850 matches
-
încetățenit în ultimul timp, se iau în calcul mai multe ipoteze, și anume: „rrom“ ar veni de la „rum“, așa cum îi numeau persanii și arabii pe locuitorii Imperiului Bizantin; poetul persan Firdusi folosește cuvântul „dom“, numind astfel populația de origine indiană, muzicanți și dansatori, ajunsă în Iran în 439. În limba rromani, „rrom“ înseamnă, simplu, „om“. De ce se scrie cu doi „r“? În limba rromani există consoane aspirate, deosebite de cele simple; e posibil ca îndelunga ședere în Imperiul Bizantin și contactul
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
de etalare a bogățiilor. După dansul miresei, nașul mirilor anunță începerea strigării darului. După aceea urmează un alt moment important, și anume „Despărțirea părului“. Mirii sunt duși într-o cameră, însoțiți numai de două femei mai în vârstă și un muzicant, care cântă un cântec străvechi, conceput special pentru acest moment. În timpul acesta, mirele trasează o cărare prin părul miresei, care este pieptănat așa cum îl poartă femeile căsătorite, iar pe cap i se presară sare, pe care trebuie să o guste
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
taraf“, recital extraordinar plănuit a se petrece joi, 20 februarie, pe scena Teatrului Național Timișoara și vineri, 21 februarie, pe scena Teatrului de Stat Arad, de la ora 19. Taraful pe care vedeta recitalului îl va avea alături este alcătuit din muzicanții Virgil Iordache (vioară), Floricel Gheorghe (țambal), Liviu Preda (braci) și Ionel Feraru (contrabas). Biletele au fost puse în vânzare la Agențiile celor două teatre la prețuri cuprinse între 100 000 și 250 000 de lei. Mai multe detalii despre turneul
Agenda2003-7-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280692_a_282021]
-
00, la Teatrul Itinerant Țăndărică, pentru a urmări " Sarea în bucate", spectacol al Teatrului pentru copii și tineret Colibri din Craiova. În același timp, la Sala Lahovari se va juca, în limba engleză, "Cui i-e frica de Bau Bau". "Muzicanții din Bremen" ne vor încânta cu melodiile lor joi, 5 iunie, de la ora 10.00, în spectacolul care va avea loc la Sala Lahovari, iar "Cenușăreasa" (Teatrul Așchiuță-Pitești) îi va întâmpina pe cei mici la Teatrul Itinerant Țăndărică. Povestea simpaticului
Inocentul CANDID luptă pentru libertatea lui şi pentru iubirea adevărată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/26952_a_28277]
-
00 și 12:00 ALBĂ CA ZĂPADA Sala Lahovari 03 iunie, ora 10:00 Croitorașul cel viteaz - Teatrul Țăndărică 04 iunie, ora 10:00 Cui i-e frică de Bau-Bau? - Teatrul Țăndărică (spectacol în engleză) 05 iunie, ora 10:00 Muzicanții din Bremen - Teatrul Țăndărică 06 iunie, ora 10:00 Croitorașul cel viteaz - Teatrul Țăndărică Sala Studio 03 iunie, ora 19:00 Spectacol de ventrilocie - Eduard Sandu Andrei (spectacol pentru adulți) Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile (rezervare telefonică la
Inocentul CANDID luptă pentru libertatea lui şi pentru iubirea adevărată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/26952_a_28277]
-
diferite, în spațiul tradițional românesc. Între 15 și 19 august, în Bârsana, și în zilele de 17 și 18, în Viseul de Sus, ansambluri din Cehia și Polonia, alături de trupă Coras din Irlanda vor susține concerte, împreună cu cei mai buni muzicanți din zonă. Se vor desfășura și ateliere diverse precum cosit fan, cioplit piatră, făcut greble și dranița, cules de prune, mere și hribe. Grigore Lese va fi amfitrionul unui spectacol de gală, unde invitați vor fi artiști din Cehia, Irlanda
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel” [Corola-blog/BlogPost/92707_a_93999]
-
care cînți . Ca să nu pară că ești la servici. Noi facem parte dintr-o casta norocoasă și e păcat că în loc să te bucuri că poți da bucurie să te comporți că un funcționar de ghișeu. Dar asta face diferența între muzicanți și muzicieni! Și asta face tot timpul Mihai (Mărgineanu n.a.) , se distrează pe scenă și astfel le transmite și “pacienților” starea de bine. De cînd cîntam împreună, mi-am schimbat și eu starea și, viața e frumoasă! Aveți un spectacol
Interviu cu Kiba [Corola-blog/BlogPost/98685_a_99977]
-
a cântat în orchestră lui Philippe Lebel și a studiat cu renumitul acordeonist și pedagog Jean Demeux, iar mai apoi cu Jean Corti, Isabelle Durând, Daniel Colin, Armând Lasagne , Didier Lockwood. La aproape 35 de ani, descendentul unei familii de muzicanți ploieșteni a cucerit Parisul și este considerat drept cel mai bun acordeonist de jazz al momentului. Cel mai important producător de acoardeoane din lume i-a dăruit un exemplar și i-a scris numele pe acordeon cu litere aurite: Emy
Emy Dragoi plays Charlie Chaplin [Corola-blog/BlogPost/97120_a_98412]
