1,340 matches
-
Interviuri Dan Basarab Nanu este directorul Muzeului de Artă Vizuală din Galați din 2003. Înainte a fost consilier șef la Inspectoratul Județean pentru Cultura (actuala Direcție Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național) și muzeograf la Muzeul de Istorie din Galați. De câți ani există la Galați Muzeul de Artă Vizuală? Muzeul de Artă a fost înființat în 1956 și a funcționat inițial în fostul Palat al Culturii din zona Universității. Însă Muzeul de Artă
Muzeul de Artă Vizuală împlinește 45 de ani [Corola-blog/BlogPost/99534_a_100826]
-
în care se ține sărbătoarea, se aprinde în casă rădăcină de iarbă-mare pentru a apăra de rele și durere. Alte denumiri ale acestei sărbători mai sunt „Ioan Dragobete”, „Drăgostițele”, „Sântion de primăvară”, dar si „Dragomiru-Florea” sau „Granguru””, explică Raluca Andrei, muzeograf în cadrul CNM Astra. În plus, de ani buni muzeul sibian oferă îndrăgostiților dornici de cunoaștere sau plimbări romantice, intrare liberă la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA . Până la urmă, deși sărbătoarea este complet diferită, scopul râmâne tot unul dictat de rațiuni
Iubește-mă să te LOVEesc [Corola-blog/BlogPost/99678_a_100970]
-
începând cu orele 10.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12, Sala Mihai Viteazul, se va desfășura Simpozionul „Muzeul Național de Istorie la 40 de ani. Momentul ZERO - 8 mai 1972”. În cadrul simpozionului vor lua cuvântul foști cercetători și muzeografi care și-au dedicat întreaga carieră acestei instituții, dar și specialiștii actuali ai muzeului. Simpozionul va fi urmat de vernisajul unei expoziții fotodocumentare. Ideea înființării unui muzeu național de istorie reprezentativ a fost vehiculată de multe ori după cel de-
Muzeul Naţional de Istorie la 40 de ani [Corola-blog/BlogPost/97220_a_98512]
-
Interviuri ## Interviu cu Anca Tofan, artist plastic de referință și muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală din Galați Cum sunt zilele și cum sunt nopțile Ancăi Tofan? Care sunt mai pline și care sunt mai rodnice? Nu pot să zic că aș avea perioade sau zile și nopți mai rodnice decât
Interviu cu Anca Tofan [Corola-blog/BlogPost/97353_a_98645]
-
în care se ține sărbătoarea, se aprinde în casa rădăcina de iarbă-mare pentru a apăra de rele și durere. Alte denumiri ale acestei sărbători mai sunt „Ioan Dragobete”, „Drăgostitele”, „Sântion de primăvară”, dar și „Dragomiru-Florea” sau „Granguru””, explică Raluca Andrei, muzeograf în cadrul CNM Astra. În plus, de ani buni muzeul sibian oferă îndrăgostiților dornici de cunoaștere sau plimbări romantice, intrare liberă la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA. Până la urmă, desi sărbătoarea este complet diferită, scopul rămâne tot unul dictat de rațiuni
Îndrăgosti-m-aș de sărbători! [Corola-blog/BlogPost/97590_a_98882]
-
și cu debutul său în revista „Gazeta literară” cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de limbile română și latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif” din localitatea Rupea, județul Brașov. În anul 1965 a fost muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou” din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul anilor 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din municipiul
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
și cu debutul său în revista „Gazeta literară” cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de limbile română și latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif” din localitatea Rupea, județul Brașov. În anul 1965 a fost muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou” din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul anilor 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din municipiul
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
cu viza Federației Ruse”, a povestit că l-a rugat pe D.R. Popescu să-i înlesnească ajungerea la Botoșani, la Memorialul Eminescu: atunci a cunoscut-o pe Lucia Olaru Nenati, directoare a Teatrului “M. Eminescu” Botoșani, care, în ipostaza de muzeograf la Ipotești, “a făcut mult pentru această instituție”, pentru acest Memorial (“pe care noi l-am vrea altfel, mai dinamic, mai axat pe studii”), și care cu “Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii” “ne-a dat un studiu de
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
casei din Calea Victoriei nr.128, invitat să-i ascult imprimările de peste hotare și mai ales, poveștile amuzante ale “pescarului amator”, i-am scris nenumărate cronici muzicale și recenzii de discuri, i-am publicat corespondență după ce a părăsit România (fiindcă muzeograful Romeo Drăghici mi-a comunicat fiecare epistola unde anunță popularizarea operei lui George Enescu). Dar mai ales, i-am fost confident la durerea interzicerii operei Oedipe de către oficialii comuniști după premiera din 1958, când am luptat - alături de colegul Micu Brediceanu
