108 matches
-
început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele lucrări de referință despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
doctorand Vincent Rastädter se constituie deocamdată într-o minuțioasă subsumare și prezentare a celor mai importante cercetări românești asupra doinei, volumul este un excepțional punct de plecare pentru studiile viitoare de folclor comparat prin care se pot decela prin analize muzicologice, straturile milenate arhetipale ale spiritualității umane.
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
atemporale", elaborat de Corneliu Dan Georgescu și tipărit în volumul la care facem referire). Congruența unor repere estetice, fie ele complementare sau antinomice, o preocupă constant pe Speranța Rădulescu, etnomuzicolog deosebit de mobil și constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca un
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
spațiu al interferențelor), iar muzica de film este abordată prin prisma tipologiilor de conținut și intenționale ori prin grila dimensiunii iconice, indiciale și simbolice, de către Antigona Rădulescu și Dan Dediu (Muzica de film: privire estetico-semiotică). Epuizând cuprinsul acestui productiv demers muzicologic, e timpul să căutăm o explicație a subtitlului său (un alt fel de manual). Răspunsul pare a fi formulat în aceeași prefață de Antigona Rădulescu: "Volumul, în ansamblul său, ar trebui să răspundă multor întrebări pe care și le pun
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
secundară Concursul coral interșcolar; în: Muzica, București, An. III, nr. l, ianuarie 1921, pp. 7 - 8; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 252 - 254; footnote> . Acest debut în revista de specialitate, a fost dublat de cel muzicologic, pe următoarele pagini apărând un scurt portret al marelui muzician, Gheorghe Ștephănescu, anticipând deschiderea enciclopedistă a muzicologului<footnote Breazul, George (Diac, George) - Gheorghe Stephănescu - Un mare nedreptățit; în: Muzica, București, An III, nr. 1, ianuarie 1921, p. 9; Republicat în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir, realizează o incursiune fascinantă în lumea muzicii baroce și clasice”, autorului aparținându-i descoperirea lui Daniel Speer<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987, p. 12; footnote> . Un interes deosebit l-a prezentat compozitorul rus M. I. Glinka. La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I. Glinka - întemeietorul școlii muzicale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai muzicologiei germane; - necesitatea de a găsi explicațiile multora dintre fenomenele investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe necatalogate, intrate în fondul de aur al Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, am găsit
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român”<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987, pp. 11 - 12; footnote> . Cele mai multe dintre aceste materiale amintesc marile sale împliniri, Patrium Carmen, antologia de Colinde, volumele La bicentenarul lui Mozart, Un capitol de educație muzicală, manualele didactice, monografia
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
recunoașteri binemeritate și datorate unor autorități ale vremii, evoluția lui Breazul va avea de înfruntat și momente dificile, determinate de conflictele îndelungate cu Constantin Brăiloiu, conturate într-o sinteză excepțională a muzicologului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Distorsiuni muzicologice Constantin Brăiloiu - George Breazul, I; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIX, nr. 3 (75), iulie - septembrie 2008, pp. 12 - 35; II - în: Muzica, București, Serie nouă, An XX, nr. 1 (77), ianuarie - martie 2009, pp. 39 - 58; footnote>. Acestor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
celelalte trei categorii sunt în zona plurivocalității. DAT MUZICAL - fenomen, fapt, obiect, valoare ◦ Tabloul reperabilității Pe acest eșafodaj teoretic ne propunem să contribuim cu câteva noi concepte, sau cu unele perspective inedite asupra unor concepte cunoscute, utile, credem noi, practicii muzicologice și/sau componistice, în perspectiva unei interpretări teoretice a datului muzical (DMz). DMz este un concept generic, descriptibil printr-un complex de repere și coordonate. Obiectual, DMz este configurabil printr-un limbaj tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate, timbru
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
