1,094 matches
-
șansă să/ modific unghiurile/ planurilor/ altfel de cum le-a înfățișat/ pe duna de nisip milesianul Thales”. (Umbră). În ceea ce privește peisajul marin, acesta reprezintă un cadru propice dragostei. Apa aparține prin excelență regimului nocturn al imaginarului (Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
care o cultivă cu asiduitate, autorul stăpânește bine mijloacele de expresie artistică, principalele reguli de teorie a versificației, vădind o dexteritate în construcția versurilor cu măsură și rimă, la care nu dă greș, fiind adeptul perfecțiunii prozodice dar și al muzicalității subtile. Autorul folosește simboluri și însemne cu mare încărcătură istorică: stema, pajura, steagul, ș.a. Și chiar dacă-și îngăduie momente de respiro, pline de reverie, poetul revine „din veșnicie” în vremelnicie pentru un motiv foarte clar: „Revenit din veșnicie / Îmi cer
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
a versului care îmbracă atât de frumos ideea înspre ,,Apogeu’’-l așteptării: „în țara care geme și suspină”, pentru că „Singur”: „într-o gară tristă, trenul cu zăpadă întârzie”, așa cum spune el însuși. Sentimentalismul poeziilor sale, pline de o tainică, ades, muzicalitate, poartă uneori nostalgia amintirilor cu toate etapele unei vieți peste care colbul timpului nu reușește să se aștearnă. Nu, pentru că lira-i din suflet însuflețește petrecerea către amurg, cum însuși poetul spune în poezia „E-atâta frumusețe“: „e-atâta frumusețe
NOSTALGIA AMINTIRILOR ÎN POEZIILE LUI IOAN VASIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380714_a_382043]
-
prin naștere, florile sunt cele ale câmpului din care face parte însăși poeta, iar puritatea și frumusețea florilor de cais sau cireș par că aduc miresme din adâncul fiiniței sale. Maniera clasică a versurilor conferă o prospețime aparte, farmec și muzicalitate. Versurile devin un cântec sublim, răsună ca o melodie caldă, suavă, lină, care pătrunde în fiecare fibră a inimii. Poeta își exersează condeiul uneori și în versuri libere fără să se îndepărteze de canoanele fiorului poetic. Expresii originale, într-un
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
prețioasă, plină de manierisme și sintaxe arhaice. Dintre români, dirijorul și compozitorul Dimitrie Cuclin e primul care Încearcă În anii interbelici (1938) câteva traduceri În engleză (printre care și Luceafărul), luându-și Însă mari libertăți de interpretare textuală, cu scuza muzicalității - de fapt, combinând versul 1/2 și 3/4, și făcându-le să „sune” din coadă cu rime simple. Au urmat traducerile din timpul comunismului, realizate aproximativ Între 1960 -1975. Ele sunt influențate negativ de realitatea politică mai mult decât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, În toate variantele românești sensurile sunt sacrificate de dragul rimei, „soluțiile” fiind ades nepoetice sau naive, dacă nu chiar hilare pentru vorbitorul nativ; În ultimă instanță, dând apa la moară cinicilor care Îl citează pe Robert Frost cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
du Nord, Sizwe Banzi est mort, că Frederic Fisbach, artistul asociat de anul viitor, proaspăt întors din Japonia, a jucat Gens de Seoul, spectacol pe care regizorul l-a făcut cu o trupă japoneză, Setagaya Public Theatre, interesat fiind de muzicalitatea cu totul specială a limbii, culturii și civilizației nipone. Că Eric Lacascade a pus în scenă - și a jucat la Curtea Papilor - Les barbares de Gorki, un spectacol pe nedrept atacat de ziariști superficiali, fără argumente, plin de umori, un
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Elisabeta îmi face cadou rochia de mireasă dintr-o splendidă mătase adusă din Italia cu o trenă regală brodată pe de-a-ntregul și mult voil muslin pentru podoaba capului. Altă prietenă, d-na Hiott, o ființă fină și plină de muzicalitate, îmi adusese din Paris, iarăși o rochie de mireasă (a doua), din crèpe de Chine și așa m-am trezit cu două toalete pentru același scop! În fine, veni ziua cununiei, nași fiind inginerul T. Eremie cu doamna, iar micuța
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Fără îndoială, scena a fost dominată de cuplul Susanna -Figaro. Laura Tătulescu este o Susanna încântătoare, cu voce limpede și flexibilă, bine instalată în disciplina stilului mozartian, feminină și grațioasă, iar Ionuț Pascu are fizicul și dezinvoltura personajului, dublate cu muzicalitate de un timbru generos. Mai puțin reliefată este perechea aristocrată: Simonida Luțescu este frumoasă, credibilă în linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a-i da o individualitate vocală proprie. Despre Conte, Beaumarchais spunea că trebuie jucat ,foarte nobil, dar