-
din Iași, unde predă și disciplina Dirijat orchestră. Cântă la contrabas, violoncel, trom¬petă, corn și pian. „Am vrut să devin un George Enescu” „Am fost, de mic, beneficiarul unei atmosfere speciale în familie. Bunicul și cumnații din partea mamei erau muzicanți, astfel că am crescut văzând și ascultând muzică. Am fost un copil destul de cuminte. Idealul meu era să devin un instrumentist virtuoz, să devin și eu un George Enescu”, povestește Pedro Negrescu. Contrabasul „Deși în primele clase de școală am
Cu Pedro Negrescu, despre muzică [Corola-blog/BlogPost/97137_a_98429]
-
scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase pagini din creația lăutărească", notează Elize Stan, dr. etnomuzicolog. ,, Pentru a fi un artist desăvârșit este obligatoriu să fi trecut prin etapele esențiale: să fii lăutar, apoi muzicant și în sfârșit muzician. Aceasta este marea calitate a artistului Dumitru Zamfira. Îl recomandă talentul, profesionalismul și seriozitatea.Felicitări!", semnează Mădălin Voicu, muzician. ,,Este pentru prima oară în cariera mea de compozitor, când găsesc un asemenea răspuns fin la complexitățile
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
mare proprietar de vii pe nume Bărbulescu. Cine a fost acesta noi nu prea știam! Cu cei de la Vinalcool ne cunoșteam destul de bine, asta fiindcă ne întâlneam prin curtea brigăzii. Aici era un chioșc din acela unde dumineca veneau ceva muzicanți care cântau tinerilor pentru joc. Curtea era pavată cu pietre de râu dar avea și porțiuni cu iarbă. Avea mai multe bazine pentru strângerea apei de ploaie care era dirijată prin burlanele de pe acoperișuri, căci în zonă era criză de
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
lasă jazz-ul la o parte. Cânți free? Numește free. La tot ce nu are sens, ei dau o denumire, ca să capete sens. După părerea mea, dacă nu există elementele de bază ale jazzului, restul nu este jazz. Au fost muzicanți care au cântat dixie, swing, jazz clasic pentru că trebuiau să mănânce. Dar, la un momentdat, înfluențați de alcool, de inteligență insuficientă, influențați de droguri, s-au săturat să cânte aceleași lucruri, au început să-și plimbe degetele pe instrumente. Coltrane
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
-și plimbe degetele pe instrumente. Coltrane a fost unul dintre ei care, însă, a reușit să pună o «îmbrăcăminte» acceptabilă, chiar frumoasă la ceea ce cânta. Momentele de nebunii ale lui Coltrane erau cu totul altceva decât nebuniile altor zeci de muzicanți americani, care nu știau ce făcea el în momentul acela. Dar impresarii au profitat de ocazie, le-au dat droguri, alcool și toate alea, și i-au lăsat să cânte ce voiau. Și s-a pus numele de „freejazz”. Aiurea
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
discuției înregistrate) prin intonație cuvintele „pe moment”, Körössy a subliniat încă odată importanța pe care o acorda spontaneității în cântul jazzistic footnote>, și asta s-a numit freejazz. Și înainte era free, dar nu s-a numit așa. Adică, nici unui muzicant nu i s-a interzis să cânte ce voia. Numai că era o temă, un aranjament mai mult sau mai puțin complicat, dar, în orice caz, au existat o temă și variațiuni pe armoniile temei. Dar în „free” nu există
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut să le dirijeze, indicînd intrările fie cărui instrument cu însemnătatea și intensitatea lui Le fluera de la un capăt la altul, făcînd comentarii asupra lor care erau găsite juste și valoroase chiar de muzicanții de profesie. Dar nu cunoștea numai opera „Titanului” cum îl numea el pe preferatul lui, ci muzica italiană dinainte de Bach, pe Vivaldi, Scarlatti și mulți alții, apoi toate uverturile lui Mozart, opere nenumărate, Bach, Haendel, pe care-l chema „Puișorul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Ne spunea despre ei: „Ce bine ar fi dacă ar renunța la muzică, că au obiceiul să transforme toate melodiile în minor și doinesc a jale!” Deasemenea îl supăra „lipsa de respect al ritmului” zicea că foarte des confundă unii muzicanți măsura de 2/4 cu cea de 4/4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de ritm, cu care trebue să te naști. Tonul lui preferat era do major. Probabil fiind că era foarte des întrebuințat de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cu cea de 4/4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de ritm, cu care trebue să te naști. Tonul lui preferat era do major. Probabil fiind că era foarte des întrebuințat de Beethoven. Despre prietenii lui muzicanți din trecut îmi amintesc doar de două nume: Caudella și Wachmann. Despre cel din urmă vorbea cu mare admirație și spunea că învățase multe de la el. Îl cunoscuse la Maiorescu în casă, dar îl vizita deseori la el și se
