ,,rival postum “ al ilustrului biolog, aflată ,, peste deal “, în satul Dănești, care dă numele comunei. Urci doi kilometri și ceva, cobori cam tot pe atîta și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din suflet domnului director Ioan Mancaș, fostului director al muzeului, Constantin Popescu, precum și bunei mele prietene care m-a susținut în permanență în demersurile mele, Mioara Beinat. De asemenea, nu pot să nu îndrept un gând pios și către regretata muzeografă Doina Rotaru. Toți acești oameni m-au ajutat la organizarea expoziției “, a adăugat fiica soților Buraga. ,,Poftit-au mulți de pe alte meleaguri să vadă, să guste... Soții Buraga și-au unit destinele în anul 1929 și au avut 10 copii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Câmpulung (Muscel) (1957-1961) și cursurile Facultății de Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). Se angajează ca redactor de emisiuni culturale la Studioul de Radio Iași, din 1971 face parte din redacția revistei „Cronica”, iar din 1999 e muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași. Debutează, ca student, cu versuri la „Iașul literar”, în 1962, și susține o rubrică de parodii în „Amfiteatru”. Mai scrie în „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Dacia literară”, „Ateneu”, „Bucovina literară”, „Orizont”, „Revista română”, „România literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
va să vie. Încă o dată iertare și multă sănătate. Cu stimă și respect, Fostul Țarevici (o jumătate de noapte)346 Liviu Rusu 344 Liviu Rusu, muzeograf la Casa Pogor din Iași. E și un foarte bun fotograf. 345 Elena șutac, muzeografă la Muzeul Județean Suceava, azi directoare adjunctă. 346 Aluzie la o șuetă de-o seară, În restaurantul din fosta casă Ghițescu la Fălticeni, după ce umblasem toată ziua pe urmele lui Creangă, subsemnatul În funcție de ghid. Era de față și Ion Arhip
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mâna cu sinceră prietenie (...). V. 514 Maria Vârnav, profesoară pensionară și pictoriță, prietenă și colaboratoare a lui Virgil Tempeanu. 515 München, orașul În care și-a făcut specializarea pictorul fălticenean Dimitrie Hârlescu, născut pe str. Maior Ioan. 516 Elena Dascălu, muzeografă la Muzeul Fălticeni. 909 Tempeanu P.S. Aș vrea ca dl. Nichita să citească ultima-mi scrisoare adresată dlui Stelian Mancu - și să știe că, În Germania, ori de câte ori se face un anuar (care este de cele mai multe ori În partea neoficială, adevărată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și ghid la obiective turistice bucovinene pentru delegații străine sau din țară. 5. Colaborator principal, alături de Erich Beck (cernăuțean stabilit În Germania), la redactarea lucrării Enciclopedia Bucovinei (2 volume) a lui Emil Satco, Biblioteca Bucovinei I.C.Sbiera, Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori Vasile și Horia Lovinescu (16 iunie 1972). 1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
studentă la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, secția rusă-română (1991-1992), dar ulterior frecventează Facultatea de Filosofie de la aceeași universitate, absolvită în 1997. Va lucra ca supraveghetor la Casa „Vasile Pogor” din Iași (1990-1992), iar din 1997 devine muzeograf la Casa Memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești și la Casa Memorială „Otilia Cazimir” din Iași. În 2001 face o specializare în muzeologie la București. Debutează în 1986, cu versuri, la „Convorbiri literare”, iar editorial cu volumul Poeme, apărut în 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
prostiți, niște idioți. Norocul și scuza noastră (!) constau În faptul că pe atunci nu realizam Întreaga dimensiune a acestei stări. . Dedic rândurile ce urmează fostului meu profesor, Gheorghe Scarlat, la un an de la trecerea sa În lumea celor drepți. Mulțumim muzeografului (real) Maria Casian de la Memorialul Ipotești, care ne-a Înlesnit intrarea În atmosfera spirituală eminesciană evocată (secvențial, vulgar și naiv) În cele ce urmează. Pentru cei care nu știu ori au uitat, acest titlu e un slogan clamat În perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dacă ar trăi cineva din familie la Caracal, unde se pare că a funcționat o perioadă mama Dv. Iată că enigma s-a dezlegat și am în sfârșit prilejul de a vă scrie. Dar mai întâi să mă recomand: sunt muzeograf la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni - secție a Muzeului orășenesc, ce funcționează în casa dramaturgului Horia Lovinescu. Cunosc unele amănunte din viata înaintașilor Dv., din relatările d-lui Sorin Gorovei, care