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
Omul de spirit care a stimulat pasiunea scriitorului față de arta sunetelor prin intermediul claviaturii pianului a fost Cella Delavrancea (plastic „mângâiată” cu apelativul „Aghiuță”). Suita documentelor se deschide cu scrisoarea autografă a lui George Ștephănescu, ce ne-a semnalat-o regretatul muzeograf al Teatrului Național, George Franga, prin care fondatorul Operei Române confirmă profesionalismul muzical al lui Caragiale. „Pe lângă darul de a scrie - mărturisea compozitorul în 1901 - D-ta mai ai si darul foarte rar, de a înțelege celelalte arte mai bine
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
d.Hr., informează Rol.ro. Vernisajul va avea loc în cursul lunii septembrie. Vor fi expuse, printre altele, piese din tezaurele de la Perșinari, Pietroasa, Ostrovul Mare, Hinova, Peretu, Coșoveni, brățări, podoabe romane. Aurul și argintul antic al României”, s spus muzeograful Rodica Marghitu Oanță. De altfel, printre valoroasele obiecte expuse se vor număra și patru dintre brățările dacice. Potrivit documentelor oficiale, obiectele expuse vor fi asigurate împotriva tuturor riscurilor, timp de un an, pentru suma de aproximativ 64 de milioane de
Tezaurul României, asigurat pentru 64 de milioane de euro by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80176_a_81501]
-
care se află acum la Curtea Veche, conține la final un blestem care cere Divinității că cel care se va atinge de ctitorie, adică de spital, să fie omorât de cei din neamul sau într-o zi de sărbătoare", susține muzeograful Dan Falcan, informează libertatea.ro. Coincidență stranie face ca Ceaușescu să fi fost cel care a ordonat dărâmarea clădirii în anul 1984. Evenimentele din 1989 dau însă dreptate predicției, pentru că dictatorul a fost ucis de Crăciun de către poporul lui. Documentele
Moartea lui Ceauşescu a fost prezisă încă din 1838 de o urmaşă a lui Constatintin Brâncoveanu () [Corola-journal/Journalistic/69536_a_70861]
-
viața culturală a comunei l-a constituit, evident, și inaugurarea muzeului localității. Amenajarea și pregătirea (deocamdată, a) celor trei săli a început încă de anul trecut și s-a efectuat cu sprijinul și sub îndrumarea directă unui grup de istorici, muzeografi și etnologi din Timișoara și București. Majoritatea celor peste 200 de exponate provin din donații ale cenăzenilor și acoperă istoria zbuciumată a vechii urbs Morisena, cândva capitală a Banatului, respectiv, a Cenadului de astăzi, de la epoca neolitică și până la instaurarea
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
devenită acum noțiune, este cuprinsă în lista monumentelor europene tocmai datorită arhitecturii sale originale. Construcția din bârne de stejar, cioplite pe toate suprafețele și îmbinate în acei „cheutori” românești, așezată pe o fundație de piatră, a suscitat de decenii interesul muzeografilor de pretutindeni. În aceeași măsură, interiorul casei ne întoarce în timp, la un veac idilic, într-o atmosferă de pace nealterată. Totul este autentic: tencuiala lipită cu pământ și pleavă, pe scoarță de tei, aplicată prin aruncare și netezită cu
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
Constantin Daicoviciu, pe Hadrian și pe nora celui dintâi, Beatrice, apoi pe profesorii Samuel Goldenberg și Liviu Maior, fostul ministru al învățământului. A absolvit facultatea în 1973, a fost profesor și director de școală, iar în 1976, cel mai tânăr muzeograf din țară. A lucrat în această calitate la Caransebeș, până în 1990, iar din 1992 la Timișoara, ca director al Muzeului Satului Bănățean. A scris cărți și tratate despre arhitectura comunei Sichievița, arheologia populară bănățeană și numeroase studii și articole în
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
de Meșteșuguri și Artă Tradițională. „Cu obiecte de ceramică specifice zonei lor de apartenență vor veni olari din Baia Mare, Hunedoara, Horezu, dar și din Banat, căci celebrul meșter Ionică Stepan din Biniș va fi din nou alături de noi“, ne spune muzeograful Maria Mândroane. „Vor aduce măști populare Ana Negoiță din Sibiu, dar și artiști din Câmpulung-Muscel, ouăle încondeiate din Moldova vor răsfăța și ele privirile vizitatorilor, la fel ca țesăturile populare realizate de Mărioara Jebeleanu, Maria Dobândă și Elena Marcovici. Cu
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