formal-particulară - prin aspectare configurativă: fond-nuanță (c-d); III. interpretativă - prin aspectare personală (subiectivă) sau expresivă: estetică/stil-tehnică (e-f). Nivelele de ordonare enunțate mai sus - 4 repere; 6 coordonate; 3 moduri de abordare - oferă, deopotrivă investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
bun, cum o fi!) riscă să arunce această artă într-un perimetru exclusiv comercial, în care nonvalorile sunt ridicate la statut de vedetă, iar cei care ar merita această recunoaștere preferă să rămână departe de ochii mass-media... Premieră în cartea muzicologică Chiar dacă în zilele noastre informația muzicală circulă pe o sumedenie de căi, nevoia de o amplă analiză muzicală e mai mult decât necesară. Deși au trecut aproape 15 ani de la Revoluția din 1989, cartea muzicografică autohtonă numără foarte puține apariții
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
munte ce la un moment dat, sub acțiunea puhoaielor, s-a transformat în canion. Astfel, pâna pe la sfârșitul anilor '80 distanțele temporale dintre lucrări (fie că este vorba despre opere, simfonii, cvartete ori lieduri, fie că ne referim la studiile muzicologice) erau relativ reduse. După aceea vocea creatoare a lui Bentoiu a cântat aproape exclusiv aria reconstituirii unor opusuri enesciene (neterminate sau abia schițate). Există o perfectă unitate de ton a operei sale, chiar dacă această operă inspiră reacții diferite. Care este
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
Elenă Zottoviceanu Peisajul cărții muzicologice românești, după o lungă perioadă de stagnare, a început să se înfiripe din nou continuînd, în linii mari, cam același model că înainte: puțin folclor, puțină istorie românească, un pic de creație contemporană, câte o lucrare pedagogica, ceva publicistica sau
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
la Universitatea Națională de Muzică din București, debutând acum drept duet. În timpul concertelor am repetat experimentul de a propune publicului înlocuirea aplauzelor cu meditația și păstrarea „stării de grație” realizată de muzică. Alocuțiunile mele dintre piese au oferit atât informații muzicologice, cât și - sau mai ales - sugestii spiritual- estetice. Experimentul acestei renunțări la tradiția zgomotelor care distrug tot ceea ce a creat muzica s-a adeverit, iarăși, de eficacitate maximală. Căci el validează experiența muzicii drept una demnă de tezaurizat în chip
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
de alta, modificarea esențială a metodologiei, ca o consecință necesară a spiritului contemporan și a vastei bibliografii de specialitate din Europa sau S.U.A. Dar acest tip de monografie informativă sau de istorie a muzicii reprezintă doar primul instrument în cercetarea muzicologică, la fel ca și enciclopediile muzicale importante. Mai departe, demersurile specializate în analiză, estetică, semiotică, stilistică muzicală (ș.a.m.d.) se lasă (și ele) încă așteptate, poate nu din vreo lipsă a potențialului creator, cât mai ales din nesiguranța unei
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
palier al limbajului muzical, susceptibil de a fi fixat într-un hic et nunc parcimonios, în egală măsură restrictiv și coercitiv. în plus, Horia Surianu este un muzician laborios, pritocindu-și îndelung lucrările, chiar și atunci când e vorba despre scrierile muzicologice. O strădanie alături de care răgazul pare un rest minor; un foc fără fumul de care se face atâta caz de cele mai multe ori. Și totuși, Horia Surianu nu a primit, așa cum ar merita, răsfățul publicului. Poate pentru că, după cum se obișnuiește, Parisul
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
I și autor al neuitatului aforism: "Johnny Răducanu a introdus în jazz instituția autohtonă a oftatului"), Andrei Pleșu, Dan Laurențiu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu (originar din aceeași urbe dunăreană), Florian Lungu, Dumitru Capoianu, Cornel Todea, Edgar Elian etc. Din unghi muzicologic, Pascal Bentoiu a dat una dintre cele mai penetrante caracterizări ale lui J.R.: "Adoră să se scalde în armonii voluptuoase, încearcă mai totdeauna să găsească ieșirea modulatorie neașteptată, pentru el culoarea nu este timbrală, ci apoape exclusiv armonică. Inventiv. Neprevăzut
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
