189 matches
-
lanul de floarea soarelui, deși știa precis că da, și când îi desluși strălucirea ascunsă în depărtare, trase aer în plămâni ca-ntr-un exercițiu de înviorare. Și-și bătu fericit calul pe crupa lucind de țesălatul din zori și nădușeala celor câțiva kilometri făcuți în dimineața aceea. Pe el nu-l interesa dacă pământul i-a fost dat „cu lege” sau „fără lege”, totul este că i-a fost dat „cu forme” de primărie, deci se cheamă că-i „al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
greu; îmi pierise orice îndemn de a intra în vorbă cu ea: un efort de care nu mă mai simțeam capabil. Ea continua să mă privească simulând absențe și întoarceri de cap întâmplătoare, trecându-și tot ca din întâmplare - în nădușeala din compartiment - mâinile spre tâmple, făcându-și vânt cu palmele, inabile eforturi de disimulare, trădând o inteligență insuficient exersată. Este foarte greu de precizat de ce anume mă studia, pentru că ea însăși nu-și dădea seama. Poate simțise că o privisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole îl întrebă pe invitat: - Simți ceva? Simțeam într adevăr, prin mirosul obișnuit și de lucr uri vechi ale casei, strecurându
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
problemei protecției minorităților sau a sacrificării intereselor române), atâta doar că, personal, am tresărit la reverberația sintagmei pe care o înregistrasem în 23 august 1944 pe marginea șoselei de la Cahul spre Galați (în timp ce uitându-mă la mitraliera sa, tremuram cu nădușeală de frică), auzită din gura primului soldat rus pe care îl vedeam în viața mea Rumânski net kulturî. * Cel care negociază trebuie să fie negociator în sensul deplin al cuvântului, un diplomat desăvârșit, de calitate cu totul specială (cerințele sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a mă uita îndărăt, am înaintat sprinten și curând m-am aflat printre copacii piperniciți, tufișurile de grozamă și îngrămădirile de stânci de lângă drum, deci în afara vederii panoramice de pe deal. Arșița persista, [i mi-am scos haina. Era muiată de nădușeală la subțiori și vopseaua îmi pătase cămașa. Am început să analizez o sumedenie de aspecte, unele foarte imediate, altele extrem de îndepărtate [i metafizice. În primul rând venea întrebarea pe care mi-o pusesem cu atâta întârziere, când apăsasem pe butonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai repede, că ne-am mai jucat, am mai povestit. Asta a fost a doua... A treia și-a patra a’ fost vara. Alea a’ fost plăcute, într-adevăr, că era răcoare... În camere, unde eram multe, era cald, era nădușeală... Că știți ce-o’ făcut la Miercurea Ciuc? Ne-o’ bătut obloane-n geamuri... Deci nu-ți intra aer aproape deloc în cameră, și eram înghesuite, pentru că-ntre timp v-am spus că fusese revoluția asta ungurească, și-o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mă ademeniseră la circ. Era acolo, în inima Kazahstanului, ceva ce mă fascinase dintotdeauna, din poveștile orientale sau din romanele lui Kessel, din povestirile de călătorie sau din cărțile cu poze. Pe mine, copilul crescut în miros de grajduri și nădușeală de cal, pentru care cel mai frumos dar primit în viață fusese iapa Iri cea murgă și nebună, mă atrăgea la circul din Alma-Ata un singur lucru djighiții. Dar nici unul dintre numere nu era de neglijat. În general, episoadele comice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mai poate ivi situația că materiile nutritive real absorbite să-i fie neîndestulătoare. Materiile străine se depozitează mai Întâi pe lângă orificiile pentru dare afară, și din când În când corpul le depărtează, de câteva ori prin mici catastrofe, ca diaree, nădușeli, urinare dureroasă, după cum, mai târziu, se va descărca, adesea, de cantități mai mari, pe aceleași căi. Totuși, Însă, mai rămân resturi, sau se fac depozite noi. Pe locurile unde se fac depozitele se produce căldură mai mare, care provoacă tocmai
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
păcatele colaboraționismului, n-au drept nici la clemență și nici la iertare. Scuipatul cu venin compromite orice autentică vindecare. Din același buget de stat extragem fonduri pentru pensiile fidelilor colonei ai Securității și chilipirul pentru văduva unui fost deținut politic. Nădușeala ipocriziei naționale se spală din banii publici. Mereu alte priorități par să guverneze atenția noastră civică. Flacăra simpatiei pentru camarazii falselor eroisme arde unde nu te aștepți. Reprezentanți foarte vocali ai tineretului universitar au regăsit gustul pentru Comuna din Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
