97 matches
-
obținut o performanță - comentarea artei românești de către străini în reviste europene de prestigiu, așa cum cu dreptate remarca Petru Comarnescu. În cariera lui de muzeograf, îndelungată și nu lipsită de sinuozități, de zbucium, importante sunt și numeroasele monografii și studii, ridicând muzeografia românească la rang de disciplină științifică, așa cum atestă și un masiv volum din 1936. Conduce revista „Convorbiri literare” în perioada 1924-1939, este ales membru corespondent al Academiei Române în 1938, fiind susținut de I. Al. Brătescu-Voinești. Este adevărat că întreaga lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 228. 1571 Bogdan Catană, loc. cit., p. 127. 1572 Ibidem, p. 128. 1573 Nicolae Ciachir, "Orașul București locul tratativelor și al păcii care a pus capăt conflictului balcanic din anii 1885-1886", în Materiale de istorie și muzeografie, VII, București, 1969, p. 280. 1574 Bogdan Catană, loc. cit., p. 128. 1575 Ibidem. 1576 Miodrag Milin, Relații politice româno-sârbe în epoca modernă (secolul al XIX-lea), Editura Academiei, București, 1992, pp. 147-148. 1577 Bogdan Catană, loc. cit., p. 130
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să-și vadă viața scrisă, din pricina birocrației care a mânat manuscrisul de la Ana la Caiafa. Să sperăm că Dl. Foit467 va face o treabă mai bună. Cu muzeele încă n-am luat legătura, spre a ști ce soartă mai are muzeografia Fălticenilor. Mă bucur că ați găsit date asupra lui M. Lupescu; el și Teodorescu au fost sufletul „Șezătoarei”; au fost umbriți însă de Gorovei, după care Marian l-a nedreptățit pe Moș Lupescu cu „Cromatica poporului român”; el i-a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
toată dragostea mea și vă duc dorul! Al vostru, Aurel P.S. Salutări domnului Rusu (Constantin-Liviu, conservator-muzeograf la Casa "Pogor" MLR Iași n. red.), împreună cu gîndurile mele bune pentru dumnealui! Gînduri bune și pentru domnul Parascan (prozatorul Constantin Parascan, coleg de muzeografie la MLR Iași n. red.)! Aurel Borca, 5 decembrie 1983 Bunul meu Lucian, Îți mulțumesc pentru toate gîndurile bune! De fapt, trebuie să mă obișnuiesc să spun: vă mulțumesc! Îmi continuu zilele destul de precar, regimul alimentar impus fiind mai rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
în ziua de 22 mai 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. URSESCU, EUGENIA (1935-2010) INGINER ELECTROMECANIC și MUZEOGRAF Pasionată cercetătoare în domeniile muzeologiei și ale istoriei tehnicii, ing. Eugenia Ursescu a fost o personalitate marcantă a muzeografiei și culturii ieșene. S-a născut la 6 ianuarie 1935, în comuna Popești, județul Iași. Absolventă a Liceului „Oltea Doamna“ din Iași, în perioada 1953-1958 a urmat cursurile Facultății de Electrotehnică, secția Electromecanică a Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ Iași. După
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
numească și în colectivul ce a organizat o expoziție similară în Germania Federală. Colectivul condus de prof .Gheorghe Bodor a realizat lucruri cu adevărat remarcabile la Muzeul Etnografic al Moldovei, acest muzeu devenind în numai câteva decenii un reper pentru muzeografia etnografică românească. Prof. Gh. Bodor a trecut în neființă în ziua de 13 iulie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -LUTIC, MARCEL, In memoriam. Gheorghe Bodor (19292002) - o viață închinată muzeului, Anuarul Muzeului Etnografic
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
casei, în luna decembrie 1970 aceasta se deschide pentru public, Elvira Enea îndeplinind funcția de custode. Tot de secția de artă aparțin și Galeriile Alfa. Acestea aparțin Muzeului de Artă din anul 1962 și răspund foarte bine uneia din cerințele muzeografiei: valorificarea patrimoniului prin expoziții temporare. Galeriile oferă , de asemenea, posibilitatea de depozitare temporară. Spațiul generos de expunere a găzduit numeroase evenimente artistice: expoziții personale (Horia Bernea, Viorel Mărgineanu, Ion Sălișteanu, Ion Bitzan, Marian Zidaru, George Apostu, Ilie Boca etc.; expoziții
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
49 farmaciști, 9 „dentiști“, 9 spitale, 92 moașe, 30 tăbăcării, 97 mori cu cai, 12 mori cu abur, două turnătorii de fontă etc., etc. (cf. Aurel D. Pe trescu, Semnificația recensământului din 1878 la București, București, materiale de istorie și muzeografie, IX, 1972, pp. 267-273). românia calendar pe anul 1885 sărbătorile calendarului iulian („stil vechi“) Ianuarie: 1, Sf. Vasile; 6, Botezul Domnului; 7, Sf. Ion Botezătorul; 30, Sf. Vasile, Grigore și Ioan; Februarie: 2, Întâmpinarea Domnului; addenda 277 Martie: 17, Duminica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au fost, daca știți, membrii juriului din acest an? Mai întâi, e de remarcat că premiile anuale ale Ministerului Culturii se acordă în mai multe domenii: literatură, teatru, muzică, cinematografie, coregrafie, arte plastice, restaurare și conservare