97 matches
-
funcția de primar sau membru în consiliile locale; funcția de secretar al unităților administrativ-teritoriale; funcția de secretar de stat; funcția de polițist, gardian public ș.a. Există funcții publice care nu presupun exercitarea autorității (ex.: funcția de director al Bibliotecii Naționale, muzeograf, profesor). Ca atare, între calitatea de parlamentar și asemenea funcții nu există incompatibilitate. Potrivit regulamentului Camerei Deputaților, calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de președinte al României. Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
funcția de primar sau membru în consiliile locale; funcția de secretar al unităților administrativ-teritoriale; funcția de secretar de stat; funcția de polițist, gardian public ș.a. Există funcții publice care nu presupun exercitarea autorității (ex.: funcția de director al Bibliotecii Naționale, muzeograf, profesor). Ca atare, între calitatea de parlamentar și asemenea funcții nu există incompatibilitate. Potrivit regulamentului Camerei Deputaților, calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de președinte al României. Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
București, 2004 (ed. a II-a, 2005); Pe umerii lui Marx. O introducere În istoria comunismului românesc, Curtea Veche, București, 2005; Archive of Pain, Pionier Press, Stockholm, 2000 (coautor). Ioan Ciupea a absolvit Facultatea de Istorie din Cluj În 1969. Muzeograf la Muzeul Țării Făgărașului și la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca. Cercetări privind istoria modernă și contemporană a României. După 1990, cercetări privind represiunea comunistă, Închisorile de la Sighet, Gherla, Făgăraș. Octavian Coman este absolvent al Facultății de științe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
severitate oarbă. A făcut vâlvă o poveste dată în vileag abia la ședința când s-a dezbătut, după atâtea amânări, cazul ei. Venise dezlegarea, a fost pusă în discuție. Exclusă, dar menținută în serviciu... Au mutat-o ca restauratoare, apoi muzeografă. Se impunea repede. Serioasă, harnică. Zile în șir în bibliotecă sau zăvorâtă în galerii. N-o mai interesa nimic altceva. Atunci mi-a vorbit o colegă despre ea. Se împrieteniseră. Spunea că e de o blândețe copilăroasă. Garanta pentru cinstea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, organizează începând cu același an ca și la Iași, 1992, Expoziția Națională intitulată „Salonul de primăvară al artei naive”. Activitatea desfășurată la Bacău este încununată în 2008 cu apariția lucrării lui Carmen Istrate Murariu, muzeografă la Muzeul Județean de Artă a Dicționarul Artei Naive din Bacău (foto), scos la Editura ProPlumb, Bacău. Lucrarea cuprinde 20 de artiști ce s-au evidențiat pe parcursul anilor. Mult mai târziu, în 2004, la Galați, Centrul Cultural Dunărea de Jos
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, organizează începând cu același an ca și la Iași, 1992, Expoziția Națională intitulată „Salonul de primăvară al artei naive”. Activitatea desfășurată la Bacău este încununată în 2008 cu apariția lucrării lui Carmen Istrate Murariu, muzeografă la Muzeul Județean de Artă a Dicționarul Artei Naive din Bacău (foto), scos la Editura ProPlumb, Bacău. Lucrarea cuprinde 20 de artiști ce s-au evidențiat pe parcursul anilor. Mult mai târziu, în 2004, la Galați, Centrul Cultural Dunărea de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
la cumpăna dintre veacul al XIX-lea și XX sub influența teoriei imitației, elaborată de sociologul francez Gabriel Tarde. O altă lucrare prestigioasă de istorie a costumului apărea în România în anul 1970 sub semnătura Corinei Nicolescu (1922-1977), istoric și muzeograf al artei bizantine și românești. După cum sugerează și titlul Istoria costumului de curte în Țările Române. Secolele XIV-XVIII, lucrarea reconstituie costumul de curte din această zonă pe o perioadă de patru sute de ani și procesul de pătrundere a unor elemente
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bibliografice elaborate anual (în afară de sistemul clasic, acestea se realizează pe C.D. INTERNET, E-mail, OCLC etc.); * 1 post la 1.000 de referințe bibliografice pentru colecțiile speciale; * 1 post restaurator la 1.000 de unități bibliografice pentru colecțiile speciale; * 1 post muzeograf pentru fiecare colecție de documente grafice cu valoare artistică în parte; * 100 de posturi activități nenormabile (1 post la circa 90.000 de unități bibliografice, fond general): - activitate de cercetare științifică fundamentală și aplicativa asupra domeniului de bază și celor
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