neputincioși și, prin urmare, supliciul statului în tunel se prelungește exasperant. Oameni care urcă și oameni care coboară sînt despărțiți de micuța balustradă. Schimbă un salut și chiar mai stau de vorbă atunci cînd se creează dopuri. Fețele sînt congestionate, nădușeala tuturor face aerul fierbinte, irespirabil. În îngustul tunel, balustrada despărțitoare a celor două șiruri ajută să folosești și mîinile. Asta dacă ești singur. La un dop în ambele sensuri, sau la o pauză, cele două șiruri se opresc. În sens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
asta. A mirare este adaptabilitatea omului la condițiile de climă. În Cuba este cald și nu prea, dar umiditatea pune capac. Europeanul însă bea apă, nădușește, și trăiește bine merçi. Ce să alegi oare între o iarnă cumplită și o nădușeală permanentă? Cu aerul condiționat drept bonus, eu aleg nădușeala. Avionul este ticsit de lume, nici un loc liber în uriașul B-747. Lume de tot felul, albi, negri, mulatri, galbeni, arămii și albăstrui. Fiecare cu necazurile și bucuriile lui. Mulțumim Domnului că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
climă. În Cuba este cald și nu prea, dar umiditatea pune capac. Europeanul însă bea apă, nădușește, și trăiește bine merçi. Ce să alegi oare între o iarnă cumplită și o nădușeală permanentă? Cu aerul condiționat drept bonus, eu aleg nădușeala. Avionul este ticsit de lume, nici un loc liber în uriașul B-747. Lume de tot felul, albi, negri, mulatri, galbeni, arămii și albăstrui. Fiecare cu necazurile și bucuriile lui. Mulțumim Domnului că noi sîntem cu bucuriile noastre. Copiii, nepoții, casa, prietenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceva mai religios datorită chimiei. Eram odată într-un tren plin de moroșeni cocoșați de papornițe și sarsanale. Moroșeni care lucraseră la cartofi, cu unghiile pline de praf, de pământ și care nu miroseau tocmai plăcut. Era cald al dracului, nădușeală întinsă pe banchete transpirate, transpirație băloasă. Un aer infect. Stăteam lângă o colhoznică zdravănă, guralivă și care se freca tot timpul de banchetă cu scopul precis de a-și propti bucile cât mai eficient acolo. Și în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe care am să vi-l povestesc acum. Despre crimă - ceva mai la vale. 9. Veterinarul M-a sunat într-o dimineață veterinarul pomenit, precipitat foarte, așa cum sunt mai toți oamenii care nu ies din provincie cu anii. Îi simțeam nădușeala prin telefon. Îmbâcseala. Așa se grăbesc ăștia să nu îi lași baltă. Sunt conștienți că pot fi ignorați, ba chiar asta merită. Și ei sunt primii care știu asta. Era suspect veterinarul, pentru că încă de la început mi-a repetat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pantofi de antilopă, doi - pantofi de lac roșii, trei - cizme maro, cu blăniță. Îngrijiți-vă să nu-i lipsească nimic lu domn Tomiță! Semnat: Doamna Cameniță. Așa că tovarășii Gârmoci și Fanache n-au avut încotro, și-au șters cu palmele nădușeala de pe față și au mușamalizat cazul. Tovarășul Fanache, ca șef al Securității, s-a-ngrijit să-și țină toți gura, să nu comenteze nimeni și mai ales să nu respire dincolo de hotarele orășelului nostru povestea despre sminteala pantofarului. Drept care domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de 8 Martie devenise o sărbătoare foarte importantă - aceasta era linia, se inventau tot soiul de sărbători, ca să fie uitate cele vechi. Gârmoci și Fanache fierseseră întreaga săptămână dinaintea sosirii. Și se dăduseră peste cap, nu alta, îi trecuseră toate nădușelile străduindu-se să iasă vizita ca la carte - voiau să-i arate prin asta tovarășului prim cât se bucură ei de promovarea dânsului și voiau să-i arate că nu se înșelase când le acordase încrederea sa. Sărbătoarea Zilei Femeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de această femeie, cu tăcerea ei blestemată: îl obseda, o visa noaptea, avea coșmaruri. Evident, trebuia să găsească o soluție, nu mai rezista la această presiune. Furios, într-o noapte, când s-a trezit din somn speriat, ud de o nădușeală rece ca gheața, fiindcă o visase iarăși pe femeia de neînvins, și-a spus gata, s-a îmbrăcat și s-a dus să taie nodul gordian. La ora aia târzie, i-a trezit pe gardieni și sub privirile lor îngrozite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