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
în muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la timpul lui era neglijată însăși creația copiilor, folclorul lor, în pofida faptului că el reprezintă un solid teren pentru „cercetarea sufletului muzical al copilului”, cântecele din folclorul copiilor fiind „obiectivări ale muzicalității puiului de român”, necesare pentru descoperirea temeliilor muzicii noastre populare, dar și pentru cultivarea sensibilității celor mici. Aici găsim chemarea pentru legarea educației muzicale de tradițiile autohtone, optând pentru „reintegrarea copilărimii în ființa sufletească, istorică a obștei, în spiritualitatea, credințele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
reală) față de creația altora. 29 - 31 ianuarie 2014. Corectez lucrări de examene. Zeci de lucrări. Milioane de litere îmi fug sub priviri. Mă opresc din citit, revin, parcurg câteva capitole din Heart of Darkness, apoi din Dubliners. Cărți de mare muzicalitate. Arunc priviri derutate peste capitolul neterminat, din cartea aventurilor lui Leopold Bloom. În fine, găsesc soluția ideală: mă opresc după fiecare cinci lucrări citite și ascult câte un cântec de pe albumul lui Bruce Springsteen. Târziu, termin de corectat. Nu renunț
Jurnal cu The Boss by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2810_a_4135]
-
poet, prozator și dramaturg. Născut Ion Theodor Minculescu, el a trăit patru ani la Paris, unde s-a familiarizat cu literatura simbolistă. A fost remarcat de I.L. Caragiale la revista „Convorbiri critice“. Este un reprezentant important al simbolismului românesc, cultivând muzicalitatea, laitmotivul, dislocarea versului clasic și reordonarea lui grafică. Primul său volum de versuri, „Romanțe pentru mai târziu“ (1908), a introdus în lirica românească versul alb, regenerarea lexicului poetic și a impus simbolismul. Luni, 12 aprilie DANIEL DANIELOPOLU În 1884 s-
Agenda2004-15-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282296_a_283625]
-
Romul Ladea, iar în 19-20 va avea loc Gala Blues-Jazz. În contextul Universității Populare, domnișoara Gabriela Buță a lansat un volum de educație a adultului. Toamna simfonică l Pe malul Mureșului Toamna simfonică de pe malul Mureșului are farmecul, eleganța și muzicalitatea clapelor alb-negre: pentru Filarmonica din Arad este o bucurie să-și pună la încercare... noul pian, dorit și cumpărat (prin subvenția municipalității) cu mari eforturi. Dirijat de Cristian George Neagu, concertul de joi, 7 octombrie, ora 19, în Sala Palatului
Agenda2004-40-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282935_a_284264]
-
colectiv „Cântece patriotice“. În 2003 a editat volumul „Rapsodia din Belinț“ (Editura Marineasa, Timișoara). Acum are sub tipar o nouă carte, dedicată corului din Chizătău. Iată ce spune despre el prof. univ. dr. Gheorghe Firca: „Împătimit al trecutului, mândru de muzicalitatea, devenită legendară, a ținutului său natal, Constantin Tufan Stan este convins de imperativul cultivării memoriei colective, prin apelul la martorii încă existenți printre noi dar, mai ales, prin apelul la documentul tot mai greu de găsit și perisabil. Sub dublul
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Rapsodia din Belinț» și de coruri inspirate compozitorului de materialul pe care el însuși l-a cules din comună, în fața ochilor noștri se perindă icoane, fapte și personaje care au «sfințit» unul dintre locurile cele mai benefice de manifestare a muzicalității bănățene.“ Zile negre Istoria Corului din Chizătău are și zile negre. Astfel, spune profesorul Stan, pe 21 martie 1895, fisolgăbirăul Ioanovici din Recaș, împreună cu notarul comunei și un jurat comunal, însoțit de jandarmi, confiscă un prapore din biserică, crezând că
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
acum... manele... nu e muzică! Sunt mulți soliști vocali și instrumentali care nu sunt așa cum ar trebui. Nu au ce căuta pe scenă. Nu pot să ascult așa ceva, nu suport! E în afară de muzica tradițională populară. Muzica bănățeană e specifică prin muzicalitatea ei, cu multe influențe. Doina e specifică Banatului, de aceea nu poate fi interpretată de oricine“. Vis pe jumătate împlinit „Dacă ar fi să mă întorc în trecut, tot muzică populară aș alege. Nu m-aș despărți de Luță Ioviță
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
