KorAP: Find »[drukola/base=năcaz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

146 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

are nevoe de bani, și dă pământ rural. În vremea asta Panaite, Teodorescu și Iacobachi, primarul, își fac loc sub pielea boerului și fură de stâng; fură și din averea comunei cât pot. Iacobachi cam are de furcă cu moș-Brebu. Năcazurile țărănești. Vieața în familia lui c.c. Panaite, cu cucoana Anica și cu fata lor. Cum se întâlnește fata, Constanța, cu țiitoarea boerului. Cum vorbesc, și cum morărița se mărturisește. Cum cucoana Anica trăește cu Teodorescu, cum c.c. Panaite

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
rezerviștilor. În ziua mobilizării era o însuflețire ș-o ațâțare în toată lumea adunată cum nu mi-am închipuit niciodată să văd. Doi oameni treceau pe drum și vorbeau despre veșnicul plâns al muierilor. Măi, eu numai cu muerea am avut năcaz; plânge și suspină. Eu îi zic: Măi, fumee, ai vacă cu lapte, slavă Domnului, făină din belșug ai, poame în livadă iar așa, ce-ți mai trebue? Eu dac-a vrea Dumnezeu m-oi întoarce... Da ce tu acu vrai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
prima oară o gospodărie cuprinsă bulgărească, cu șurile acoperite cu țiglă, cu odăile murdare și goale și cu vatra la pământ, cu vedrele și tingirile de aramă, spoite și pe dinlăuntru și pe dinafară. Aici dediu Andrei ne spune de năcazurile poporului și din ce spune el se vede în țară pornirea împotriva lui Danev... Un bătrân urât ne spune că a avut un copil care a murit în războiu și începe a plânge sălbatec și răgușit. În general soldații se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe prispe în fața livezii și neveste grăbite aduc puiul fript și mămăliga în aburi. Ei gustă pe gânduri și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă rece și spun despre cruntele zile secetoase și despre negrele umbre ale holerei; se închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de la cămașă. De-atuncea umblă Moldovenii cu pieptul descheiat... Clopotele dela mănăstire... Pădurea de stejar... Romanii... Eri, am văzut pe părintele Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Tunul bate la Iampol și mai departe. Nistru curge însă liniștit și limpede în albie de stâncă, și dincoace grânele se coc, cu luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
judece pe cel ce mănâncă." În mănăstirea de maici Răciula, sărăcuța, cu maicile harnice ca niște albine... Maica Evghenia, stareța, bătrâna de 76 de ani, voinică încă. E la această mănăstire de 65 de ani: o viață de om! Povestește năcazurile cu Rușii cu vlădicii rusificatori Maice moldovence. Chiar ea nu știe rusește... Cucurigu petrușog Zolotoi grebușog... La mănăstirea Frumoasa, înființată la 1805. Deslușiri date de un frate care vorbește și scrie pe bune moldovenește. Simion Stratul din Țânțăreni de pe Răut

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
după glugă Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul. O ghitară care se găsește prin casă, pe care toți ai lui o știu cumpărată de la un țigan, e o veche chitară a familiei, cu care "mama" cânta, întovărășindu-se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
aminti aici cu drag de copilăria senină. Consultă (fată) în zbuciumele dezamăgirii ei, după părinți și preot, o cărturăreasă... Fântânarii... Duduca Lizuca e copila lui cuconu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă...5 Stuche-l tu, că mie mi-e greață! Rozmarin și cânele lui Haret Controlul lui Murat la Putna Sacă când a făcut proces de contravenție unui individ și se adunase

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de casație a dat câștig de cauză turcilor și sfântul a rămas turcesc, ceea ce nu-i împiedică pe creștini să vie în mulțime mare la 1 Mai și sfântul Atanasie în pelerinagiu, și orcând în altă vreme pentru boli și năcazuri (pentru boale, dorm în geamie). Ceeace iarăși nu împiedică pe hoge să-i primească bine și să primească ofrandele. Ferești cu chenar de marmură cioplită frumos. Trecem mai departe aproape de graniță, cătră plaja dela Ecrene: coasta de argint. La stânga pădure

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nou. Așa de câteva ori. Amù El îi lângă mine, și știu ce-așteaptă, reflectează moș-Neculai. Ce-așteaptă? Hm! Așteaptă să sudui, ca să mă însemne la răbuș. Iar cearcă să bată cuiul, iar îl strâmbă, iar îl îndreaptă; și, cu năcaz, în sfârșit, izbucnește într-o sudalmă, răpezind cu mânie barda. A izbutit, dar cu prețul unei jertfe. A făcut un păcat, diavolul i l-a prins și se duce să-l depue Tartorului celui mare. [SPRE BLAJ] 15 Mai 927

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
se supără; pe când d. Mihalache care e șef și grav, s-ar fi supărat. NACAZURI BASARABENE ... Dar Basarabia constituie și o chestie importantă internă nu numai externă. Moldovenii de acolo își văd de treburi și de nevoi. Și au și năcazurile pe care le avem cu toții în restul regatului. Parcă noi ne bucurăm de o administrație ideală, după războiu? Ei bine, frații noștri se bucură de slujbași și mai puțin ideali. Se bucură" e o expresie poetică. Mai sunt și alte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ideali. Se bucură" e o expresie poetică. Mai sunt și alte chestii și greutăți inerente regăsirii după o sută de ani de despărțire. Nici Italienii, nici Francezii, nici Sârbii, nici Cehoslovacii n-au fost și nu sunt scutiți de ele. Năcazuri la fel sunt și în Bucovina și în Ardeal unde s-a creat cuvântul "regățean". Mai trage în cumpănă și însăși criza prin care trece întreaga Europă. Se mai adaogă în sfârșit, în Basarabia, ș-așa zisa propagandă a sovietelor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
jupâneasa Ilisafta găsește prilej de vorbă (ori în ziua de sf. Elisabeta, când vin la d-sa copiii). Nechifor Căliman: Ptiu, drace! și mare poznă, oameni buni! I. Stupul cel nou are o matcă cu ac prea ager. Simion are năcaz din pricina geloziei Marușcăi care nu poate suferi nicio altă femeie; se duce la popă să-i cetească ca să facă copil; face un copil. Când e prea supărat din pricina Marușcăi, Simion vine la chilia lui din herghelie (pag. 128) Ce fel