filtru. Au tras adânc fumul în piept: fumau ca niște bărbați, nu ca niște țânci mucoși. S-au întins în iarbă. Au schimbat câteva vorbe, dar repede au adormit, doborâți de zăpușeală. S-au trezit într-un târziu, lac de nădușeală. Nu-și dădeau seama cât timp trecuse. Și-au șters cu palma sudoarea de pe față și s-au ridicat. Au coborât printre arbori, spre plajă, voiau să facă o baie, să se răcorească. Soarele ajunsese la asfințit, orăcăia o broască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lui care nu se înmuia cu una, cu două îi bătea să-i sară din piept. A aprins lumina, și-a dat seama că totul se petrecuse în vis, nu de-adevăratelea, și s-a mai liniștit. Și-a șters nădușeala cu dosul palmei bătătorite și s-a dus în bucătărie să bea un pahar cu apă. Apoi și-a luat bricheta și pachetul de țigări, a ieșit pe terasa casei și s-a așezat direct pe treptele de marmură de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Și cum era să-ți pierzi capul? Țamblac izbucnește în hohote de râs: În naivitatea tinereții mele, m-a pus dracu' și l-am înfruntat. A bătut din palme și-a poruncit călăului să mă taie. M-au trecut toate nădușelile. Apoi, a râs. Mă speriase numai... La plecare, mi-a declarat: Ține minte, tinere, îl voi lăsa în urmă și pe Caesar, și pe Alexandru, și pe Genghis-han!". Eu, de frică, n-am mai suflat un cuvânt. Peste un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vă feriți de ochii lui, îi sfătuiește Isaia. Te pironește cu o căutătură, te pătrunde, te scormone, îți tălmăcește gândurile ascunse, te vrăjește, cetește în tine ca dintr-o carte. Când vorbește cu mine, mă străpunge de mă trec toate nădușelile... Numai sălcii o să visez, bolborosește Negrilă, o pădure de sălcii... Isaia râde isteric, ochii îi sticlesc ca la lupii porniți în pradă. N-ai teamă! Îl trimit în iad! Scot eu dracii din el! spune și smulge cu furie pumnalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își freacă ochii cârpiți, roșii de nesomn și oboseală, clipește des; îl usturau de parcă ar avea nisip sub pleoape. Ai auzit Negrilă? Unii mai cred în Vodă Ștefan... Tu... tu mai crezi?... Cred!! strigă el. Să trăiți! Cred! Îl trec nădușelile, le șterge cu palma. Ștefan picotește cu capul proptit în pumn: Rău faci! Eu nu mai prea cred... A cam scrântit-o Vodă aista... Negrilă hâhâie ca de o glumă bună, dar nu-și poate stăpâni un clănțănit mărunt... Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
repartizat la compania a 3 a de recruți. A făcut la început instrucția de front, a trecut apoi la instrucția de trageri, iar după terminarea instrucției individuale, trupeții au trecut la pregătirea amplă pentru front. Pe ciobanul nostru îl treceau nădușelile. Zi de zi, uneori și noaptea, în lunile septembrie și octombrie 1877, au ținut-o numai în marșuri. Uneori la temele de luptă, se târau pe burtă ca șopârlele, simulau atacul unor redute...Când s-a terminat războiul, Cârțan și-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ar fi permis să descopere firul conducător și să continue. Însă era prea devreme. Viața (sau moartea) nu adusese pe lume acel angajament interior datorită căruia începutul putea conduce povestea până la sfârșitul ei. Ajungând la gară, cu calul lac de nădușeală, locotenentul nu găsi decât un omuleț, purtând uniforma murdară și ponosită a căilor ferate, așezat pe pragul sălii de așteptare, cu capul în mâini. Era acarul, fidelul colaborator al lui Constantin. Trenul tocmai a plecat, spuse el, i se mai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se ferește, pasărea moare, dar, înainte de punctul final, se rotește amețitor în praful gros, împrăștiind în continuare sânge, mult sânge, în timp ce capul aruncat alături dă senzația că privește cu mare interes toată agitația, mirosurile se amestecă în aer, iz de nădușeală, de prăjeală, de rânced, de balegă, multă balegă împrăștiată sub picioarele trecătorilor, cumpărătorilor, vânzătorilor sau gurilor-cască, pești afumați înșirați pe sfori, se aud și grohăiturile unor porci, plutește pe deasupra tarabelor un pătrunzător sentiment de vechi, iar fotograful nostru (clic, clic
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]