amândouă Cristian Mandeal le-a creat la acest sfârșit de stagiune. Succesiune întâmplătoare? Poate că nu! Concertele Filarmonicii "George Enescu", atât de apropiate în timp, au avut - cel puțin pentru mine - o anume legătură: ea este de găsit în natură muzicalității care comentează, transfigurează, devine sens intelectual și afectiv al textului. Efectul acestor interpretări a fost, de fiecare dată, modelarea caracterului dominant al Operei. Proporții colosale, tirania dramaturgiei purtate de Cuvânt. Numai aceste două Mise proiectează pe ecranul imaginației întregul copleșitor
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
spiritualitate (Sofia Gubaidulina, Olivier Messiaen, Ștefan Niculescu) și o singură piesă integral electronică (Maia Ciobanu). Și cu această nu am epuizat toate posibilele panoramari. Pentru a prinde viață textele și-au găsit interpreții dedicați dotați cu tehnică solidă și cu muzicalitate pe măsură. Și aici a intervenit principiul diversității: în concertele-maraton s-au succedat formații și maniere interpretative diferite: abstracției rezervate a lui "Archaeus" i-a urmat exuberanta Trio-ului "Contraste". Ansamblul "Schönberg" din Olanda s-a definit prin precizia extremă
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
Cei ce vor face bună treaba solistica se arătă devreme. Este și acesta unul din rezultatele de necontestat ale emulației induse de Concursurile internaționale. Tot la această categorie (C.), dar la flaut, am gasit la Mihaela Zamfir (Premiul I) o muzicalitate seducătoare susținută de un riguros ansamblu de oportunități virtuoze. Pe de altă parte, la vârstele foarte mici, sunt de găsit adevărate minuni precum micuța Simina Ioana Croitoru (vioară). Slavă Domnului, așa s-au închis gurile cârtitoare observând prezenta în juriu
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
în mare ascensiune profesională; corectă, extrem de profesionistă în prestația ei, Sharon Kam a fost primită cu destulă răceală de critica de specialitate. În schimb, în concertul anterior, susținut la București, minunatul Aurelian Octav Popa a stârnit un entuziasm general; farmecul muzicalității sale este în continuare cuceritor! Dar viața își urmează cursul ei firesc. Inclusiv cea muzicală. Inclusiv la Köln. Aici, între timp, a început Trienala de Muzică. Se află la a 3-a ediție. Dispune de un număr de nu mai
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
tăiată". Poetul se desparte de lucrurile care vorbesc, cu infinite precauțiuni, trăiește cu o tristă voluptate golul ce-l separă de lumea fenomenală, încearcă nostalgia acelui "dincolo" intangibil. Despărțirea conștiinței de real constituie drama intimă a acestei scriituri de o muzicalitate nu doar introspectivă, ci și proiectată-n afară, în dura iresponsabilitate a rocii. Nu mai puțin, actul scriptic însuși constituie un indice al inadaptării funciare a scriptorului. Incomoditatea, jena transcendentă a scrisului, care e totuși absorbant ca o stihie, apar
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
mereu tinere (Concertul pentru pian și orchestră de Valentin Gheorghiu și Rapsodia a II-a de Enescu). Ideea asocierii în Sonata I de Enescu a viorii de pe scena Ateneului cu pianul aflat la mii de kilometri, la New York, este inedită. Muzicalitatea infailibilă a celor doi interpreți, Florin Ionescu-Galați vioară și Horia Mihail pian, nu i-a trădat nici o clipă, doar diferența de culoare și intensitate între sunetul transmis și cel real ar putea fi reproșată acestui joc spectaculos. În fine programul
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
Descumpănirea, paloarea, lacrima, dizolvarea, supunerea la agresiunea mediului proxim alcătuiesc simptomatologia unei existențe scufundate în sine, circumscrise unui fel de a se manifesta unic. Nu întîmplător, instrumentul formal se liberalizează, sub chipul versului desfăcut de adjuvantul sclipitor al rimei, de muzicalitatea programată. Desprinse de podoabe, confesiunile curg spontan și impresionant uman, aidoma unui păr bogat, despletit: "e caldă răcoarea/ și proaspătă răscrucea/ și sufletul în trecerea sa/ descumpănit/ el crede în mîinile noastre-mpletite/ în cuvintele palorii/ în seninătatea și în sacrul
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
laureat la mai multe concursuri dintre care cel ce poartă numele lui "Chopin", de la Varșovia, ceea ce constituie, evident, o recomandare. Într-un program dificil prin diversitate, el s-a dovedit stăpân pe mijloace instrumentale remarcabile. Foarte sensibil, de o fină muzicalitate, mânuiește cu bun gust și delicatețe o paletă sonoră bogată. Relația sa cu muzica genialului său compatriot este însă unilaterală, de grație și suavitate; în acest paradis lipsesc componente esențiale ale lui Chopin - vigoarea și tensiunea ritmurilor, picanteria ciocnirilor armonice
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]