mi-a fost profesor de matematică la Liceul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în București. Rămân profund recunoscător pentru amabilitatea cu care ne-ați servit. În legătură cu portretul în ulei (Capul de expresie)229 al pictorului Ștefan Șoldănescu, Vă comunic următoarele: am ținut mereu legătura cu D-ra Costea (tânăra cu care V am vizitat, muzeografă la Secția de artă plastică a Muzeului județean). Oferta a ajuns la Comisia de evaluare de pe lângă Muzeu, însoțită de fotografie, dar nu a fost suficient. Comisia cere neapărat opera de artă, pentru a o vedea. A făcut unele obiecțiuni și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cercetări Economice 29 ianuarie 1975 pentru Promovarea Tur Nr. 121 Internațional Bd. Poligrafiei nr. 3, sect. 1 București Tovarășului Eugen Dimitriu În urma discuțiilor dintre dv. și tov. Meițoiu, filolog, etnograf la centrul nostru - avute cu prilejul cursului de perfecționare a muzeografilor ce a avut loc la 14 dec. 1974 la Muzeul Literaturii Române, vă trimitem o fișă informativă de etnografie și folclor - și o anexă pe care vă rugăm a avea amabilitatea să le completați și să ni le trimiteți pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
una nepsihologică. Într-o astfel de formă s-a păstrat și la unul din absolvenții învățământului psihologic bucureștean, discipol a lui M. Beniuc, care s-a dedicat liniei sale profesionale, psihologiei animale. Acesta este autorul prezentelor rânduri, la acea vreme muzeograf în rețeaua națională de muzee de științe ale naturii, alături de alți specialiști, biologi, ingineri. Printre aceștia și-a delimitat obiectul preocupărilor sale profesionale, studiul secvenței psihologice a sistemului viu, determinarea sa natural-istorică la animale și prin acesta explicarea comparată a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din cadrul Universității din București (1983). Între timp a practicat, pe rând, meseriile de operator chimist, laborant, profesor suplinitor, instructor de teatru și metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra Neamț (1993-1997). Începând cu 1998 este muzeograf la Casa memorială „Ion Creangă” din Iași. A debutat în 1975 la revista „Amfiteatru”, cu un grupaj de versuri, iar editorial, în 1983, cu volumul Naștere vinovată. Intrarea în scenă a lui C., carte din 1984, nu este străină de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
CHIFAN, Mirea (1926 ), medic chirurg, conferențiar universitar la Facultatea de medicină din Iași. CHIPER-DINOGRANCEA, Gheorghe (1911-1977), avocat și scriitor; CHIRIAC, Valentin, medic, conferențiar la catedră de fiziologiee a Universității „Al. I. Cuza” Iași; CIULEI, Aurel (n. 1931), prozator, istoric literar, muzeograf. COBAN, Vasile (1905-1990), epigramist; CODREANU, Lină (n. 25 noiembrie 1949), autoare; CODREANU, Theodor (n. 1945), scriitor, reputat eminescolog; CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre (1892-1977), academician, istoric și om politic. COSTĂCHESCU, Ștefan (n. 1916-1995), procuror general, președintele Tribunalului Militar Suprem; COZMEI, Mihai (n. 1931-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Viorel Huși, album editat la centenarul nașterii: Pictorul și graficianul Viorel Huși. Centenar (1911-1972), București, Monitorul Oficial, 2012. Responsabilă cu alcătuirea acestui majestuos album, sub fericitul imbold al unei datorii filiale, împletit cu respectul pentru actul artistic, este plasticiana și muzeografa Aură Popescu - fiica artistului. La realizarea tehnică au contribuit mai multe instituții și colecționări particulari, dar autoarea și-a extins cercetările în arhive, în presa vremii, a valorificat rezultatele unei documentari minuțioase asupa corespondentei de familie, redând chiar secvențe din
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
funcția de primar sau membru în consiliile locale; funcția de secretar al unităților administrativ-teritoriale; funcția de secretar de stat; funcția de polițist, gardian public ș.a. Există funcții publice care nu presupun exercitarea autorității (ex.: funcția de director al Bibliotecii Naționale, muzeograf, profesor). Ca atare, între calitatea de parlamentar și asemenea funcții nu există incompatibilitate. Potrivit regulamentului Camerei Deputaților, calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de președinte al României. Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a Universității din Cluj. Este ziarist la „Ellenzék” și „Keleti Újság”, redactor-responsabil la ziarul „Székely Szó” din Târgu Mureș, apoi funcționar la Biblioteca Universitară din Cluj. A făcut parte dintre fondatorii și redactorii revistei clujene „Termés” (1942-1944). După 1944, devine muzeograf la Cluj, apoi contabil la diferite cooperative și întreprinderi de stat. Din 1957 până la pensionare (1975), funcționează în calitate de cercetător științific la Centrul de Istorie din Târgu Mureș al Academiei Române. Primele sale nuvele și poezii apar în 1932, în suplimentul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