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Maiorescu în casă, dar îl vizita deseori la el și se împrietenise și cu Dna. Wachmann. Apoi s-a legat de Dumitriu, pianist și profesor la Conservator. Tata î-l botezase „Maestrul Metronomide”, fiind că era de origine grec și muzicant. Îl aducea mereu acasă și ne-a făcut să luăm lecții de pian cu el. Vara, când plecam în vacanță la Sinaia, tata î-l aducea să stea cu noi într’o casă din aceeași curte cu noi. Tata aducea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
și el la saturație, ori cât l- ar fi iubit pe „Titan”. La noi, la Berlin se făcea multă muzică. Aveam un pian mare, o pianină și o epinettă. Se cântau bucăți pentru două piane. Zaritopol care era un bun muzicant cu mare facilitate de descifrat și Cella Delavrancea îi făceau toți toate plăcerile, cântând ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară, dar care a rămas pe loc
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
toate colțurile lumii. Astfel, în sălile din oraș, în spații neconvenționale și piețe publice, în biserici, situri istorice, pub-uri au fost prezentate spectacole de teatru, dans, muzică și circ. Spectacolul străzii, susținut de zeci de trupe de teatru, de muzicanți, instrumentiști sau artiști de circ din întreaga lume a fost unul total. Acestea au evoluat Loredana zilnic, din oră în oră, mai ales pe pietonala Nicolae Bălcescu, în Piața Mare și în Piața Mică din Sibiu, mereu neîncăpătoare. Concertele susținute
Spectacolul străzii by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84256_a_85581]
-
și infecțiilor. Incriminate sunt particulele de salivă care ies când utilizatorul se forțează să producă sunetul specific. Alături de echipa sa, dr Ruth McNerney, de la Școala de igienă și medicină tropicală din Londra, a studiat aerul suflat în vuvuzele de opt 'muzicanți' voluntari. Rezultatele sunt elocvente: cercetătorii au numărat în medie 658.000 particule de salivă pe litru de aer la fiecare suflat în trompetă, față de 3.700 particule atunci când au strigat. 'Ca și în cazul tusei și strănutului, trebuie luate măsuri
Vuvuzelele, un focar de infecție - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/69917_a_71242]
-
02 iunie, ora 10:00 Mica sirenă - Teatrul Țăndărică 03 iunie, ora 10:00 Croitorașul cel viteaz - Teatrul Țăndărică 04 iunie, ora 10:00 Cui i-e frică de Bau-Bau? - Teatrul Țăndărică (spectacol în engleză) 05 iunie, ora 10:00 Muzicanții din Bremen - Teatrul Țăndărică 06 iunie, ora 10:00 Croitorașul cel viteaz - Teatrul Țăndărică Sala Studio 01 iunie, ora 18:00 Golem -Teatrul Țăndărică (spectacol pentru adulți) 02 iunie, ora 18:00 Workshop Toni Zafra 03 iunie, ora 19:00
FESTIVALUL DE VARĂ "TEATRU, STRADĂ ȘI COPIL" 2014, maraton al spectacolelor. Când debutează by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28462_a_29787]
-
prin viu grai, ci și prin manuscrise sau tipărituri în culegeri de colinde, din grija culegătorilor de folclor. Încet, dar sigur, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, colinda de Crăciun a devenit o parte esențială a sărbătorilor populare. Trupele de muzicanți care se perindau dintr-un loc în altul pentru a cânta la diverse procesiuni și festivități au dus cu ei colindele și prin orașe unde, în acompaniament de vioară și instrumente de suflat, îi delectau pe trecătorii din piețe și
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
mâncare delicioasă și nesperat de ieftină, în fine nestematul auriu care-i definește: chihlimbarul topit în bijuterii, în tablouri ori în suveniruri. * * * Dar oamenii? Nu-i înțelegi imediat, ei fiind mai reci din fire și introvertiți, dar sunt ospitalieri și muzicanți cu toții, cel puțin la prima vedere. Inițial, contactul cu ei e unul muzical: pe stradă vezi copii de 8-10 ani, cântând excelent la instrumente nu tocmai ușoare - saxofon, harpă, violoncel - soprane și tenori interpretează arii diverse în castelul Livonienilor, un
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
de Pierre Liciu din 1912) are un motto din Musset, care, raportat la subiect, e aproape comic: "Il est déjà trop tard, pour parler encore d'elle Ăs.m.)". Leur violons chantaient..., articol despre scufundarea Titanicului, se încheie cu elogiul muzicanților care au vrut să moară frumos, iar versurile trimise Vieții românești un an mai târziu sunt scoase de Topârceanu din coșul de hârtii, din lipsă de material pentru revistă ĂValeriu Ciobanu, Hortensia Papadat Bengescu). Scriitoarea debutează cu adevărat abia după ce
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]