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici Mihai Oțel Pune capul sănătos sub evanghelie se cunună și pe urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea prin colbul drumului: o dâră de pulbere aprinsă (r.t.) Bețiv nu-s că n-am ce bea; (r.t

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Cehoslovaciei e cu mult mai grea, fie din pricina Germaniei, fie din pricini lăuntrice. (Slovacii și minoritățile dau raporturilor de aici mai multă asprime decât stările similare de la noi); totuși observ la ei o putere care va trece desigur peste multe năcazuri și peste care un dușman, oricât de tare, nu va putea trece. Un asemenea popor (vorbesc de cehi) ajuns la conștiința deplină cetățenească nu poate fi redus. Chiar dacă l-ar înghiți cu forța, Germania s-ar îmbolnăvi în aceiași clipă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Nici o lacrimă nu cade în zadar. Paserei străine îi clădește cuib Dumnezeu. Cine are a muri spânzurat, nu se poate îneca. Dacă vremea nu se dă după tine, dă-te tu după vreme. În lumea asta numai nebunii n-au năcazuri. Tu te superi că plouă prea mult, iar morarul se tânguiește că n-are apă. Pe oaia care behăiește în pădure, o aude lupu. Copilul orfan își taie singur buricul. Nu s-a auzit drum fără hoți. Copacul nu cade

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pe urmă să crezi. Tot năcazu-și are hazul. Dacă te-ai prins a doua oară, nu-i vinovată capcana. La harmasar tânăr călăreț bătrân. Cine a scăpat dintr-o sută de pățanii și din nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la sfat cu lupul, ține și cânele lângă tine. Lupul nu ține samă că ai numărat oile. Cine învață

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de la 1877 vine într-un birou cu o cerere. Năcăjit și amărât. Cererea lui o urmărește de ani de zile și o repetă în oficiile statului, fără nici un rezultat. Se întâmplă că șeful serviciului e un om de treabă. Înțelege năcazul bătrânului și-i pune o apostilă favorabilă imediat, trimițându-l la șeful de birou Dudescu spre rezolvare. După câteva minute, d. Dudescu intră la superiorul său roș și indignat, cu pensionarul cel bătrân după el, disperat. Domnule Director, zice d.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
lupul oaia, gata, îi bună mâncată... Da' a fi și cum spuneți dv., parcă noi ce știm?... Și ne privea c-un zâmbet ușor de durere, și cu ochii umezi, căci, după cât auzeam, din șoaptele din jur, nevasta gospodarului cu năcazul, era fata lui, și copiii cari aveau să rămâie pe drumuri, erau nepoții lui. Altă dată, tot pe vreme de iarnă, intru în sat la Roșcani. Sat cuprins, de buni gospodari. Era Duminică. Veneau de la biserică bărbații gravi îmbrăcați cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339

răcoare. Râu-mi ține de urât, fântâneaua de dor mult. Inimă supărăcioasă, mor și nu te văz voioasă. Că mi-i dor și că mi-i jele de tinerețile mele Ce le-am petrecut cu jele. Cu jele și cu năcaz și cu lacrimi pe obraz. Eu de lacrimi nu bag samă, că le șterg cu o năframă, Dar mi-e milă de obraz, că rămâne fript și ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am

Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache (2002) [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607

și complicate procese. Doamna Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca - prin 1717 - să recupereze o parte din banii pe care judele Brașovului îi datora, încă din 1705, Domnului țării Românești. „Că unul Dumnezeu știe - scria ea - la câtă supărare și năcaz mă aflu de supărarea datornicilor, că nicio zi nu am răsuflu și odihnă de dânșii [...] Căci și noi avem mare păs de datoriile ce sântem datori; cât nu ne lasă pă zile și pă ciasuri a răsufla, cât și în

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

interzicere; ispravă; istorie; încătușare; încercare; închis; încuiat; îndeplinește; înduioșare; îndură; îndurerare; îngrădire; înjosire; întotdeauna; întristare; învață; învățare; învățătură de minte; jilavă; joc; a judeca; judecător; just; justiție; la naiba; limită; lipsă de libertate; lucru; mama; masochism; măr; de modestie; nasol; năcaz; neacceptare; neascultare; necesară; nechibzuit; nedreptate; needucat; nefericit; negru; neîncredere; nemeritat; nemiloasă; neputință; neregulă; nerespectare; nesupunere; nevinovăție; nimic; noapte; normală; nu vreau; nu; nuci; nu-u-u!; obidă; obrăznicii; a fi ocărît; om; onorariu; oprire; orez; orgoliu; pătură; pedeapsă; a pedepsi; pedepsire; penală

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228

cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și grijește totdeauna nici copiii: din năcaz, din lipsă, din absența efortului susținut. Dar plînge cu ea și-o dezmiardă." Și adaugă că "poporul cel mai pătruns de spiritualitatea ortodoxă se dovedește cel român. El s-a născut creștin". De aici dl Preda face un nou pas

Despre liberalism si românism by Z. Ornea (2001) [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]