Finalului,un gigantic rondo-sonata, Allegretto-Presto sau a secțiunii mediane au fost Sandrin susținute cu multă forță, cu virtuozitatea și mișcările interiore adecvate. Privind retrospectiv, contemporanii fiecărei epoci au avut minusurile lor, dar evoluția artei interpretative și importanța crescândă a cercetării muzicologice (ne referim la cea cu adevărat valoroasă) au dezvăluit marele conținut emoțional, poetica armoniei și inventivitatea arhitecturală uneori ascunsă care definesc aceste sonate. Astăzi, orice pianist se poate considera împlinit în momentul în care abordează universul extrem de pretențios al angelicului
De Prim?var? ... by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/83131_a_84456]
-
de pagini înțesate de date reface drumul parcurs de la debutul modest la Teatrul muzical din Brașov la cariera fulminantă pe toate marile scene ale lumii, răspunzând gustului actual pentru informația precisă și năzuind să schițeze o imagine obiectivă. In peisajul muzicologic românesc lucrarea este, prin aceasta, un unicat, dar chiar și în plan internațional, compendiile dedicate cântăreților de operă, în afara unor scrieri mai degrabă romanțate, sunt rare. Planul lucrării propune înconjurul subiectului din toate direcțiile: un text autobiografic despre copilărie și
Un premiu pentru o carte de excepție by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/6394_a_7719]
-
eficacitate. Așa s-a făcut că muzica a constituit, în perioada comunistă, unul dintre puținele domenii ale cunoașterii în care eram, cum se spune, la zi cu lumea civilizată și în care România putea fi competitivă, creația componistică, interpretativă sau muzicologică probând în exterior remarcabile capacități atractive și chiar coercitive. În prezent muzicianul român este, în genere, la fel de introvertit ca și în trecut, escaladând, în propria-i tihnă, profesionalismul și performanța artistică. Dar mai este și mândru. Căci, dacă îi scormonești
O remarcă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12523_a_13848]
-
de odinioară a Operei Române, a dus la bun sfârșit o muncă titanică de explorare a unui fond documentar uriaș, pus la dispoziție de soțul solistei, supraviețuitor până în 1998, ambii “eroi” ai aventurii cărții necunoscând - din păcate - bucuria finalizării proiectului muzicologic. Autoarea monografiei, Ileana Ursu, a alternat pagini de memorialistică și literatură autobiografică a Iolandei Mărculescu de remarcabilă ținută stilistică, cu texte inedite personale de analiză profesională a vieții și activității artistice, științifice și pedagogice a cântăreței, oferind apoi cititorilor un
Monografia unei ?Dive? a scenei lirice rom?ne?ti by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83489_a_84814]
-
destule situații, cursivitatea dramei. Impresionantă se dovedește, însă, a fi fost rezolvarea scenei finale a operei, anume contopirea în lumină a eroului; ...petrecut astfel într-o altă dimensiune spirituală. Programul de sală se constituie într-un volum de consistentă ținută muzicologică; libretul este prezentat în ediție bilingvă, franceză și italiană; unul dintre studiile muzicologice, cel introductiv, îi aparține compozitorului italian Roman Vlad, muzician originar din România, un spirit ardent, împătimit al muzicii enesciene, personalitate care nu-și arată vârsta octogenară; cu
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
finale a operei, anume contopirea în lumină a eroului; ...petrecut astfel într-o altă dimensiune spirituală. Programul de sală se constituie într-un volum de consistentă ținută muzicologică; libretul este prezentat în ediție bilingvă, franceză și italiană; unul dintre studiile muzicologice, cel introductiv, îi aparține compozitorului italian Roman Vlad, muzician originar din România, un spirit ardent, împătimit al muzicii enesciene, personalitate care nu-și arată vârsta octogenară; cu două zile înaintea premierei a susținut o captivantă conferință publică de prezentare a
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
și instrumente puțin folosite, apoi preocuparea pentru citirea operelor cunoscute într-o manieră diferită radical de cea care se perpetuase din secolul trecut. Bach, dar și alți compozitori ai epocii au început să fie supuși unor reevaluări științifice atente. Cercetarea muzicologică a ieșit dintre pereții bibliotecilor, intrând într-un dialog viu cu interpreții (unii, ei înșiși înarmați cu argumentele specializării) interesați în aprofundarea tehnicilor instrumentale vechi. Ele însă nu se puteau experimenta decât cu condiția dezvoltării meșteșugului construcției unor cópii cât
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]