110 matches
-
la Universitatea Națională de Muzică din București, debutând acum drept duet. În timpul concertelor am repetat experimentul de a propune publicului înlocuirea aplauzelor cu meditația și păstrarea „stării de grație” realizată de muzică. Alocuțiunile mele dintre piese au oferit atât informații muzicologice, cât și - sau mai ales - sugestii spiritual- estetice. Experimentul acestei renunțări la tradiția zgomotelor care distrug tot ceea ce a creat muzica s-a adeverit, iarăși, de eficacitate maximală. Căci el validează experiența muzicii drept una demnă de tezaurizat în chip
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
și sinceritatea expresiei muzicale, coloritul și amplitudinea dinamicii, precum și sensibilitatea și entuziasmul retoricii caracterizează interpretarea de față a acestor capodopere - pe nedrept neglijate - dedicate viorii solo”. De notat că în 2012 muzicianul a publicat la aceeași editură un amplu studiu muzicologic dedicat acestui ciclu de sonate, „Telemann - stilul galant al în creația pentru vioară solo”. Bogdan Ota: „Day of Wrath” Născut la Botoșani în 1978, termină liceul de arte “Ștefan Luchian”, apoi absolvă cursurile conservatorului “George Enescu” din Iași - interpretare instrumentală
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
Un opus muzicologic de excepție Sunetul de referință și arca muzicii occidentale Florian LUNGU După cele trei atât de pregnante tomuri dedicate în anii trecuți cercetării muzicologice a artei sunetelor precum „Notes On Music and Music Notes”, „Cartea de muzică” și „Jazz Inside
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
Un opus muzicologic de excepție Sunetul de referință și arca muzicii occidentale Florian LUNGU După cele trei atât de pregnante tomuri dedicate în anii trecuți cercetării muzicologice a artei sunetelor precum „Notes On Music and Music Notes”, „Cartea de muzică” și „Jazz Inside Out”, nu credeam, sincer vorbind, că Mircea Tiberian mă mai poate surprinde cu un nou volum. Dar faptul în sine s-a produs, deși
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
occidentale” se impune ca un volum de certă valoare marcat de viziunea personală asupra arealului estetic cercetat, rod al unei bogate experiențe profesionale, al capacității de sinteză. Lucrarea se constituie drept cea mai bună, mai echilibrată și mai diversificată investigație muzicologică de până acum a autorului. Fie-ne permis să încheiem aceste rânduri cu o cugetare din finalul lucrării: „Accesul la idee se face prin inspirație”.
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
volum ce mărturisea ceva fundamental: universalizarea componisticii românești nu a fost un fenomen spontan, empiric, exclusiv pragmatic, ci avea la temelie o intreprindere teoretică minuțioasă, o autentică ideologie. Dar aceasta este însăși caracteristica majoră a creației lui Ștefan Niculescu. Prestațiile muzicologice lămuresc și susțin demersurile componistice, iar cele practice, la rîndul lor, validează întreprinderile teoretice. Primul volum conținea texte capitale, atît pentru muzica românească, dar și pentru cea europeană: probleme de stil și sintaxă muzicală (în special despre eterofonie), aspecte ale
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
munte ce la un moment dat, sub acțiunea puhoaielor, s-a transformat în canion. Astfel, pâna pe la sfârșitul anilor '80 distanțele temporale dintre lucrări (fie că este vorba despre opere, simfonii, cvartete ori lieduri, fie că ne referim la studiile muzicologice) erau relativ reduse. După aceea vocea creatoare a lui Bentoiu a cântat aproape exclusiv aria reconstituirii unor opusuri enesciene (neterminate sau abia schițate). Există o perfectă unitate de ton a operei sale, chiar dacă această operă inspiră reacții diferite. Care este
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
freamăt al muzicienilor de acasă. Abia acum am putut afla că perioada berlineză a marcat continuarea și desăvârșirea unor cicluri/clase de compoziție demarate cu decenii în urmă la București: Jocuri, Motive transilvane, Studii antemporale, Preludii contemplative, Modele. Incursiunile sale muzicologice au traversat Rubiconul exilului fără nici un fel de schisme formale și coținutistice, perpetuând acele teme-cadru nutrite de o viziune profundă, originală fundamentată pe norme și precepte esențiale ale actului de creație. Corneliu Dan Georgescu își împrejmuiește orientările estetice declarând că
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
Attardi Anselmo și Elisa De Luigi - după ce au citit piesa Macbeth și au ascultat opera lui Verdi, Încearcă să alcătuiască meniul...celebrei Lady Macbeth. Sigur că e vorba despre un op speculativ - nu științific, nu riguros /gastronomic, nu teatrologic, nu muzicologic ; și cu toate acestea, volumul conține cîte un pic din toate : comentarii la Macbeth-ul lui Shakespeare, impresii asupra operei lui Verdi și a interpreților ei, rețete culinare, informații muzicale. Rețetele celebrei Lady Macbeth (House of Guides, 2007) este genul acela
