58 matches
-
părăsise încă tânără... și chiar iubita de acum, care rămânea undeva foarte departe și foarte în urmă. Toate acestea își micșorau dimensiunile, se topeau în act astă mare a destinului nostru tragic, care ne înghițise și pesic care crescuseră apoi nămeții... În același timp o mână fermă și dulce îmi mângâia ceafa... Mă smulsei de sub hăul închipuirii și sării în picioare. "Vii și tu cu cântece din astea..." bolborosii. "Victoraș, iartă-mă, m-am speriat de ce e afară... Uite, cad fulgi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-oi adormi curînd / La marginea mării cu apa curgînd pe el, cleanțul julește în plasmă arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a trecerii, moartea căderii, scriitorul cabotinul tehnicilor Tușnad în scris, frumoase cu observația că nu încape numele, largul de depresiune dungi pe spatele facerii ei, halta Vrabia lățimea șesului potolită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Zăpada a crescut, fiecare pas e un efort imens, transpirația se scurge rece pe șira spinării, din subsuori... mă dor încheieturile, în gâtul uscat mă zgârâie ceva, când respir adânc... Mă scufund în zăpadă. Mă lupt să nu mă acopere nămeții. În fine, sunt aproape de liftul de la marginea aeroportului, de-abia mai respir de oboseală. Departe, mama se tăvălește pe jos cu rivalul meu, ridicându-și picioarele albe în aer, mari, pline, cărnoase... încălțate cu niște cizme negre ce-i înghit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
glob, iar drept cadou primeam din partea mamei o plăcintă, un colac, un cozonac... Nu aveam nimic, în afară de această hrană sufletească, dar nici că ne-am fi dorit mai mult. Mergeam în fiecare zi trei kilometri pe jos până la școală, fie nămeți, fie arșiță și nu știam niciodată sigur dacă... mă vor mai primi sau nu. "Ba, pardon, domn, tovarășe!" ștefan Cortez și a purtat întot deauna sângele albastru, de hidalgo, cu aceeași eleganță cu care nu s-a despărțit niciodată de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Cu greu am reușit s-o întrerup pentru a îngăima o încercare de ponderare timidă a entuziasmului ei juvenil. Dialogul a continuat astfel:Diana, nu vezi ce-i afară? Mașina e blocată în nămeți.../ - Nu se poate, domnu’ Florin! Ce nămeți?! Care nămeți?! Eu știu că ne așteaptă 150 de tineri să le dăm Realizarea; se circulă deja pe străzi!.../- Diana, tinerii își pot primi Realizarea și altădată, când va fi posibil.../ Acum avem aprobarea, domnu’ Florin; trebuie să mergem acum
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
am reușit s-o întrerup pentru a îngăima o încercare de ponderare timidă a entuziasmului ei juvenil. Dialogul a continuat astfel:Diana, nu vezi ce-i afară? Mașina e blocată în nămeți.../ - Nu se poate, domnu’ Florin! Ce nămeți?! Care nămeți?! Eu știu că ne așteaptă 150 de tineri să le dăm Realizarea; se circulă deja pe străzi!.../- Diana, tinerii își pot primi Realizarea și altădată, când va fi posibil.../ Acum avem aprobarea, domnu’ Florin; trebuie să mergem acum! Nu putem
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
frontului era tot mai aproape de noi. După 29 martie lucrurile se precipită: batalionul se retrage, mă lasă ca ariergardă și-mi trasează itinerariul de urmat. Ninsese abundent în acea zi de 29 martie 1944. La căderea serii un viscol spulberă nămeții îngreunându-ne vizibilitatea și deplasarea. Glumeam cu ostașii mei și le spuneam că mă tem că rușii vor trece pe lângă voi și nu-i vom vedea... La miezul nopții, pe un viscol și mai vrăjmaș pornim cu Dumnezeu înainte prin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
care prevedea invadarea Uniunii Sovietice printr-o campanie rapidă, înainte de venirea iernii. Invazia a început la 22 iunie 1941. Hitler primește o nouă lovitură în luna decembrie a aceluiași an prin intrarea în război a Statelor Unite ale Americii. Înverșunarea sovieticilor, noroiul, apoi nămeții și frigul iernii au oprit înaintarea Germaniei. Hitler a rămas convins că victoria finală era posibilă, ceea ce dovedește că-și pierduse clarviziunea militară ce îl caracterizase la începutul războiului. În 1943, armata germană se afla în defensivă, pierzând inițiativa și
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]