corespunde postului. Punctajul realizat de angajat se situează peste limita maxima│ │ a punctajului postului (3,95), deci angajatul este promovabil pe o │ │ funcție superioară. MODEL de completare a fișei postului nr. 13 Denumirea instituției publice: Compartimentul: Arta modernă Denumirea postului: Muzeograf Gradul profesional al ocupantului postului: II Nivelul postului: de execuție Punctajul postului: a) minim = 2,05 (calculat potrivit b) maxim = 3,275 anexei nr. 4) c) mediu = 2,662 DESCRIEREA POSTULUI I. Criterii de evaluare 1. Pregătirea profesională impusă - studii
HOTĂRÂRE nr. 125 din 1 martie 1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite pentru instituţiile publice de cultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123176_a_124505]
-
dacă ar trăi cineva din familie la Caracal, unde se pare că a funcționat o perioadă mama Dv. Iată că enigma s-a dezlegat și am în sfârșit prilejul de a vă scrie. Dar mai întâi să mă recomand: sunt muzeograf la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni - secție a Muzeului orășenesc, ce funcționează în casa dramaturgului Horia Lovinescu. Cunosc unele amănunte din viata înaintașilor Dv., din relatările d-lui Sorin Gorovei, care mi-a fost profesor de matematică la Liceul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în București. Rămân profund recunoscător pentru amabilitatea cu care ne-ați servit. În legătură cu portretul în ulei (Capul de expresie)229 al pictorului Ștefan Șoldănescu, Vă comunic următoarele: am ținut mereu legătura cu D-ra Costea (tânăra cu care V am vizitat, muzeografă la Secția de artă plastică a Muzeului județean). Oferta a ajuns la Comisia de evaluare de pe lângă Muzeu, însoțită de fotografie, dar nu a fost suficient. Comisia cere neapărat opera de artă, pentru a o vedea. A făcut unele obiecțiuni și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cercetări Economice 29 ianuarie 1975 pentru Promovarea Tur Nr. 121 Internațional Bd. Poligrafiei nr. 3, sect. 1 București Tovarășului Eugen Dimitriu În urma discuțiilor dintre dv. și tov. Meițoiu, filolog, etnograf la centrul nostru - avute cu prilejul cursului de perfecționare a muzeografilor ce a avut loc la 14 dec. 1974 la Muzeul Literaturii Române, vă trimitem o fișă informativă de etnografie și folclor - și o anexă pe care vă rugăm a avea amabilitatea să le completați și să ni le trimiteți pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vrea să răspund la această întrebare. Îi las intacți în memoria mea capricioasă, lacunară. Pe mulți nu-i mai recunosc. Să rămână așa cum i-am știut. V.P.: Timp de optsprezece ani v-ați retras în împărăția, în universul Bacovia, fiind muzeograf. Ce ne puteți spune despre această experiență? O.G.: Doar zece ani, 1980-1990, nu optsprezece, am fost muzeograf la Casa Bacovia, exilul și oaza mea, în sfârșit, locul cel mai potrivit pentru a scrie, mediul, ambianța, relaționările, starea emoțională, biblioteca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mirel Cană (n. 1957), absolvent al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, Facultatea de Filologie, profesor de limba și literatura română până în 1990, redactor la Editura Junimea (1990-1992), apoi muzeograf în cadrul Muzeului Literaturii Române. A publicat, sub pseudonimul Șerban Alexandru, romanele Zgomotul de fond (Editura Junimea, 1992), Omul e mort (Editura Eurocart, 1999; ediția a II-a, Editura Junimea, 2001) și primele două volume, Mallarmé și Albedo, din tetralogia Benedict
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
făcuse asta până la el și, după cum se vede, nici după el nu mai poate fi vorba de generozitate și omenie. Și că tot veni vorba de MLR Iași, unde ați mai văzut dumneavoastră poet cu calitați de manager? Din simplu muzeograf îndrăgostit de junimiști devine, pe vârful valului spontat de reformă al începutului de an 1990, directorul general al Palatului Culturii, instituție în subordinea căreia era și firava secție de muzeistiscă literară deschisă în Casa Pogor, la începutul anilor '70. S-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
una nepsihologică. Într-o astfel de formă s-a păstrat și la unul din absolvenții învățământului psihologic bucureștean, discipol a lui M. Beniuc, care s-a dedicat liniei sale profesionale, psihologiei animale. Acesta este autorul prezentelor rânduri, la acea vreme muzeograf în rețeaua națională de muzee de științe ale naturii, alături de alți specialiști, biologi, ingineri. Printre aceștia și-a delimitat obiectul preocupărilor sale profesionale, studiul secvenței psihologice a sistemului viu, determinarea sa natural-istorică la animale și prin acesta explicarea comparată a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul I Institutului de Geologie "Emil Racoviță". Cercetările erau de natură sistematic sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, b biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat ș și alte cadre universitare și muzeografi (P. B Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la B la Bar Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyc Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Pl Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