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
al celor opt simfonii datorate maestrului Pascal Bentoiu. Evident, nu aspectul cantitativ este cel important, ciclului simfonic la care fac referință i se alătură Poemul concert „Eminesciana III”. Pascal Bentoiu este un simfonist care își argumentează orientarea inclusiv în plan muzicologic - cu ani în urmă ne-a oferit acel substanțial opus, Gândirea muzicală; ...inclusiv atunci când a conceput ultimele sale cvartete de coarde, spre exemplu. Originalitatea gândirii sale artistice poate fi observată considerând sfera de acțiune a acesteia, anvergura ei spirituală. Prin
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
de pagini înțesate de date reface drumul parcurs de la debutul modest la Teatrul muzical din Brașov la cariera fulminantă pe toate marile scene ale lumii, răspunzând gustului actual pentru informația precisă și năzuind să schițeze o imagine obiectivă. In peisajul muzicologic românesc lucrarea este, prin aceasta, un unicat, dar chiar și în plan internațional, compendiile dedicate cântăreților de operă, în afara unor scrieri mai degrabă romanțate, sunt rare. Planul lucrării propune înconjurul subiectului din toate direcțiile: un text autobiografic despre copilărie și
Un premiu pentru o carte de excepție by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/6394_a_7719]
-
cazul alegerii pe care ați făcut-o, cercetarea s-a bazat pe o documentare facută de dvs. înșivă. O.L.C. - În anii studenției mele inițiale, la Conservatorul din Cluj, în anii ’50, am avut prilejul să iau contact cu literatura muzicologică românească. Am realizat că, deși dispunem de o bogată literatură muzicală, de creații importante, acestea nu se reflectă în domeniul muzicologiei. D. Av. - În ciuda vicisitudinilor perioadei postbelice, a teribilelor limitări ale „obsedantului deceniu”, viața intelectuală, artistică, cea universitară a Clujului
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
n-o părasesc niciodată. D. Av. - Opera românească, Oedipul enescian, a urmat Hronicul muzicii românești, lucrare amplă, în nouă volume...; erau anii ’70... O.L.C. - A fost o muncă de cercetare, de documentare, extinsă în timp; ...partituri, biblioteci, documente, literatură muzicologică preexistentă; am dobândit o viziune asupra stadiului exact al cercetării. Am identificat o serie de zone neparcurse. Exista cartea lui Poslușnicu, contribuția lui Ghircoiașu, existau studiile lui Breazu. Lipsea însă o realizare coerentă, lispeau elementele de sinteză, viziunea ce nu
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
Herwig Reiter și Wolfram Wagner. Un festival dens de evenimente. „Non multa sed multum”, vor a ne transmite organizatorii, Academia muzicală clujeană, Filarmonica „Transilvania”. Este un festival extins pe durata unei săptămâni de concerte; acestora li s-au alăturat expunerile muzicologice orientate prioritar pe dinamica fenomenului componistic din partea de Est a continentului european. O dată la doi ani, în formula actuală, Festivalul și-a propus a oferi aspecte ale creației noastre drept imagine integrată vieții muzicale europeane; ... de azi, de ieri; ... de
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
permanent ca model, profesorul Ion Bârsan a întreprins investigații exhaustive în arhive și biblioteci din țară și străinătate spre a găsi documente și mărturii privitoare la itinerariul spiritual și creator al lui Dimitrie Cuclin. Studierea cu minuțiozitate a operei sale muzicologice, filosofice și literare a contribuit la recuperarea și reabilitarea unui creator de anvergură aflat în imediata apropiere a lui B.P. Hasdeu și Constantin Stere, spirite afine, provenite din același perimetru spiritual. Cartea lui Ion Bârsan, Convorbiri cu Dimitrie Cuclin - filosof
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
concerte/recitaluri/spectacole în calitate de compozitor, dirijor, solist, concert-maestru, membru în formație camerală de până la 10 persoane. ... ... b) Pentru doctoratul științific (muzicologie, etnomuzicologie, pedagogie muzicală): – trei rapoarte de cercetare științifică; ... – un articol publicat sau acceptat spre publicare într-o revistă muzicologică recunoscută CNCS, indexată într-o bază de date internațională, sau în volumele unor manifestări științifice indexate în baze de date internaționale; ... – o comunicare științifică susținută la o conferință/un simpozion/o reuniune științifică/un workshop cu comitet de selecție sau sistem peer review
STANDARDE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294021]
-
22. Niculescu-Basu, G., Cum am cântat eu, Editura Muzicală, București, 1982 ... 23. Niță, Teodor, Interpretarea vocală: fiziologia aparatului vocal: note de curs, Editura UniversityPress, Galați, 2009 ... 24. Pănescu George, Tratat de canto, Editura Pastel, Brașov, 2004 ... 25. Pop, Claudia, Studii muzicologice în arta interpretării vocale, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2010 ... 26. Pop, Claudia, Vocea cântată și didactica cultivării ei, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2004 ... 27. Preda, V., îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 ... 28. Radu, I., Didactica