de patrimoniu cultural și muzeografie. Premiile poartă numele unor ilustre personalități ale istoriei și artelor românești, respectiv Constantin Stere, Valeriu Cupcea, Gavriil Musicescu, Emil Loteanu, Spiridon Mocanu, Mihai Grecu, Ștefan Ciobanu, Gheorghe Cincilei. Premiile sunt acordate în urma voturilor membrilor Colegiului Ministerului Culturii, Colegiu care are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și Arșavir Acterian, Vasile Băncilă, D. Gusti, Petre Țuțea, N. Steinhardt, Petre Pandrea, Alice Voinescu, Virgil Nemoianu, Sanda Golopenția-Eretescu, Vasile Lovinescu ș.a. La capitolul interviuri se remarcă aria largă de nume din literatură și filosofie, religie și teatru, istorie, muzică, muzeografie, coregrafie, istoria ideilor și a mentalităților, de la Alexandru Vona, Ștefan Agopian, L. M. Arcade, Pascal Bentoiu și Sorin Alexandrescu la Marcel Iureș, Mihai Măniuțiu, Alexandru Dabija sau Gigi Căciuleanu, de la Al. Paleologu, Lucian Pintilie, Tompa Gabor, Silviu Purcărete și Matei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
de mine). 556. P.Gh. Samarian, op. cit., pp. 33, 35, 54-55. 557. Paul Cernovodeanu, Nicolae Vătămanu, „Considerații asupra „calicilor” bucureșteni în veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea. Câteva identificări topografice legate de așezările lor”, în Materiale de istorie și muzeografie, III, 1966, p. 27. 558. Paul Cernovodeanu, Nicolae Vatămanu, loc. cit. 559. Șarolta Solcan, op. cit., p. 180. Trimite la Șt. Újhelyi, „Or vosságos könyv Apafi Anna számara, 1677 (Cartea cu rețete pentru Anna Apafi, 1667), în Medicusi es bórbély mesterseg
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cercetează și valorifică specific un patrimoniu artistic complex, valori excepționale din cultura universală și națională, pentru a deveni o simplă galerie pentru expoziții curente. Poate că în spatele ușilor închise depozitarea și conservarea se fac la cel mai înalt nivel al muzeografiei contemporane, poate că tot acolo cercetătorii foșgăie ca la N.A.S.A. și că istoriografia de artă din mileniul viitor își va extrage de aici metodologia, ideile, viziunea și filosofia, numai că pînă acum, adică vreme de un deceniu, aceste
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
sediul muzeului din București. Susținut financiar de regiunea Piemonte din Italia, catalogul se înscrie în cadrul amplului proiect „Europarteneriato“, care a debutat în urmă cu doi ani. Lucrarea este concepută în două părți, și anume, descrierea sălilor muzeului și articole de muzeografie, cele 200 de pagini ale materialului fiind editate în condiții grafice de excepție. Lucrarea cuprinde un număr impresionant de fotografii ce poartă girul pictorului Horia Bernea și a unor specialiști de marcă: Irina Nicolau, Ioana Popescu, Georgeta Roșu, Anca Manolescu
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
-și, treptat, o colecție de oarecare interes, desenînd și o hartă a Principatelor Unite și, apoi, sub domnia lui Vodă Cuza, a inițiat inventarierea obiectelor de preț (inclusiv bibliotecile) din toate mănăstirile. A fost, așadar, acest Papazoglu un pionier al muzeografiei și al arheologiei, scriind și broșuri în acest domeniu cu deosebire avînd ca subiect momente din istoria Bucureștiului de odinioară, răscolind, pentru asta, vechi manuscrise pentru a putea reconstitui începuturile orașului care îi erau, se vede bine, foarte aproape de inimă
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
că nu este un muzeu didactic, nu este un muzeu care încearcă să îți bage cu de-a sila informații în minte, ci un muzeu care mizează foarte mult pe frumusețea obiectului tradițional și pe ingenuitatea lui. Aceste demers al muzeografiei, care a fost preluat de Irina Nicolau, Horia Bernea, Georgeta Roșu încă de la începutul anilor ’90, pe urmele muzeografiei practicate de Alexandru Tzigara-Samurcaș, este unul foarte dificil. Muzeografia înseamnă, înainte de orice, creativitate. Simpla posesie a unor obiecte de patrimoniu nu
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
informații în minte, ci un muzeu care mizează foarte mult pe frumusețea obiectului tradițional și pe ingenuitatea lui. Aceste demers al muzeografiei, care a fost preluat de Irina Nicolau, Horia Bernea, Georgeta Roșu încă de la începutul anilor ’90, pe urmele muzeografiei practicate de Alexandru Tzigara-Samurcaș, este unul foarte dificil. Muzeografia înseamnă, înainte de orice, creativitate. Simpla posesie a unor obiecte de patrimoniu nu prespune în niciun fel faptul că expoziția poate fi valoroasă. Orice colecție, oricâr ar fi ea de valoroasă, poate
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
mult pe frumusețea obiectului tradițional și pe ingenuitatea lui. Aceste demers al muzeografiei, care a fost preluat de Irina Nicolau, Horia Bernea, Georgeta Roșu încă de la începutul anilor ’90, pe urmele muzeografiei practicate de Alexandru Tzigara-Samurcaș, este unul foarte dificil. Muzeografia înseamnă, înainte de orice, creativitate. Simpla posesie a unor obiecte de patrimoniu nu prespune în niciun fel faptul că expoziția poate fi valoroasă. Orice colecție, oricâr ar fi ea de valoroasă, poate să fie expusă dezastruos și, dimpotrivă, orice colectie mizerabilă