Compoziție”, „Catedrală”, realizate în lemn,„Balada”, turnata în gips și patinata, și altele nenumărate. Nu ne-am propus catalogarea operei artistei, ci doar un colegial comentariu pe care il considerăm bine venit în cazul unor cercetări în viitor din partea unor muzeografi și istorici de artă. Opera Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu este în întregul ei unitară din punct de vedere stilistic și al concepției, diversă prin subiectele abordate și bogată prin generozitatea tematica la care este conectată viziunea să. Este modernă prin modul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Compoziție”, „Catedrală”, realizate în lemn,„Balada”, turnata în gips și patinata, și altele nenumărate. Nu ne-am propus catalogarea operei artistei, ci doar un colegial comentariu pe care il considerăm bine venit în cazul unor cercetări în viitor din partea unor muzeografi și istorici de artă. Opera Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu este în întregul ei unitară din punct de vedere stilistic și al concepției, diversă prin subiectele abordate și bogată prin generozitatea tematica la care este conectată viziunea să. Este modernă prin modul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
în clădirea băncii. Pe aceiași stradă și în zona pieții se mai găsesc dughene gen „Tache,Ianche și Cadar”. Din anul 1997,orașul a cunoscut fenomenul de modernizare a arterelor principale. Casa Miclescu mai așteaptă și acum restaurarea promisă de muzeografi în anul 1998,când încă mai existau fonduri. Explicarea acestor contradicții neantagoniste îi aparține poetului Marcel Breslașu: „Ce-i «clasic» azi - a fost cândva «romantic». Doar ce-a fost «strigăt» a rămas «ecou». Ce-i azi «modern» va fi odată
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Miron, Dumitru Bitter, Marin Caba, înv. Veronica Varzaru, înv. Vasile Spataru, dr. Tudor Diaconescu din Pașcani, prof. Gheorghe Cojocaru, prof. Virgil Grigoraș, prof. Viorel Pascal, ing. Dănuț Curuț, Ion Spataru, Daniel Constantin, Victor Găinescu, Constantin Oprea, dr. Daniel Gheorghe Cotea, muzeograf Daniel Sava, numismatul Traian Bița, Gheorghe Gabor, Nicanov Simion, ing. Ion Rotaru din Iași, ing. M. Hîrhui, Traian și Angelica Airinei, Ionel Vârlan, prof. Teodora Jugrin (Filote), Vasile Grigoraș, pr. Ovidiu C. Drâmbu, pr. Mihai Matcovici, pr. Ciprian Ichim, pr.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I. Gordin, din Lespezi. Așezări cucuteniene sunt semnalate de asemenea între satele Buda și Budeni și la intersecția pârâului Buda cu drumul județean 208. La Bursuc-Deal, au fost descoperite trei lame și un fragment de topor din neoliticul primar, de către muzeograful Daniel Sava, în 2008. În epoca bronzului (2000-1150 î.Chr.), se dezvoltă creșterea animalelor, populația tracogetică preferând terenurile joase. Din Bursuc Vale provine un topor - ciocan cu gaură din rocă dură neagră, ce poate data din epoca bronzului. În comuna
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
model de dascăl. Pasionat de cultura populară, a adunat din Heci și din satele din jur un bogat material etnografic pentru amenajarea unui viitor muzeu la Pașcani. Elena și Constantin Sava au doi copii: Brândușa, asistentă sanitară, și Daniel Florin, muzeograf. M.R. PETRU SULIȚĂ - profesor. S-a născut în anul 1940, în satul Heci, Lespezi, în familia lui Vasile și a Savetei Suliță, alături de alți doi frați și patru surori, toți cu dragoste de carte. După ce a terminat studiile elementare în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Tescani. Aplicăm și în această situație principiul bine exersat la români: De ce simplu, când se poate complicat?! Să nu ne mirăm de o așa decizie, când un fost ministru (al Culturii, bineînțeles), dând curs, cu greu, invitației micului grup de muzeografi de la Tescani pentru a vedea, cu ochii lui, nevoile unor înzestrări reparatorii, a stat doar câteva minute și, cu superioară țâfnă, a plecat de unde venise, lăsându-i pe cei de față, vorba franțuzului, "bouche bée". (Prin contrast, slujitorii de la Centrul
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
secolul XIII. N-are sens, aici, să descriem, fie și foarte sumar, valoarea exponatelor ce vorbesc de o așezare urbană întemeiată de sași cu secole în urmă. Dar e cazul să menționăm, în treacăt doar, profesionalismul și seriozitatea celor doi-trei muzeografi de aici, plătiți derizoriu de Primărie. Deși, în plus, prin numărul vizitatorilor, bogăția patrimoniului, punerea sa în valoare prin varii modalități, această mână de specialiști ce au în grijă tezaurul din Turnul cu Ceas (să adăugăm și sala de arme
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
el vine de altundeva, fără a fi, însă, un deșeu, și îi îngăduie platoului să devină un spațiu favorabil artelor primordiale. Cum am putea să nu remarcăm această șansă acordată scenei, încrederea cu care e ea investită, tocmai astăzi, cînd muzeografii sunt obsedați de problema conservării. Pe scenă, obiectele nu sunt în siguranță, nu există nici o sonerie de alarmă, nici un paznic, în afara lui Lawers însuși, proprietar moștenitor, probabil indiferent la orice protecție. Cînd, într-o zi, l-am întrebat dacă n-
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]