Cuza din Iași (1962-1967ă. După absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970ă, redactor la Editura Junimea (1970-1973ă, secretar literar la Teatrul Luceafărul (19731979ă, secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983ă, inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (19831989ă, muzeograf la Complexul muzeal (19891990ă, muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000ă, din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000ă. După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Mircea Berlescu, medicina s-a dovedit a fi neputincioasă, „Ziarul de Iași”, nr.225 (3505), 31 decembrie 2002, p 3B -Dr. Mircea Eugen Berlescu - necrolog - Buletinul Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1938, în comuna Grivița, județul Vaslui, și-a desăvârșit studiile în localitatea natală. A urmat cursurile Liceului Gheorghe RoșcaCodreanu din Bârlad (1962) și Facultatea de Drept a Universității Al. I. Cuza Iași (1971). Având înclinații religioase a fost o vreme muzeograf la Mănăstirea Galata din Iași, de sub patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A debutat editorial cu volumul de versuri Scrisori din Salina I (1981), Editura Litera, Corabia subpământeană (1985), Editura Junimea, Pământ fără somn (1991), Ed. Arcade Iași, Troparele Galatei (1996
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
După absolvire, an care a coincis și cu debutul său în „Gazeta literară” cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de română, latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif” din Rupea, județul Brașov. Din 1965 este muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou” din Brașov. În 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din Pitești, unde va participa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
am zice, la concurență cu intemperiile abrașe - sunt cariile. Nu-ți trebuie ochi de specialist ca să vezi cum acest monument istoric/de artă medievală din Moldova - e măcinat de timp (de fapt, de indiferența oamenilor) și de insectele nevăzute. Doamna muzeografă Croitoru Erika (și custodele monumentului de vreo două decenii) șterge zilnic pulberea cariilor de pe icoane, catapeteasmă, de pe tocurile ferestrelor, de peste tot. Cu tristețe și năduf zice: "Și e declarat monument clasa A, domnule, auziți, de clasa A. în zadar. Parcă
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
corespunde postului. Punctajul realizat de angajat se situează peste limita maxima│ │ a punctajului postului (3,95), deci angajatul este promovabil pe o │ │ funcție superioară. MODEL de completare a fișei postului nr. 13 Denumirea instituției publice: Compartimentul: Arta modernă Denumirea postului: Muzeograf Gradul profesional al ocupantului postului: II Nivelul postului: de execuție Punctajul postului: a) minim = 2,05 (calculat potrivit b) maxim = 3,275 anexei nr. 4) c) mediu = 2,662 DESCRIEREA POSTULUI I. Criterii de evaluare 1. Pregătirea profesională impusă - studii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123176_a_124505]
-
o viață mai mult decât decentă. Așa procedează, devenind cetățean canadian, și Ruxandra Albescu, împreună cu soțul ei, Cristian, informatician de mare clasă, cu un salariu de 40.000 de dolari pe an, lucrând epuizant de dimineața până seara. Ea este muzeograf la Galeria de Artă Contemporană din Ottawa. Soțul este un nostalgic, un tradiționalist, Ruxandra - nu. Îi vizitează din țară profesorul Bălan, medic renumit, care le aprobă alegerea: în România nu e de trăit. Ruxandra se vede confirmată: "Vrusesem foarte mult
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
Pavel Șușară Ajunsă acum la cea de-a șasea ediție, Bienala Internațională de Gravură Contemporană Iosif Iser de la Ploiești, inițiată și coordonată profesional de regretata muzeografă Alexandra Ionescu, multă vreme directoare a Muzeului de Artă, și continuată acum de cunoscutul prozator optzecist Florin Sicoie, actualul director al muzeului, s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spațiu care nu mai este marcat acum nici de
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]