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
secol dinainte. Acest patrimoniu a fost expus într-un chip extraordinar de către o echipă de oameni care au ales o cale neortodoxă, o cale neconvențională de expunere a patrimoniului, și această cale, cred eu, este o cale de succes în muzeografia contemporană și ar trebui să fie urmată. Dar pentru asta este nevoie, în continuare, de oameni care să fie inventivi. Orice expoziție înseamnă un act de creație, nu poți să creezi o expoziție fără să ai imaginație, fără să ai
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
profesoară Luisa Valmarin. Următoarele două zile au adus alte sesiuni găzduite de superba Accademia di Romania. Paleta discuțiilor a fost amplă, abordându-se probleme de literatură și limbă română, dar și de interculturalitate, traductologie, lingvistică romanică și comparată, discurs mediatic, muzeografie. A existat și o secțiune special destinată prezentării unor proiecte științifice aflate în derulare sau în stadiul de proiectare, revelatoare pentru înțelegerea direcțiilor spre care se îndreaptă domeniul studiilor românești. Este imposibil să rezum aici toate intervențiile, dar mi se
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Universitatea din München, pentru a studia istoria artei, fiind sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Alexandru Odobescu. După întoarcerea în țară, demisionează de la Muzeul de antichități și își continuă studiile în Franța și în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor din Berlin. După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundația Carol I și profesor la catedra de istoria artei și estetică la Școala de Arte Frumoase din
Alexandru Tzigara-Samurcaș () [Corola-website/Science/307100_a_308429]
-
nu numai (v. Gardianul, Ziua, Evenimentul zilei). Conflictul merită privit îndeaproape. Puțină istorie Istoria MȚR-ului începe cu Titu Maiorescu care a avut ideea unui astfel de muzeu încă din 1875, dar abia sub directoratul îndelungat al lui Al. Tzigara-Samurcaș, muzeografia românească va avea un oarecare impact european. Odată cu moartea lui Samurcaș, însă, în 1952 devine Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Lenin, Muzeul P.C.R. și, în final, Muzeul de istorie a P.C. și a Mișcării Revoluționare și Democratice din România. În 1990
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
devine Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Lenin, Muzeul P.C.R. și, în final, Muzeul de istorie a P.C. și a Mișcării Revoluționare și Democratice din România. În 1990, muzeul a capătat numele de astăzi, momentul marcând și începutul unei idei noi de muzeografie, al cărei artizan a fost Horia Bernea, inițiativă recompensată imediat prin acordarea titlului de Muzeul European al Anului în 1991, distincție singulară printre muzeele est-europene. După dispariția lui Bernea din 2002, Irina Nicolau a dus mai departe concepția muzeografică a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
est-europene. După dispariția lui Bernea din 2002, Irina Nicolau a dus mai departe concepția muzeografică a acestuia, însă numai timp de doi ani, după care s-a stins și ea. La conducerea muzeului a fost numit Dinu Giurescu, iar Direcția Muzeografie i-a revenit Georgetei Roșu. Conflict mocnit și demisii în lanț Între echipa lui Bernea & Nicolau și actuala conducere au apărut imediat divergențe metodologice și aici se află rădăcina scandalului izbucnit abia acum: în incompatibilitatea intelectual-profesională a celor două tabere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
Instituția culturală de pe B-dul Kiseleff, patronată de Ministerul Culturii, se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare, fiind posesoarea unor colecții de obiecte deosebit de bogate. Adăpostit într-o clădire-monument istoric, în stil neo-românesc, MNTR practică o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA - European Museum of the Year Award.
Aplicație iOS lansată de Muzeul Țăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80156_a_81481]
-
s-a acordat sculptorului Paul Vasilescu, iar premiul pentru cercetare muzeografica i-a revenit Lianei Tugearu pentru catalogul Miniatură și ornamentul manuscriselor, vol. I, editat de Muzeul de Artă. Dacă premiile ,,Margareta Sterian" răsplătesc performanțele în spațiul patrimoniului și al muzeografiei, premiile Centrului Internațional pentru Artă Contemporană pun accentul pe creația și pe acțiunile neconvenționale, pe acele forme de gîndire artistică și de activitate curatorială care sfidează stereotipiile și ocolesc platitudinea. Juriul actualei ediții, format din criticii de artă Magda Cârneci
Premii si cadouri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18155_a_19480]