CHIFAN, Mirea (1926 ), medic chirurg, conferențiar universitar la Facultatea de medicină din Iași. CHIPER-DINOGRANCEA, Gheorghe (1911-1977), avocat și scriitor; CHIRIAC, Valentin, medic, conferențiar la catedră de fiziologiee a Universității „Al. I. Cuza” Iași; CIULEI, Aurel (n. 1931), prozator, istoric literar, muzeograf. COBAN, Vasile (1905-1990), epigramist; CODREANU, Lină (n. 25 noiembrie 1949), autoare; CODREANU, Theodor (n. 1945), scriitor, reputat eminescolog; CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre (1892-1977), academician, istoric și om politic. COSTĂCHESCU, Ștefan (n. 1916-1995), procuror general, președintele Tribunalului Militar Suprem; COZMEI, Mihai (n. 1931-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Viorel Huși, album editat la centenarul nașterii: Pictorul și graficianul Viorel Huși. Centenar (1911-1972), București, Monitorul Oficial, 2012. Responsabilă cu alcătuirea acestui majestuos album, sub fericitul imbold al unei datorii filiale, împletit cu respectul pentru actul artistic, este plasticiana și muzeografa Aură Popescu - fiica artistului. La realizarea tehnică au contribuit mai multe instituții și colecționări particulari, dar autoarea și-a extins cercetările în arhive, în presa vremii, a valorificat rezultatele unei documentari minuțioase asupa corespondentei de familie, redând chiar secvențe din
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Mircea Berlescu, medicina s-a dovedit a fi neputincioasă, „Ziarul de Iași”, nr.225 (3505), 31 decembrie 2002, p 3B -Dr. Mircea Eugen Berlescu - necrolog - Buletinul Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1938, în comuna Grivița, județul Vaslui, și-a desăvârșit studiile în localitatea natală. A urmat cursurile Liceului Gheorghe RoșcaCodreanu din Bârlad (1962) și Facultatea de Drept a Universității Al. I. Cuza Iași (1971). Având înclinații religioase a fost o vreme muzeograf la Mănăstirea Galata din Iași, de sub patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A debutat editorial cu volumul de versuri Scrisori din Salina I (1981), Editura Litera, Corabia subpământeană (1985), Editura Junimea, Pământ fără somn (1991), Ed. Arcade Iași, Troparele Galatei (1996
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Cuza din Iași (1962-1967ă. După absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970ă, redactor la Editura Junimea (1970-1973ă, secretar literar la Teatrul Luceafărul (19731979ă, secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983ă, inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (19831989ă, muzeograf la Complexul muzeal (19891990ă, muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000ă, din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000ă. După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Studioul de Radio Iași, va preda estetica la Universitatea Politică din același oraș (1969-1974), ulterior fiind președinte al Comitetului Județean pentru Cultură și Educație Socialistă (1974-1979). Coordonează apoi, timp de zece ani, în calitate de redactor-șef, revista ,,Cronica”. După 1989 intră muzeograf la Muzeul ,,Mihai Eminescu” din Iași, e numit secretar (1992-1996) și consilier pentru cultură și învățământ (2001-2003) la Ambasada României din Republica Moldova. Debutează în 1969 la ,,Iașul literar” cu povestirea Când soarele bea din fântână, iar editorial cu volumul Sub
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
va să vie. Încă o dată iertare și multă sănătate. Cu stimă și respect, Fostul Țarevici (o jumătate de noapte)346 Liviu Rusu 344 Liviu Rusu, muzeograf la Casa Pogor din Iași. E și un foarte bun fotograf. 345 Elena șutac, muzeografă la Muzeul Județean Suceava, azi directoare adjunctă. 346 Aluzie la o șuetă de-o seară, În restaurantul din fosta casă Ghițescu la Fălticeni, după ce umblasem toată ziua pe urmele lui Creangă, subsemnatul În funcție de ghid. Era de față și Ion Arhip
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mâna cu sinceră prietenie (...). V. 514 Maria Vârnav, profesoară pensionară și pictoriță, prietenă și colaboratoare a lui Virgil Tempeanu. 515 München, orașul În care și-a făcut specializarea pictorul fălticenean Dimitrie Hârlescu, născut pe str. Maior Ioan. 516 Elena Dascălu, muzeografă la Muzeul Fălticeni. 909 Tempeanu P.S. Aș vrea ca dl. Nichita să citească ultima-mi scrisoare adresată dlui Stelian Mancu - și să știe că, În Germania, ori de câte ori se face un anuar (care este de cele mai multe ori În partea neoficială, adevărată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]