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Americii (Chicago, Saint Louis, Virginia). Este deținătoare a mai multor premii dintre care amintesc: Premiul 1 și 2 la faza națională a Concursului „Cântarea României (1986-1988), Premiul 2 la Concursul de pian „Hariclea Darclée“ Pitești (1989), Premiul 2 la Concursul muzicologic în cadul Universității „Transivania” Brașov (1991), Premiul 2 la Concursul Internațional de Compoziție Siegburg-Germania (2008) și Diplome de onoare ca profesor de pian la Concursul Internațional de Studii St. Georgen-Germania (2009 și 2010). *** Loredana BALTAZAR: Cum se face și ce
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările și cercetările Institutului, cercetări în echipă care au angajat toate compartimentele culturii populare și au beneficiat de experiența școlii filologice a lui Ovid Densusianu, a școlii muzicologice a lui Constantin Brăiloiu, precum și a celei sociologice de la București, condusă de Dimitrie Gusti. Dintr-o mai lungă listă de colaboratori pot fi amintiți V. Adăscăliței, Ion T. Alexandru, István Almási, Șerban Anghelescu, Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
revine doar rolul de a asculta. Muzica își îndrepta ușor pașii spre a deveni o „limbă” cultă: o limbă pe care o cunoșteau doar anumiți credincioși din biserică, aceștia identificându-se practic cu clerul și docții. Din punct de vedere muzicologic, este important să subliniem faptul că liturgia inițială a creștinilor a constituit punctul de plecare pentru compozițiile genului sacru și a fost terenul fertil în care s-au maturizat primele experimente melodice și polifonice. Cântul creștin este prima expresie muzicală
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
limbajului muzical. 4.1 „Docta Sanctorum Patrum” Între anii 1324-1325, Papa Ioan al XXII-lea, în timp ce era exilat la Avignon, a promulgat constituția Docta sanctorum patrum. Acesta este primul document pontifical oficial care dezbate tema muzicii. Din punct de vedere muzicologic, documentul, mai puțin cunoscut, este de o importanță fundamentală pentru perioada la care ne referim, deoarece descrie situația liturgică din Europa în secolul al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, oferind informații muzicale interesante, sancționând într-un
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
arhitectură ritmică echilibrată. Din punct de vedere legislativ, Docta sanctorum a intrat în „Corpus juris canonici”, tutelând astfel existența muzicii gregoriene și normativitatea sa până în zilele noastre. Așa se explică prezența sa în cantus firmus din compozițiile polifonice sacre ulterioare. Muzicologic vorbind, anumite problematici delimitate atunci, precum raportul cuvânt-melodie, inteligibilitatea și integritatea textului sacru, raportul sacru-profan sau coerența morală în stilul executiv, vor constitui obiectul de reflecție în toată istoria muzicii sacre. Documentul va rămâne un punct de referință, cel puțin
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Patetic, adică jalnic. Jalnica viață a lui Piotr Ceaikovski. Posibil ca Russell să fi utilizat termenul În ambele sensuri, ceea ce dublează emoția indusă. Dezastrul omului Îndrăgostit nebunește de viață și care Întîlnește permanent obstacole În aspirația sa către fericire, frază muzicologică și temă principală și-n Romeo și Julieta, este, desigur, patetic În toate direcțiile. Biata Antonina privind undeva În sus printre bare, pe sfîșietoarele acorduri patetice, În timp ce-n plan paralel Ceaikovski moare de holeră. În lectura regizorului fiind vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Liviu Dănceanu A devenit o cutumă implicarea celor mai reprezentativi compozitori români în actul muzicologic, evidențiindu-se astfel strânsa împletire dintre activitățile de creație și de cercetare, conlucrare impusă aproape pretutindeni cu necesitate generațiilor postbelice. Dar, dacă în teritoriile europene intens și îndelung muzicalizate există, pe lângă tagma compozitorilor, și destui teoreticieni neaoși care investighează literatura
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
genere, încă din această perioadă fiind foarte limpede că autorul vine din lumea pur obiectivă, în care natura este înlocuită metodic de către inteligență, a matematicii. Este motivul principal datorită căruia Tudor Misdolea poate fi considerat un inițiator al formalizării demersului muzicologic prin recursul la limbajul numeric abstract. îmi aduc aminte de consilierea pe care i-a oferit-o lui Anatol Vieru în vremea când acesta edifica cel mai riguros și greu de consecințe corpus modal din muzica românească, corpus concretizat în
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]